47,696 matches
-
șef al Comandamentului serviciilor și înzestrării. În perioada 17 ianuarie 1990 - 16 iulie 1992, gen. dr. ing. Gheorghe Andriță a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne. A fost înaintat apoi la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994 , fiind trecut în rezervă la data de 31 decembrie 1997 cu acest grad. În august 2007, a fost trimis în judecată (alături de generalul (r) dr. ing. Mihai Chițac, fost ministru de interne și colonelul (r) Dumitru
Gheorghe Andriță () [Corola-website/Science/311351_a_312680]
-
1989 a fost distins cu medalia și Brevetul de „Luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989”. La data de 19 ianuarie 1990, colonelul Dumitru Penciuc din Ministerul de Interne a fost înaintat la gradul de general-maior (cu 1 stea) și numit în funcția de șef de stat major în I.G.P., fiind trecut în rezervă, în vederea pensionării la 20 februarie 1990. A fost rechemat însă la 28 februarie 1990 în cadrele active ale Ministerului de Interne - Inspectoratul General al Poliției
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
Trupelor de Pază și Ordine din cadrul MAI (martie - aprilie 1990). Din aprilie 1990 a fost numit adjunct al ministrului și șef de Stat Major al Ministerului de Interne. În ianuarie 1991 a fost avansat la gradul de general-locotenent (cu două stele), iar în decembrie 1991, la vârsta de 66 de ani a fost trecut în rezervă. În perioada 16 octombrie - 16 decembrie 1991, generalul Dumitru Penciuc a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne. Generalul-locotenent în rezervă Dumitru
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
rezervă. În perioada 16 octombrie - 16 decembrie 1991, generalul Dumitru Penciuc a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne. Generalul-locotenent în rezervă Dumitru Penciuc din Ministerul de Interne a fost înaintat la gradul de general-colonel (cu 3 stele) la 28 noiembrie 1994 și apoi la gradul de general de armată în retragere la 9 mai 2003. În prezent, generalul de armată (r) Dumitru Penciuc este președintele Asociației Veteranilor de Război din Ministerul Administrației și Internelor și prim-vicepreședinte
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
1938-1940), atașat militar la Stockholm și Helsinki (1940-1942), șef al Detașamentului de legătură Gârbea cu Grupul de Armate Sud (1942-1943), comandant al Brigăzii 18 Artilerie (1943-1944). A fost înaintat în anul 1943 la gradul de general de brigadă (cu o stea). În martie 1944, Titus Gârbea este numit apoi în funcția de șef al Misiunii Militare Române la OKW (Oberkommando der Wehrmacht - Înaltul Comandament al Wehrmachtului) și OKH (Oberkommando der Herres - Înaltul Comandament al Armatei de Uscat), misiune convenită de Ion
Titus Gârbea () [Corola-website/Science/311352_a_312681]
-
Și-a publicat o parte din memorii în revistele cu tematică militară, în special în "Viața armatei" și în "Revista de istorie militară". Generalul în retragere Titus Gârbea, veteran de război, a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) în retragere la 17 septembrie 1993, când a aniversat vârsta de 100 ani . Apoi, la propunerea ministrului de stat, ministrul apărării naționale, generalul în retragere Titus Gârbea a fost înaintat la gradele de general de corp de armată (r) (19
Titus Gârbea () [Corola-website/Science/311352_a_312681]
-
Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că "Nemuritorii" este „un film patetic - despre niște foști oșteni ai lui Mihai Viteazul care au pribegit prin lume și revin in țară cu drapelul voievodului”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„La 1611, 13 cavaleri rătăcesc prin Europa purtând idealul politic al fostului lor voievod: neatârnarea. Revenind în patrie, ei constată că noul domnitor, care nu le împărtășește visul, îi întâmpină cu foc și
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
aflate față în față pe câmpul de luptă, înaintea unei bătălii decisive”. Prin folosirea unor simboluri naționale ca Babele și Sfinxul din Bucegi, regizorul a conferit unor secvențe din film aspectul de mit. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului patru stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Reconstituire a posibilei vieți a „celor mai viteji dintre traci”, în Dacia anului 87, când primul atac al legiunilor romane, condus de Cornelius Fuscus, general ros de ambiții deșarte, e respins de vitejii
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
clipe de suspens, pasaje spectaculoase, pete de culoare, clipe de destindere, abur de lirism”. El considera că acest film și continuarea sa, "Ultimul cartuș", îl reprezintă cel mai bine pe regizorul Sergiu Nicolaescu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„În 1945, poliția și Siguranța sunt „întărite” cu muncitori într-o situație critică în care specula și crima își fac de cap. Împotriva acestora combat comisarii Roman (cu origine și exigențe morale proletare
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
trimită câte un detașament de către 400 de militari din B.98 Instrucție Pază Aeroportuară la Palatul Victoriei și Televiziune pentru a întări paza acestora". Generalul-maior Nicolae Șchiopu din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 21 octombrie 1994 și apoi la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) în anul 1995. La data de 31 octombrie 1997, generalul de corp de armata Nicolae Șchiopu a fost trecut direct în retragere. În urma
Nicolae Șchiopu () [Corola-website/Science/311368_a_312697]
-
și Televiziune pentru a întări paza acestora". Generalul-maior Nicolae Șchiopu din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 21 octombrie 1994 și apoi la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) în anul 1995. La data de 31 octombrie 1997, generalul de corp de armata Nicolae Șchiopu a fost trecut direct în retragere. În urma concursului finalizat în ziua de 9 martie, generalul-locotenent (r) Nicolae Șchiopu a fost numit la data de
Nicolae Șchiopu () [Corola-website/Science/311368_a_312697]
-
de la București la Iași în ziua anterioară. Ca urmare a propunerii ministrului apărării naționale și a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. S-90 din 17 septembrie 2002, a fost înaintat post-mortem la gradul de general (cu 4 stele) retroactiv începând cu data de 2 septembrie 2002. Generalul Nicolae Șchiopu a fost căsătorit, având o fiică.
Nicolae Șchiopu () [Corola-website/Science/311368_a_312697]
-
asemenea, a obținut titlul științific de Doctor în științe militare la Academia de Înalte Studii Militare (1996). A absolvit de asemenea și Colegiul Național de Apărare din București (1994). A fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea) și numit în funcția de locțiitor al șefului Statului Major al Trupelor de Uscat (1995-1997) și apoi comandant al Armatei a 2-a, cu sediul în Buzău (12 septembrie 1997 - 21 ianuarie 1999). Mircea Teodor Mureșan a fost înaintat la
Mircea Teodor Mureșan () [Corola-website/Science/311412_a_312741]
-
șefului Statului Major al Trupelor de Uscat (1995-1997) și apoi comandant al Armatei a 2-a, cu sediul în Buzău (12 septembrie 1997 - 21 ianuarie 1999). Mircea Teodor Mureșan a fost înaintat la gradul de general de divizie (cu 2 stele) la 26 noiembrie 1998 , apoi la cele de general de corp de armată (cu 3 stele) la 1 decembrie 1999 și de general de armată (cu 4 stele) la 25 octombrie 2000 . A îndeplinit apoi funcțiile de prim-locțiitor al
Mircea Teodor Mureșan () [Corola-website/Science/311412_a_312741]
-
cu sediul în Buzău (12 septembrie 1997 - 21 ianuarie 1999). Mircea Teodor Mureșan a fost înaintat la gradul de general de divizie (cu 2 stele) la 26 noiembrie 1998 , apoi la cele de general de corp de armată (cu 3 stele) la 1 decembrie 1999 și de general de armată (cu 4 stele) la 25 octombrie 2000 . A îndeplinit apoi funcțiile de prim-locțiitor al ministrului de Interne și secretar de stat (1999-2001), adjunct al șefului Statului Major General pentru conducerea
Mircea Teodor Mureșan () [Corola-website/Science/311412_a_312741]
-
Mureșan a fost înaintat la gradul de general de divizie (cu 2 stele) la 26 noiembrie 1998 , apoi la cele de general de corp de armată (cu 3 stele) la 1 decembrie 1999 și de general de armată (cu 4 stele) la 25 octombrie 2000 . A îndeplinit apoi funcțiile de prim-locțiitor al ministrului de Interne și secretar de stat (1999-2001), adjunct al șefului Statului Major General pentru conducerea operațiilor (2001-2002) și locțiitor al șefului Statului Major General (2002-2003). În anul
Mircea Teodor Mureșan () [Corola-website/Science/311412_a_312741]
-
A îndeplinit apoi funcțiile de prim-locțiitor al ministrului de Interne și secretar de stat (1999-2001), adjunct al șefului Statului Major General pentru conducerea operațiilor (2001-2002) și locțiitor al șefului Statului Major General (2002-2003). În anul 2003, generalul cu patru stele Mircea Mureșan a fost numit în funcția de comandant (rector) al Universității Naționale de Apărare. Prin Ordinul Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului, i s-au acordat gradele didactice de conferențiar universitar (2003) și de profesor universitar (2005) . Generalul Mircea Teodor
Mircea Teodor Mureșan () [Corola-website/Science/311412_a_312741]
-
(n. 19 noiembrie 1940 în comuna Șeica, Județul Sibiu) este un fost handbalist român. A câștigat trei titluri mondiale, Cupa Campionilor Europeni ca jucător (1968) și antrenor (1977), ambele cu Steaua București. A fost antrenor al naționalei României de handbal masculin (medalie de bronz la CM 1990), iar din 2008 este antrenor al echipei de handbal masculin Steaua București. Colonelul din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general
Cornel Oțelea () [Corola-website/Science/311420_a_312749]
-
titluri mondiale, Cupa Campionilor Europeni ca jucător (1968) și antrenor (1977), ambele cu Steaua București. A fost antrenor al naționalei României de handbal masculin (medalie de bronz la CM 1990), iar din 2008 este antrenor al echipei de handbal masculin Steaua București. Colonelul din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea), fiind trecut ulterior în rezervă la 31 decembrie 1997. În 2009, a fost decorat cu ordinul Meritul Sportiv cl. I-a.
Cornel Oțelea () [Corola-website/Science/311420_a_312749]
-
al naționalei României de handbal masculin (medalie de bronz la CM 1990), iar din 2008 este antrenor al echipei de handbal masculin Steaua București. Colonelul din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea), fiind trecut ulterior în rezervă la 31 decembrie 1997. În 2009, a fost decorat cu ordinul Meritul Sportiv cl. I-a.
Cornel Oțelea () [Corola-website/Science/311420_a_312749]
-
2000, colonelul Teodor Frunzeti revine în funcțiile de comandă din Statul Major, ca șef al Serviciului Strategii de Apărare din Direcția Planificare Strategică a Statului Major General. Teodor Frunzeti a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 1 februarie 2002 și apoi la cele de general-maior (cu 2 stele) la 1 decembrie 2004 și general-locotenent (cu 3 stele) la 23 decembrie 2006. Este transferat în funcția de comandant al Brigăzii 33 Mecanizată și locțiitor al comandantului
Teodor Frunzeti () [Corola-website/Science/311430_a_312759]
-
șef al Serviciului Strategii de Apărare din Direcția Planificare Strategică a Statului Major General. Teodor Frunzeti a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 1 februarie 2002 și apoi la cele de general-maior (cu 2 stele) la 1 decembrie 2004 și general-locotenent (cu 3 stele) la 23 decembrie 2006. Este transferat în funcția de comandant al Brigăzii 33 Mecanizată și locțiitor al comandantului Corpului 10 Armată Teritorial (2002-2003), apoi ca șef instrucție și doctrină (și inspector
Teodor Frunzeti () [Corola-website/Science/311430_a_312759]
-
Strategică a Statului Major General. Teodor Frunzeti a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 1 februarie 2002 și apoi la cele de general-maior (cu 2 stele) la 1 decembrie 2004 și general-locotenent (cu 3 stele) la 23 decembrie 2006. Este transferat în funcția de comandant al Brigăzii 33 Mecanizată și locțiitor al comandantului Corpului 10 Armată Teritorial (2002-2003), apoi ca șef instrucție și doctrină (și inspector general al Forțelor Terestre) și comandant al Comandamentului Forțelor
Teodor Frunzeti () [Corola-website/Science/311430_a_312759]
-
el însuși, cu aceste între-zăriri ce presupunem că i-ar fi plăcut lui Rene Char: "abia cerneala întîlnește marele rîu/ spre-a ridica la suprafață/ înecații misterului "(orfelinatele cîmpului) Gheorghe Grigurcu, în revista Convorbiri literare, 2006. Adrian Popescu, în revista Steaua,1999 Ion Vădan, în revista Poesis, 1995. Bogdan Ghiu, în revista ARC, 1998. Cred în armonioasa devenire poetică a operei poetice a lui Ioan Vieru.” Cezar Ivănescu, în revista Timpul, 1998. Ion Stratan, în revista Apostrof, 2000. Liviu Antonesei, în
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
a devenit un component de bază al echipei clujene. La finele sezonului 2006-2007 a adunat 23 de prezențe sub culorile clubului universitar, punând astfel umărul la promovarea echipei în Liga I. Evoluțiile sale bune au făcut ca 2 cluburi importante, Steaua București și Lazio Roma, să dorească achiziționarea lui. Cordoș însă a preferat să rămână la U Cluj, debutând în Liga I împotriva echipei Pandurii Târgu-Jiu în 29 iulie 2007. Turul campionatului 2007-2008 a fost unul dezastruos pentru "șepcile roșii" care
Andrei Cordoș () [Corola-website/Science/311479_a_312808]