44,517 matches
-
de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Vară sentimentală" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Vară sentimentală" „preia un conflict «tipic» anilor '80, acela dintre bine
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
în viața de zi cu zi: studenți, pompieri, avocați, militari, medici, muncitori și chiar istorici profesioniști. Motivele fiecărui reenactor pentru a face reconstituire istorică pot diferi mult de ale altuia. Unii participanți sunt interesați să înțeleagă mai bine o anumită epocă istorică sau un anumit moment dintr-un război, mai ales dacă știu că au avut strămoși care au participat direct la anumite evenimente istorice. Alții pur și simplu găsesc în reconstituirea istorică o "evadare" din cotidian. În Occident există numeroase
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
firme care produc haine, uniforme și echipament pentru reenactori, ori numai materia primă pentru realizarea acestora. Unele firme pun la dispoziție uniforme haine realizate manual, stofe produse și vopsite manual ori cusute cu mâna sau cu mașini de cusut de epocă. Se acordă mare atenție autenticității, atât pentru haine, cât și pentru încălțăminte, căciuli, ochelari, accesorii, echipament militar, armament etc. Aceste echipamente (de obicei mult mai scumpe decât hainele moderne produse în serie) oferă celui care le poartă o experiență deosebită
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
pentru haine, cât și pentru încălțăminte, căciuli, ochelari, accesorii, echipament militar, armament etc. Aceste echipamente (de obicei mult mai scumpe decât hainele moderne produse în serie) oferă celui care le poartă o experiență deosebită, permițându-i să experimenteze mai îndeaproape epoca istorică reconstituită. Pentru public, autenticitatea în realizarea echipamentului oferă o satisfacție mult mai mare, evenimentul oferind valoare educativă importantă. Reenactorii se împart în mod obișnuit în câteva categorii, definite destul de larg, în funcție de autenticitatea pe care o afișează. Unii reenactori, numiți
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
timp în a reconstitui fidel uniformele, accesoriile sau perioada pe care o reprezintă. Ei sunt cel mai puțin credibili dintre reenactori. Lipsa lor de autenticitate provine din faptul că folosesc la reprezentări materiale sau obiecte anacronice, care nu se potrivesc epocii reconstituite: fibre sintetice pentru perioade când acestea nu erau inventate încă, telefoane mobile, autovehicule moderne, țigări cu filtru care nu au existat până la mijlocul secolului al XX-lea etc. Originea cuvântului "farb" (cu diminutivul său "farby") este necunoscută, deși la
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
prezintă publicului spectacole de reconstituire istorică bine realizate. La extrema opusă reenactorilor "farb" se află așa-numiții "progresiști". Uneori ei sunt numiți peiorativ "numărătorii de cusături" (pentru că respectă la reconstituirea hainelor inclusiv modul de coasere manuală a hainelor din diferite epoci), "naziști ai autenticității", "naziștii cusăturilor", fiind deseori înțeleși greșit de către public. Progresiștii apreciază în general cercetarea științifică amănunțită a epocii reprezentate și uneori îi privesc de sus pe reenactorii "mainstream", motivând că aceștia din urmă ar face reconstituiri istorice mai
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
sunt numiți peiorativ "numărătorii de cusături" (pentru că respectă la reconstituirea hainelor inclusiv modul de coasere manuală a hainelor din diferite epoci), "naziști ai autenticității", "naziștii cusăturilor", fiind deseori înțeleși greșit de către public. Progresiștii apreciază în general cercetarea științifică amănunțită a epocii reprezentate și uneori îi privesc de sus pe reenactorii "mainstream", motivând că aceștia din urmă ar face reconstituiri istorice mai puțin bine documentate. Progresiștii se caracterizează printr-o contopire cu perioada istorică reconstituită, încercând cât mai mult să trăiască exact
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
privesc de sus pe reenactorii "mainstream", motivând că aceștia din urmă ar face reconstituiri istorice mai puțin bine documentate. Progresiștii se caracterizează printr-o contopire cu perioada istorică reconstituită, încercând cât mai mult să trăiască exact așa cum trăiau oamenii din epoca reconstituită. Această trăire dusă la extrem include purtarea pe dedesubtul uniformei a lenjeriei realizată exact ca în epocă, atenție inclusiv la textura și cusătura stofelor, și folosirea la mâncare numai a produselor și condimentelor disponibile în epocă. Progresiștii păstrează autenticitatea
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
documentate. Progresiștii se caracterizează printr-o contopire cu perioada istorică reconstituită, încercând cât mai mult să trăiască exact așa cum trăiau oamenii din epoca reconstituită. Această trăire dusă la extrem include purtarea pe dedesubtul uniformei a lenjeriei realizată exact ca în epocă, atenție inclusiv la textura și cusătura stofelor, și folosirea la mâncare numai a produselor și condimentelor disponibile în epocă. Progresiștii păstrează autenticitatea inclusiv atunci când nu este prezent publicul. Evenimentele de tip living history sunt de obicei foarte educative pentru public
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
trăiau oamenii din epoca reconstituită. Această trăire dusă la extrem include purtarea pe dedesubtul uniformei a lenjeriei realizată exact ca în epocă, atenție inclusiv la textura și cusătura stofelor, și folosirea la mâncare numai a produselor și condimentelor disponibile în epocă. Progresiștii păstrează autenticitatea inclusiv atunci când nu este prezent publicul. Evenimentele de tip living history sunt de obicei foarte educative pentru public. Aceste evenimente nu implică neapărat reconstituirea unei bătălii, ci au mai mult scopul de a reproduce modul de viață
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
nu implică neapărat reconstituirea unei bătălii, ci au mai mult scopul de a reproduce modul de viață al oamenilor din alte vremuri. De aceea la aceste evenimente participă atât reenactori îmbrăcați în uniforme militare, cât și în haine civile de epocă. Pentru a se explica publicului stilul de viață, reenactorii apelează la mici scenete ori un povestitor spune povestea dorită. Sunt frecvente atelierele de meșteșugari, reenactorii pot fi văzuți gătind, distrându-se, cântând ori făcând alte activități specifice epocii reprezentate. Cei
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
civile de epocă. Pentru a se explica publicului stilul de viață, reenactorii apelează la mici scenete ori un povestitor spune povestea dorită. Sunt frecvente atelierele de meșteșugari, reenactorii pot fi văzuți gătind, distrându-se, cântând ori făcând alte activități specifice epocii reprezentate. Cei care reconstituie militari pot prezenta publicului modul în care se instruiau soldații ori viața pe care o ducea aceștia în timpul serviciului militar. Demonstrațiile de luptă sunt puse în scenă de către diferite cluburi de reconstituire istorică cu scopul de
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
care se instruiau soldații ori viața pe care o ducea aceștia în timpul serviciului militar. Demonstrațiile de luptă sunt puse în scenă de către diferite cluburi de reconstituire istorică cu scopul de a prezenta modul în care se lupta într-o anumită epocă. Luptele nu se desfășoară folosind exemplul unei bătălii reale și cunoscute din punct de vedere istoric, ci are doar rolul unei prezentări generale. Reconstituirile de bătălii sunt reconstituiri istorice în cel mai strict sens al cuvântului. Ele se desfășoară după
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
circulat zvonul că gestionarul ar fi fost prins după ce vinul cumpărat de un ofițer de Securitate pentru nunta fetei sale s-ar fi stricat, ca urmare a amânării nunții cu o săptămână. Cazul Ștefănescu a fost descris în presa din epocă, fiind publicate articole în numărul 36 (septembrie 1978) din "Flacăra" (articolul „Cine este Gheorghe Ștefănescu?” semnat de Nicolae Cristache) și în numărul din 23 septembrie 1978 al cotidianului "Scînteia" (articol semnat de Eugen Florescu). În acele articole s-a evidențiat
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
film „disponibilitățile civice” ale satirei și a început o colaborare fructuoasă cu regizorul de comedie Geo Saizescu. Punctul de plecare al scenariului l-a constituit afacerea Bachus, mai precis cazul falsificatorului de vinuri Gheorghe Ștefănescu care a făcut vogă în epocă. Titus Popovici a adăugat: „sunt prea trist ca să scriu drame”, mărturisindu-și revolta și dezgustul față de personajele incriminate în scenariu. Rolul personajului principal (Bachus) a fost gândit special pentru actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila. Vorbind despre apariția ideei realizării acestui film, regizorul
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
din "Glissando") și Ovidiu Iuliu Moldovan (pentru rolurile din filmele "Horea" și "Dreptate în lanțuri"). Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Secretul lui Bachus" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste , scenariul fiind scris de „cel mai eficient propagandist prin manipulare al cinematografiei comuniste”. Mesajul manipulator are o eficiență ridicată datorită umorului satiric memorabil, personajul Bachus fiind împins „într-un comic grotesc, bazat pe interpretarea excepțională a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
minimizarea acestor încărcări. Încărcarea propriu-zisă de pe suportul extern de memorie în memoria internă se face de către sistemul de operare. Exemplul de mai sus este caracteristic calculatoarelor de tip IBM-PC operate cu sistemul de operare MS-DOS. Memoria internă destul de mare pentru epoca respectivă (640 Kiocteți) făcea ca o structură cu un singur nivel de ramificare să fie considerată suficientă, MS-DOS nepermițând structuri mai complexe. Însă la începuturi, când memoriile erau foarte mici, structurile erau mai complexe, de exemplu sistemul de operare SIRIS
Overlay (programare) () [Corola-website/Science/336424_a_337753]
-
Salonul Oficial din anul 1850 cu lucrările "Cristos mort, Băiatul negru, Lecția de citire" și "Portretul unui om". A avut o aventură amoroasă cu Suzanne Valadon în cartierul Montmartre, care a devenit unul dintre cei mai importanți artiști ai acelei epoci. Ea a fost mama, profesorul și mentorul lui Maurice Utrillo.
Pierre Puvis de Chavannes () [Corola-website/Science/336458_a_337787]
-
cu care se confruntă discriminare din partea altor grupuri etnice și din noul guvern federal non-Igbo. Anumite subgrupuri Igbo, cum ar fi [[Ikwerre (popor)|Ikwerre]], a început ei înșiși să se disociaze de la o populație mai mare Igbo după război. În epoca post-război, oamenii din estul Nigeriei a schimbat numele ambilor oameni și locuri de cuvinte non-Igbo. De exemplu, orașul [[Igbuzo]] a fost anglicizat la " Ibusa ". Din cauza discriminării, multi igbo au avut probleme în a găsi locuri de muncă, iar la începutul
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
(n. 11 septembrie 1556, Peralta de la Sal - d. 25 august 1648, Roma) a fost un preot romano-catolic spaniol, întemeietorul ordinului piarist. Calasanz a fondat prima școală creștină populară. Ca pedagog, într-o epocă în care educația era destinată aproape exclusiv membrilor familiilor înstărite, a fost un pionier al educației colective la îndemâna tuturor. José Calasanz s-a născut în Peralta de la Sal, o mică localitate situată în regatul Aragón, în prezent provincia Huesca, în
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
Calasanz a menținut limba latină, dar a fost un mare susținător al limbii autohtone; în aceasta din urmă erau scrise cărțile de școală, chiar și cele destinate predării limbii latine. În acest privință, era mai avansat decât alți autori din epocă, inclusiv Comenius, care trecea drept mare apărător al limbii naționale, dar și-a scris cărțile în limba latină. În clasa a șasea (clasa a IV-a la noi), elevii stăpâneau bine citirea, așa că atunci când ajungeau în clasa a cincea (clasa
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
sau Prințesă Moștenitoare a Suediei ("Sveriges Kronprinsessa"). Soția unui Prinț Moștenitor primește de asemenea un titlu echivalent, însă nu și soțul unei Prințese Moștenitoare. Regele Gustav al III-lea a restabilit o tradiție din timpul lui Gustav Vasa și din epoca medievală prin acordarea moștenitorilor la tron titluri de duce ale provinciilor suedeze. Diferența dintre titlurile ducale din epoca lui Gustav Vasa și cele acordate de Gustav al III-lea este că cele actuale sunt titluri de curtoazie neereditare acordate la
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
nu și soțul unei Prințese Moștenitoare. Regele Gustav al III-lea a restabilit o tradiție din timpul lui Gustav Vasa și din epoca medievală prin acordarea moștenitorilor la tron titluri de duce ale provinciilor suedeze. Diferența dintre titlurile ducale din epoca lui Gustav Vasa și cele acordate de Gustav al III-lea este că cele actuale sunt titluri de curtoazie neereditare acordate la naștere. Începând cu 1980, acestea sunt acordare tuturor moștenitorilor regali, fie ei de sex masculin sau feminin. Soțiile
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
decât o conștientizare generală că lumina vine de dedesubt și că apa din peșteră este mult mai plină de lumină decât aerul. Un vizitator care introduce o mână în apă poate observa că ea "strălucește" straniu în această lumină. În Epoca Romană, grota era folosită ca loc de scăldat personal al împăratului Tiberius, precum și ca templu marin. Tiberius s-a mutat de la Roma în insula Capri în anul 27 AD. În timpul domniei lui Tiberius, grota a fost decorată cu mai multe
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
au dus, de asemenea, la zvonuri despre propria ei sexualitate. Deși, uneori, mai bine cunoscută pentru legăturile ei cu alți artiști, a fost o poetă și romancieră foarte apreciată, "considerată una dintre cele mai talentate din rândul scriitorilor femei ai epocii". Primele ei încercări de poezie au fost scrise la Bibliothèque de l'Arsenal, unde tatăl ei era director. El și prietenii lui i-au încurajat talentele de la o vârstă foarte tânără și ea a început în cele din urmă să
Marie de Régnier () [Corola-website/Science/336513_a_337842]