51,037 matches
-
sunt zânele, micuții sunt buni, doar că sunt un pic bășcălioși”. „Pune-l deoparte. Și dumneata, Casaubon, ce-ai găsit?” „Numai un text curios despre Cristofor Columb; Îi analizează semnătura și găsește În ea până și o referire la piramide. Intenția lui era să reconstruiască Templul de la Ierusalim, deoarece era mare maestru al Templierilor În exil. Și, cum se știe că era un evreu portughez și deci expert cabalist, numai cu invocații talismanice a potolit furtunile și a Învins scorbutul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Creier. De aceea unii oameni nu lipsiți de pregătire s-au gândit, În decursul veacurilor, la Stăpânii sau la Regele Lumii, poate nu o persoană fizică, ci un rol, un rol colectiv, incarnarea din când În când provizorie a unei Intenții Stabile. Ceva cu care erau cu siguranță În contact marile ordine sacerdotale și cavalerești dispărute.” „Dumneavoastră credeți asta?”, Întrebă Belbo. „Persoane mai echilibrate decât el Îi caută pe Superiorii Necunoscuți”. „Și Îi găsesc?” Agliè râse parcă În sinea lui, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cinci sau zece minute - jucînd aceeași scenă de mai multe ori, cu el ajungînd la ușa lui Fraser, incapabil să-și imagineze ce s-ar Întîmpla după ce Fraser l-ar pofti Înăuntru... Continua s-o facă, deși n-avea nici o intenție să se ducă acasă la Fraser, chiar dacă una dintre vocile interioare Îi spunea: Fraser nu vrea cu adevărat să te vadă. Ți-a dat adresa din politețe. E genul de om care e Înnebunit o clipă după lucrurile mărunte, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
atenție sau n-o auzi. — O vreme În armata aia nenorocită, continuă el, mișcîndu-se În scaun, de asta are nevoie. Să vorbești așa. Dacă mi-e rușine! La naiba, bineînțeles că mi-e rușine! — Duncan n-a spus-o cu intenție, tată, zise ea punîndu-i mîna pe braț. Nu-i așa, Duncan? Duncan nu răspunse. Taică-său Îl străfulgeră cu privirea. — Nu-ți dai seama ce Înseamnă rușinea aici, zise el. O să afli cînd o să ieși. O s-o știi imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
i se făcu frică. — Te deranjază spiritul curtenitor? Sper că nu. Tot ce Încerc să spun este că mi-ar displăcea să știu că asta creează o anume... răceală, aruncă o umbră Între noi. Kay n-a avut niciodată această intenție... — O, Kay, spuse Julia. Kay e o mare sentimentală. Nu crezi? Se pretinde tare ca piatra, dar - Îmi amintesc că am dus-o să vadă un film cu Astaire și Rogers. A plîns tot timpul. „De ce-ai plîns?“ am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ocoli și continuă să meargă. Charing Cross Road era Închis, pentru că o conductă de apă fusese lovită cu trei zile În urmă. O luă spre vest, către Haymarket, se Îndreptă apoi spre Shaftesbury Avenue, și ajunse la Wardour Street, cu intenția de la ajunge la Rathbone Place. Găsi intrarea În Oxford Street blocată de capre și frînghii și dirijată de polițiști. Frînă furioasă și Începu să Întoarcă. Un polițist veni În fugă la fereastră În timp ce făcea aceste manevre. — Unde Încerci s-ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
școala a trecut sub tutela " Așezămintelor Brâncovenești" care au contribuit și ele la întreținerea ei, înființând cu această ocazie și un internat de fete cu numele celui ce a înființat școala. Această școală la început a avut un caracter social, intenția celui care a donat locul și a donat localul a fost de a fi preluate fiicele părinților săraci, fără posibilități materiale.Școala era condusă de directoarea Maria Berzinska, care un an mai târziu a fost înlocuită cu Ana Moschura. Anual
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
undeva, din ceruri. De multe ori mi-am dorit să nu fi adăugat acea ultimă propoziție. A mai spus și altele, multe, dar aceasta mi s-a Întipărit În minte. Mama avea să mă vegheze mereu din Ceruri. Știu că intenția ei fusese să mă consoleze, dar ani de zile după aceea nu m-am mai gîndit la asta decît atunci cînd făceam sex. Pierdută În extaz alături de iubitul meu, vedeam din senin, spre oroarea mea deplină, cum mama se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Îngustați din pricina zîmbetului larg, și mi se prezentase, oferindu-se să-mi aducă o bere. Îmi aduc aminte că mi se păruse drăguț și că regretam faptul că aveam prieten. Am flirtat cu el aproape toată seara, dar fără vreo intenție ascunsă, bucurîndu-mă de atenția ce mi se acorda și de senzația că eram dorită. CÎnd am plecat, a spus că o să mă sune ca să luăm prînzul Împreună. Am zis sigur că da și că poate să mă sune oricînd la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
bine, am găsit-o, răspund eu cu un zîmbet. E cea mai frumoasă rochie pe care ai văzut-o vreodată. — Nu-i spune, țipă Linda ca din gură de șarpe. Nu-i spune absolut nimic. De parcă aș fi avut vreo intenție. — Desigur, n-am voie să-ți suflu o vorbă despre ea, continui. Dar v-ați distrat? Întreabă el, nerăbdător să mă reîmprietenesc la cataramă cu Linda, ca să nu vin acasă și să mă văicăresc, iar el să fie silit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prea bine, dacă ar exista vreo posibilitate să plătim noi pentru nuntă, am fi... — La momentul respectiv, nu ai vorbit așa. — Nu, sigur că nu. Mă gîndeam că se oferise să facă asta din bunătatea inimii ei, nu pentru că avea intenția să pună stăpînire pe tot. — Nu a pus stăpînire pe nimic, explodează Dan. — Nu? Te rog să mă corectezi dacă greșesc, dar În vremuri de demult, cînd m-ai cerut de nevastă, nu am discutat noi oare despre o nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
se găsesc la celălalt capăt al spectrului. Anume, Linda vrea să fie și mama mea. Se străduiește prea tare, telefonîndu-mi În fiecare zi, de cîte trei ori, invitîndu-mă la masa de prînz, cumpărîndu-mi cadouri. Știu că are cele mai bune intenții și sînt conștientă că, refuzînd-o, par extrem de nerecunoscătoare, dar e pur și simplu prea mult pentru mine. Înainte de asta, credeam că voi fi cea mai norocoasă femeie din lume dacă viitoarea mea soacră, oricine urma să fie aceasta, mă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pentru așa ceva, că nu Îmi doresc orice fel de mamă și că nimeni nu-i va putea lua vreodată locul. Mă străduiesc din răsputeri să o Împiedic pe Linda să preia controlul asupra vieții mele. Înțeleg că nu are decît intenții lăudabile, dar nici nu se poate nega faptul că, după părerea ei, limitele există doar pentru a fi Încălcate. Pare incapabilă să audă cuvîntul „nu“. În weekendul ăsta, i-am explicat lui Dan că am nevoie să fiu puțin singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
sînt caldă și iubitoare cu soțul meu. Sărmanul meu soț. CÎnd reușim să discutăm lucrurile cu calm, Dan recunoaște că mama lui poate fi greu de suportat, știe că uneori nu e conștientă de limite, dar crede cu adevărat că intențiile ei sînt bune și că nu Încearcă decît să ne ajute. Recunoaște pînă și faptul că maică-sa nu știe să accepte un refuz, dar Îmi spune că trebuie să mă apăr. M-am tot străduit să-i explic că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
imediat. — SÎnt complet de acord. Femeia asta e de vise rele, spune cumnată-mea, ținîndu-l În brațe pe Tom și acoperindu-l cu sărutări zgomotoase, care-l fac să chițăie și să rîdă. Dar cred că are cele mai bune intenții. Vorbele ei Îmi amintesc de cele ale lui Fran și mă Întreb dacă e oare o idee bună să mă confesez Emmei. În fond, Linda e mama ei și se spune că sîngele apă nu se face. — Vrea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
chocolat și café au lait aburindă. Așa că, după umila mea părere, am dreptul să fiu enervată, avînd În vedere că, din clipa În care pășim În dormitorul principal, e clar ca lumina zilei că Linda și Michael n-au nici o intenție să se mute ca să ne facă nouă loc. Romanele de doi bani ale Lindei sînt așezate stivă pe raftul de cărți, pantofii ei sînt aliniați pe podea, iar pe spătarul fotoliului din colț sînt drapate cîteva șaluri de cașmir. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
jucat cu el și știi cum e cînd nu s-a odihnit destul. Mai Încolo, o să fie Îngrozitor. Nu pot să cred. Pur și simplu nu-mi vine să cred. — OK, liniștește-te. SÎnt sigur că nu a fost cu intenție. Nici măcar n-am știut că au ajuns. Unde sînt? — Pe undeva, prin casă. Nici eu n-am știut că sînt aici. I-am găsit jucîndu-se cu Tom În camera lui. — Tu stai aici și calmează-te. Eu merg să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
clipă, Încercînd să găsesc un mod diplomatic de a-i spune cotoroanței să-și vadă de treburile ei. — ...să-ți ții observațiile legate de prietenii mei pentru tine. Îmi cer scuze dacă te-am ofensat. Nu asta mi-a fost intenția și voi Încerca să nu mai fac asta, bine? — Bine. Las șervetul de bucătărie și mă duc să-mi caut soțul. — N-o să-ți vină să crezi ce-a zis maică-ta, șoptesc eu de Îndată ce-l găsesc, așezat pe canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pe departe pregătită să fac. — A fost minunat să te Întîlnesc, spune Charlie strîngîndu-mi mîna. Serios. După seara aceea, m-am gîndit deseori la tine și, firește, la Tom. A fost o ușurare să aflu că era În afara pericolului. Aveam intenția să-ți scriu și regret că n-am făcut-o. — O, nu-i nimic. Dar, uite, sîntem vecini, așa că dacă ai vreodată chef să ne vedem și să bem ceva sau să mergem la un film sau orice, nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
e cel mai minunat lucru pe care mi l-a spus cineva vreodată? — Ce? Că mă consideri sora ta. — O, Doamne, să nu Începi din nou să plîngi, te rog. Filmulețul cu Baby Einstein e pe terminate. — Nu, nu am intenția să reîncep, rîd eu și-mi fac de lucru curățînd masa, În timp ce caut să-mi pun ordine În gînduri. Ceea ce mi-a comunicat Emma adineauri este după cum urmează: am vrut Întotdeauna să intru, prin căsătorie, Într-o familie mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nu mă găsești sexy pentru că nu știu să gătesc? Doamne Sfinte, că tot vorbeam despre a pune punctul pe „i“. Mă privește și așteaptă un răspuns, dar nu știu ce să zic. Planurile mele de a-l seduce s-au topit demult. Intențiile mele de a mă comporta ca Lisa și-au luat zborul pe fereastră. Mă bîlbîi ca o adolescentă, apoi mormăi ceva la iuțeală despre strînsul mesei. Mă ridic, Înșfac farfuriile și le duc În bucătărie, unde fac eforturi să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a liberalilor, precum și a celor din PD, pentru construirea acestei democrații bazate pe un sistem politic bipolar este imensă. Dacă eșuează, zece ani de aici înainte tot dezechilibrați rămânem. V.S. Se spune că drumul către infern este pavat cu bune intenții. Eu îmi asum responsabilitatea pentru elaborarea proiectului acestei Alianțe. De asemenea, îmi asum răspunderea ca membru al PNL pentru tot ceea ce apasă pe umerii unui membru al PNL. Liderii acestei alianțe și cei care conduc cele două partide au însă
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Delegației Permanente convocarea congresului extraordinar pentru a reveni asupra deciziei din februarie. Și ca urmare, dacă face lucrul acesta, și PD va vedea că nu este vorba de declarații doar, e vorba de fapte, de chestiuni concrete și de o intenție transpusă în fapte. R.T. Dar doamna Muscă citez din memorie din declarația făcută cu puțin înainte de a intra în emisiunea „100%“ -, doamna Muscă declara astăzi, la întâlnirea pe care ați avut-o, că atenția PNL trebuie să se concentreze, în
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
-și fundul roșu, oribil, și țuguindu-și buzele înainte și înapoi peste dinții ăia scârboși. Se îndreptă și-și șterse fruntea cu dosul palmei. Ca de obicei, avea multă treabă. Cât despre maimuță, aceasta n-are nici cea mai mică intenție să se metamorfozeze. În lipsa oricăror rubedenii roiale sau a unei conștiințe prevestitoare, interesele ei primare țin, în principiu, de mirosul acela puternic de ceapă care-i gâdilă nările. Ceapa se poate mânca. Se așează pe o porțiune de zid în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Ma-Ji i-l toarnă pe gât. Cei doi pleacă, încuind ușa după ei și se trezește singur în cameră. Încearcă să se gândească. Și printre cugetările sale, care se tot năruie, devin colaterale sau se contrazic, ajunge la concluzia că intențiile lui Ma-ji și ale lui Balraj nu sunt tocmai onorabile. Care sunt acestea, creierul lui nesigur și amețit nu reușește să precizeze. Și cu cât se gândește mai mult, începe să i se facă teamă. Trebuie să scape de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]