45,675 matches
-
ieși din cercul răutății. Și muzica pe care strigam „nu mai vreau, nu mai vreau! Vreau să ies”. Urmată de minunea lui Vanghelis. Și-am intrat în „Blăstămul de mamă” cu o liniște în suflet, parca eram alt om și parcă înfloream cu fiecare cuvânt spus și Vanghelis puncta și se potrivea atât de perfect cu balada mea de parcă m-aș fi născut spunând-o de parcă ea s-ar fi născut cu mine. Și nu-mi era frică de nimeni și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de perfect cu balada mea de parcă m-aș fi născut spunând-o de parcă ea s-ar fi născut cu mine. Și nu-mi era frică de nimeni și de nimic. Și în sală era o liniște de mormânt și nimeni parcă n-ar fi respirat. Cred că m-am depășit pe mine însămi și toate spaimele mele se ștergeau cu fiecare răsuflare, și muzica lui, a marelui Vanghelis mă ajuta, mă purta (de parcă grecul ar fi scris-o special pentru „blăstămul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pentru a se uita cât mai repede că Ada Gârțoman-Suhar a luat un mare premiu. Și aici începe! Ce fac eu pentru a nu se uita acest premiu? Bun! Aș putea spune că mă apuc din nou de lucru. Dar parcă există un zid în jurul a tot ceea ce fac eu. Cred că sunt principala vinovată. De ce? Pentru că nu știu să-mi fac reclamă. Da, da, da! Aceasta-i marea revelație a acestei seri. Și asta dintr-un fel de orgoliu aristocratic
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să le cer lor să-și dedice existența mie. Erau femei și fiecare dorea să-și construiască fericirea. Ca și mine, de altfel. Drumurile noastre s-au despărțit. Când mă gândesc la toate cele trăite de mine până la această vârstă, parcă n-aș gândi despre mine. Parcă cineva mi-ar povesti ceva incredibil. Toate faptele mele au fost sub semnul suferinței și al spaimei, al umilinței, al neîncrederii și nesiguranței. Mă întrebam mereu: „Ce-i și cu mine pe acest pământ
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dedice existența mie. Erau femei și fiecare dorea să-și construiască fericirea. Ca și mine, de altfel. Drumurile noastre s-au despărțit. Când mă gândesc la toate cele trăite de mine până la această vârstă, parcă n-aș gândi despre mine. Parcă cineva mi-ar povesti ceva incredibil. Toate faptele mele au fost sub semnul suferinței și al spaimei, al umilinței, al neîncrederii și nesiguranței. Mă întrebam mereu: „Ce-i și cu mine pe acest pământ?” Și nu mint când spun că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sunt cei de pe-aici, câte o pasăre exotică speriată de lumină și de zgomot, două hiene trezite din somn... iată ce se mișca la ora nopții și un singur pescar întârziat cu barca încărcată, vâslind vârtos în „sensul” fluviului parcă deranjat de prezența noastră și nicidecum dornic să se ia la întrecere cu monstrul care-l depășea. (Gata! Plecăm spre Edfu.) N-o să uit niciodată țărmurile albe, tăiate în noapte, prelungire a apei de smarald și-n continuarea cărora puteai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
modernei și rafinatei civilizații egiptene, s-au instalat lent, dar definitiv, arabii care, cu perseverență, au reușit să înghită toate urmele celor pe care i-au cotropit. De la decolteul elegant și pieptănătura tăiată drept deasupra umerilor a femeilor acelor timpuri, parcă totul s-a întors cu câteva milenii în urmă, chiar a faraonilor, și ai impresia că ceea ce vezi în muzee, temple sau morminte, ține de viitorul pe care încă nu l-ai trăit. Da! Egiptenii erau mai moderni acum câteva
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
deși încărcat cu valori inestimabile, atâtea câte au mai rămas în Egipt, printre care întreaga „zestre mortuară” a lui... Tut-An-Kamon, este la fel de neîngrijit ca orice arab-egiptean cu care te întâlnești. Îmi tremură scrisul deoarece vasul, mergând, tremură. Nu știu de ce. Parcă am fi pe o șosea neasfaltată. Revin la Muzeul din Cairo. Dacă n-aș fi fost în muzeele grecești sau în cele spaniole care sclipesc de curățenie și de mândrie, n-aș fi realizat imensa diferență. Acest muzeu este sumbru
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de sarcofage și obiecte găsite în morminte, care sunt superbe și vioaie - dacă se poate spune așa, tocmai știind filosofia egipteanului care nu se temea de moarte. Sunt sumbre din cauza prafului neșters din vitrine, din cauza galeriilor neamenajate la standard internațional. Parcă cineva ar dori să se aștearnă deasupra lor o nouă uitare, de data asta definitivă și mai cumplită decât cea impusă de religia celor care au construit piramidele (este cam paradoxal ceea ce afirm, dar de vreme ce regele, faraonul, oricât ar fi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
astfel să văd mai multe și mai pe îndelete decât dacă rămâneam cu el. Am zăbovit în fața exponatelor cât am vrut, uimindu-mă, ca de obicei, luând contactul cu vremurile apuse, îmbogățindu-mă. Iată! În stânga paginii, masca lui Tutankhamon stă parcă mărturie spuselor mele. Am încercat să scriu despre senzațiile avute, deoarece, dacă m-aș apuca să comentez obiectele văzute aș face-o diletant. Și, oricum, încă eram abulici. Presimțeam chiar și în muzeu că nu sunt în fața celor mai mărețe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
prima dată care-i măsura lucrurilor și-a timpului Egiptului musulman. Marți 3 ianuarie 1995 - pe vas Se împlinește azi o săptămână de când am părăsit Iașul. Deși mi se pare că am acumulat impresii cât într-o lună și timpul parcă s-a dilatat, totuși sunt stăpânită de panică dându-mi seama că de-acum începem să ne îndreptăm spre finalul excursiei. În dimineața aceasta am vizitat templul de la Kom-Om-Bo, templu dedicat zeului Horus și zeului Sobek, primul reprezentat fiind printr-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am servit micul dejun, ne-am transferat pe vas (Miss Prestige) unde suntem încă, dar peste câteva ore (puține) vom coborî. Aici este totul curat (surprinzător), iar la masă, deși se mănâncă doar trei feluri, sunt cinci rânduri de tacâmuri, parcă pentru a ne liniști. Voi întrerupe pentru a urmări firul apei. Continui mai târziu. Joi 5 ianuarie 1995 - Hurghada După un drum de coșmar, aș putea spune, am ajuns miercuri dimineața, la ora 4,00 în Hurghada. Am coborât de pe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai lungă”. Care ar fi „bătaia mai lungă”?: venirea în teatru a lui Pompiliu la terminarea facultății. I-am spus că nu-i frumos să gândească astfel, deoarece este nevoie de oameni noi, proaspeți; așa trebuie să fie peste tot. Parcă i-aș fi pus sare pe rană. De ce să ne temem de copii? Și noi putem întineri în preajma lor, precum și ei pot învăța alături de noi. Trenul este lung, cu multe compartimente, fie el de cls. I sau cls. a II
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și de greutate, consistentă și transparentă, delicată și rezistentă. Toate acestea la un loc. Au fost zile când, stând alături de Liviu și privindu-l cum lucrează, mi-era teamă că nu va ajunge la liman, toate lucrările părându-mi fade. Parcă nu era pictorul pe care-l cunoșteam. Pictorul era! Ceea ce nu cunoșteam era modul, etapele prin care trece fiecare operă de artă. Travaliul acesta imens care te costă atâta energie dar care, în final, îți umple sufletul de bucuria de-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de pe malul Mediteranei. Urma să vizităm muzeul Picasso, Catedrala Santa Maria del Mar, galerii de artă și ce ne mai cădea în cale. Am plecat dimineața cu trenul, după ce Mousen ne-a dus ca de obicei, la Llinars cu mașina. Parcă am ajuns mai devreme ca niciodată. Am coborât în stația din Paseig de Gracia și am ieșit la lumină tot în fața casei lui Gandi, supranumita „Mărul discordiei”. Ne-am rostogolit la vale, înspre mare, pe bulevardul destul de puțin populat, dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
directă asupra unor lucrări care mie personal nu mi-au dat fiori. Când vezi încercările din perioada pariziană parc[-l simți cum se clatină, căci nu se mai sprijină de umărul tatălui și, cu câteva excepții (în acest muzeu - repet) parcă începi să te întrebi: cum poate să deseneze așa un tânăr care în copilărie desena atât de bine. Sunt desene realiste, nu se întrevede aici cotitura pe care urmează s-o facă mai târziu. Dar aici încearcă să-i imite
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
acțiuni exacte, fără devieri, pentru că toți tindem să ajungem undeva, unde toată lumea ajunge. „Visul american” ni se repetă continuu. În această lume individul se comportă zilnic identic. Zi de zi, an de an, o viață întreagă aceleași gesturi, acțiuni, fapte, parcă dictate de cineva. Parcă un dirijor ne mișcă în față, în spate, la dreapta, la stânga, pe diagonală, înainte și înapoi. Atrași doar de faptele celor care comit crime, urmărind faptul divers avizi, savurând războaiele sau revoluțiile transmise în direct de către
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pentru că toți tindem să ajungem undeva, unde toată lumea ajunge. „Visul american” ni se repetă continuu. În această lume individul se comportă zilnic identic. Zi de zi, an de an, o viață întreagă aceleași gesturi, acțiuni, fapte, parcă dictate de cineva. Parcă un dirijor ne mișcă în față, în spate, la dreapta, la stânga, pe diagonală, înainte și înapoi. Atrași doar de faptele celor care comit crime, urmărind faptul divers avizi, savurând războaiele sau revoluțiile transmise în direct de către televiziunile lumii. Ca să ieși
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o ață în fund și cizme lungi cu niște tocuri imense. Crăcănat trecea prin mulțime, mergând țanțoș, toată lumea oprindu-se măcar o clipă pentru a-l urmări. Reacțiile erau diverse: uimire, râsete, revoltă sau pasivitate. Marți 21septembrie 1999 - sala Pruteanu Parcă ar fi trecut o lună de când am început repetițiile. Masa am lăsat-o de vineri și am început mișcarea într-un ritm diabolic. Abia azi am scăpat de febra musculară și mi se pare că am intrat cât de cât
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
N-am cum să înțeleg. Adică nu știu cum să fac. Personajul îl înțeleg și poate că l-am dezvoltat în mine mai mult decât trebuia. Contrastul între ce-am construit și ce trebuie să fac, ceea ce este acest personaj este imens. Parcă de pe vârful unui munte unde am urcat cu greu și cu plăcere, pic brusc într-o prăpastie. La Bordel - relație între clienți și curve. Clienții merg spre excitație, sunt mulțumiți. La 2.30 merg la curve. La 3.00 merg
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lumii: Washington! Joi, 21 decembrie 2000 - Washington Suntem în muzeul național de artă din Washington în sala cu picturi de Van Dyck. Lucrările sunt impresionante. Singurul lucru care ne indispune este alergia mea cumplită. De când am venit mă umflu de parcă sunt bătută cu urzici, iar Liviu are o nevralgie pe toată partea dreaptă. N-avem ce face, probabil că sunt reacții la aerul condiționat și la pereții umpluți cu vată de sticlă. Altă explicație... Marți, 26 decembrie 2000 - Washington Zilele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
minunat, dar viața lipsește cu desăvârșire pentru ochii unor turiști ca noi, care încercăm să surprindem tot ce ține de spiritul locurilor pe care le vizităm. Acea „așezare” pe care am colindat-o la întâmplare timp de vreo trei ore parcă era un decor de carton pentru un film romantic sau siropos. Nici nu știu cum sau ce să scriu despre așa ceva pentru că în afara sentimentului pustietății citadine care îți invadează sufletul alte observații n-ai de făcut. Ca și cum a-i
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
s-a bucurat foarte mult că-mi poate oferi mai ales începând cu azi, ziua mea de naștere o „aventură” înspre zona în care m-am născut și pe care n-am mai văzut-o de cel puțin 12 ani. Parcă purtați de brațele îngerului care ne păzește mereu când pornim la drum, am străbătut imensa distanță printre munți și pe nesfârșite serpentine, la ora 14.00 punct eram la Ecaterina. E un tărâm de vis. Nu degeaba se spune că
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
început să bântuie și să ciupească. Doar vântul își face treaba nestingherit de noi, muritorii de rând. Câte n-a văzut el! Se montează al treilea cort. Ca un făcut, în loc să fi câștigat experiență, cei ce efectuează această „dificilă” muncă parcă și-au pierdut și puțina îndemânare care au avut-o până acum. Din când în când se mai aude câte o idee strălucită, după care toți stau preț de câteva minute pentru a gândi dacă merită a fi luată în
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de adevărat hapening politic. Atenție! Au început să și râdă (au plecat doar barosanii inspectori) și se joacă aruncând ba cu un baros, ba cu o bară de metal de la unul la altul. E o veselie... Și vântul suflă și parcă râde și el. Mai vine o coloană pierdută printre tufișurile dinspre pădurea de vis-a-vis de livada de meri. Acum s-au sprijinit de foișor și luminați de soare par o adunare de oameni înțelepți care se întreabă cum s-ar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]