47,342 matches
-
etnografică Codru, biserica avea spațiul interior împărțit după canoanele bisericești în trei încăperi: pronaosul, naosul și absida altarului. Pereții erau din bârne așezate orizontal, materialul folosit pentru acestea fiind obținut, conform tradiției chiar de pe locul unde a fost contruită biserica. Pereții din lemn erau așezați pe un postament din piatră de râu. Întrarea în biserică se făcea pe latura de vest. În fața intrării se afla o prispă cu șase stâlpi ce adăpostește intrarea. Spațiul destinat femeilor, pronaosul este tăvănit, deasupra acestuia
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
ușii, ce era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
anul 1959 acoperișul în patru ape al bisericii a fost înlocuit cu unul de tablă. Sub aspectul dimensiunilor biserica prezenta următoarele valori: lungimea era de aproximativ 14 m, lățimea 6,2 m iar înălțimea turnului era de 15 m. Grosimea pereților varia între 15-17 cm, înălțimea pereților fiind de 2,5 m iar cea a bolții de 2,1 m. Istoricul de artă Mariu Porumb datează pictura din absida altarului și naos la sf. sec.18, iar cea din pronaos în
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
al bisericii a fost înlocuit cu unul de tablă. Sub aspectul dimensiunilor biserica prezenta următoarele valori: lungimea era de aproximativ 14 m, lățimea 6,2 m iar înălțimea turnului era de 15 m. Grosimea pereților varia între 15-17 cm, înălțimea pereților fiind de 2,5 m iar cea a bolții de 2,1 m. Istoricul de artă Mariu Porumb datează pictura din absida altarului și naos la sf. sec.18, iar cea din pronaos în prima jumătate a veacului următor.În
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
datează pictura din absida altarului și naos la sf. sec.18, iar cea din pronaos în prima jumătate a veacului următor.În general pictura din această biserică respectă tradiția postbizantină, receptând anumite influențe occidentale în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări de sfinți ierarhi și cuvioși. În partea sudică, deasupra ferestrei se află imaginea Iisus în potir. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
din această biserică respectă tradiția postbizantină, receptând anumite influențe occidentale în cadrul stilului, dar și al iconografiei. Pereții altarului sunt decorați predominant cu reprezentări de sfinți ierarhi și cuvioși. În partea sudică, deasupra ferestrei se află imaginea Iisus în potir. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele "Iisus Viță de vie" și "Punerea în mormânt", iar în registrul superior este pictată scena "Răstignirea". Această compoziție este simplificată, crucea fiind
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Vindecarea slăbănogului")reprezentările "Cuvioșilor Macarie și Pavel", "Sf. Mucenici Onufrie și Zosima", "Proorocul Ilie", episoade din viața Sf. Dimitrie ("Lupta lui Nestor cu Lei") și "Nașterea fecioarei". De asemenea întâlnim alte scene precum "Scara lui Iacov" și "Arca lui Noe". Pereții naosului sunt decorați cu scene care oglindesc Patimile lui Iisus. Se poate observa că pictorul nu a avut în vedere o anumită ordine de distribuire a scenelor. Peretele vestic conține motive decorative cu reprezentări de pești, imagini similare întâlnindu-se
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
asemenea întâlnim alte scene precum "Scara lui Iacov" și "Arca lui Noe". Pereții naosului sunt decorați cu scene care oglindesc Patimile lui Iisus. Se poate observa că pictorul nu a avut în vedere o anumită ordine de distribuire a scenelor. Peretele vestic conține motive decorative cu reprezentări de pești, imagini similare întâlnindu-se și în biserica învecinată din satul Corund. O reprezentare foarte interesantă, nesemnalată până acum în literatura de specialitate este imaginea stemei Ungariei, redată de două ori, deasupra ferestrelor
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
-se și în biserica învecinată din satul Corund. O reprezentare foarte interesantă, nesemnalată până acum în literatura de specialitate este imaginea stemei Ungariei, redată de două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al treilea registru conține reprezentările apostolilor, iar
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
registru conține reprezentările apostolilor, iar în centru imaginea lui Iisus Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde asistau la slujbă femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
spațiul de unde asistau la slujbă femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5 icoane împărătești.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5 icoane împărătești.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata de pe urmă (pe peretele nordic) și Pilda celor zece fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un cerc mare, o scenă cu Ridicarea din Mormânt a lui Iisus, în culori vii, ce trădează o bună stăpânire a penelului de către zugrav. Un număr de
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
partea superioară pentru deschiderea și închiderea accesului aerului către detentor. Robinetul poate fi fără sitem de rezervă sau cu sistem de rezervă. Sac respirator (Plămân fals) - Parte componentă a aparatelor în circuit închis și semiînchis de forma unui sac cu pereți supli utilizat pentru egalizarea presiunii gazului respirat cu cea a mediului exterior. Saturare - Fenomenul de dizolvare a unui gaz (neutru) într-un țesut al corpului. Fiecare țesut are o viteză proprie de saturare care depinde de gradul de irigare cu
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Construcția noii biserici cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință (prăznuit în fiecare an la 23 aprilie), a fost finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă (1517-1527). Meșterii care au construit biserica sunt necunoscuți. Pe peretele de nord al pridvorului, deasupra portalului, se află pisania scrisă în limba slavonă și care are următorul text: "„Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a voit binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Bogdan Voievod, cu mila
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
planul treflat, proporții și trăsături arhitecturale cu Biserica Înălțarea Domnului de la Mănăstirea Neamț. Există și unele deosebiri față de biserica sus-menționată și anume: Biserica este susținută de 9 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), două sprijină arcul median al pereților pronaosului, câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
la Mănăstirea Neamț, unde a fost închinoviat. Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Numele meșterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
vremea domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Pe pereții pridvorului și pronaosului sunt pictați sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă (sinaxarul), precum și unele scene din istoria creștinismului (calendarul). Deasupra ușii de intrare în pronaos se află icoana Sfintei Fecioare Maria Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Glicofilusa. Pe peretele sudic al pronaosului se află imaginea unui ierarh cu camilafcă, pe care specialiștii l-au identificat a fi mitropolitul Teoctist al II-lea, care a sfințit biserica în 1522. În cupola turlei naosului este pictat Pantocratorul, pe pereții turlei fiind o reprezentare a Liturghiei cerești cu cortegiile de îngeri, Profeții și Apostolii, iar la baza turlei, în pandantivi, se află chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor, Împărțirea Veșmintelor, Drumul
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
baza turlei, în pandantivi, se află chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor, Împărțirea Veșmintelor, Drumul spre Golgota, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Paza Mormântului, Înălțarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.), începând dinspre peretele nordic. În partea inferioară a pereților naosului sunt reprezentați sfinții militari. Tabloul votiv a fost pictat pe partea dreaptă a naosului. La 24 iunie 1589 odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
chipurile celor patru evangheliști. În registrul de sus sunt reprezentate Patimile lui Iisus (Spălarea picioarelor, Împărțirea Veșmintelor, Drumul spre Golgota, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Paza Mormântului, Înălțarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.), începând dinspre peretele nordic. În partea inferioară a pereților naosului sunt reprezentați sfinții militari. Tabloul votiv a fost pictat pe partea dreaptă a naosului. La 24 iunie 1589 odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. Cu
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
iunie 1589 odată cu aducerea în biserică a moaștelor Sf. Ioan cel Nou a fost amplasat în dreptul tabloului votiv un baldachin de piatră. Cu acest prilej, s-a deteriorat o parte din pictură. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, îndepărtându-se peretele dintre naos și pronaos, a dispărut o bună parte din tabloul votiv, mai exact chipul Mântuitorului, care primea prin Sf. Gheorghe macheta bisericii pictată în miniatură și partea superioară a chipului lui Bogdan al III-lea. Pe porțiunea ce a
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
dimensiuni mult mai mari, după modul celui de pe vremea lui Petru Șchiopul. Cu această ocazie, s-a deteriorat și s-a acoperit și mai mult ceea ce mai rămăsese din tabloul votiv. Pe partea opusă tabloului votiv (pe un pilastru de pe peretele sudic) se află zugrăvită scena Aducerii moaștelor Sf. Ioan cel Nou în timpul lui Alexandru cel Bun, iar ceva mai sus se distinge chipul lui Ștefan cel Mare. În altar sunt reprezentate Maica Domnului, Învierea lui Lazăr și cele două scene
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
-o stângaci. În prezent, pictura interioară se află în proces de restaurare. Pictura exterioară datează din vremea lui Petru Rareș (1534) și se aseamănă cu cea de la Humor și Moldovița. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele de la sud, mai adăpostit de vânturi și ploi. Frescele păstrate pe latura sudică a bisericii sunt Acatistul Maicii Domnului, Asediul Constantinopolului, Parabola Fiului risipitor (patru scene), Arborele lui Iesei etc. Arborele este încadrat de o parte și de alta de către
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]