44,063 matches
-
Compuse ca niște simple intermedii ornamentale, ele puteau fi integrate în orice tragedie, pierzându-și astfel forța vie. Conștient de impactul emoțional al gestului, Diderot vrea să-i acorde un loc special în execuția dramei. Există scene, scrie el în Discurs despre Poezia dramatică, în care le este cu mult mai firesc personajelor să se miște decât să vorbească." El omagiază pantomima în care excelau romanii și ale cărei secrete timpurile moderne le-au pierdut. "Prea mult vorbim în dramele noastre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-mă jucând de unul singur; și spune, după aceea, ce vei vrea despre arta mea. Flautele tac. Mimul joacă, și filosoful, uluit, exclamă: Nu numai că te văd; te aud. Îmi vorbești cu mâinile."37 "Ce efect, arta aceasta, adăugată discursului, nu ar produce? De ce am separat noi ceea ce natura a unit? În fiece moment, gestul nu răspunde vorbirii?" De aceea Diderot atribuie o putere imensă performanței actorului. "Ce anume ne impresionează în spectacolul omului animat de vreo mare pasiune? continuă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
glasurile întretăiate, câteva monosilabe care scapă la intervale, un fel de murmur din gât, printre dinți. Violența sentimentului tăind respirația și aducând tulburarea în minte, silabele cuvintelor se separă, omul trece de la o idee la alta; începe o mulțime de discursuri; nu termină niciunul; și, cu excepția câtorva sentimente pe care le redă în primul acces și la care revine neîncetat, restul nu este decât o înșiruire de zgomote slabe și confuze, de sunete pe cale să moară, de accente înăbușite pe care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și confuze, de sunete pe cale să moară, de accente înăbușite pe care actorul le știe mai bine decât poetul. Vocea, tonul, gestul, acțiunea, iată ce aparține actorului; și asta ne frapează, mai ales în spectacolul marilor pasiuni. Actorul îi dă discursului tot ceea ce are mai plin de energie. El conduce înspre urechi forța și adevărul accentului." Prin cuvintele pe care Diderot i le atribuie lui Dorval în Convorbirile despre Fiul nelegitim, el exprimă dorința ca dansul, formă poetică a pantomimei, departe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
are recitativul său liber sau obligatoriu, și arieta sa." Importanța pantomimei pe care el o definește "ca pe o porțiune a dramei" este atât de mare pentru el, încât cere ca ea să fie notată. "Trebuie scrisă, spune el în Discursul despre poezia dramatică, pantomima, ori de câte ori execută un tablou; [trebuie ca ea] să dea energie sau claritate discursului; [trebuie] să închege dialogul; să caracterizeze; să fie reprezentată printr-un joc delicat care să nu fie ghicit; care să țină loc de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe o porțiune a dramei" este atât de mare pentru el, încât cere ca ea să fie notată. "Trebuie scrisă, spune el în Discursul despre poezia dramatică, pantomima, ori de câte ori execută un tablou; [trebuie ca ea] să dea energie sau claritate discursului; [trebuie] să închege dialogul; să caracterizeze; să fie reprezentată printr-un joc delicat care să nu fie ghicit; care să țină loc de răspuns, și aproape totdeauna la începutul scenelor." Autorii de drame, deveniți de acum înainte regizori potențiali, încep
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
descrierea atitudinilor, gesturilor, expresiilor vocii. Mare teoretician, el introduce o revoluționare majoră în practica scriiturii dramatice, definind textul pentru teatru nu ca pe un simplu dialog, ci ca pe o asociere strânsă între dialog și didascalii. De acum înainte, partea discursului didascaliilor va crește din ce în ce în sânul scriiturii, iar autorul dramatic își va revendica la modul deschis un drept de a decide asupra regiei. 2.4.3. Sensibilitatea comediantului Chestiunea sensibilității comediantului constituie obiectul unei mari dezbateri de-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la fel de învechite și demodate, atât una, cât și cealaltă." Totul este fals, după părerea lui Zola, în drama romantică, în care acțiunea este adesea complicată, protagoniștii puțin credibili, atât prin eroismul comportamentului lor care frizează extravaganța, cât și prin grandilocvența discursului lor. Pretinsul adevăr al romanticilor este o continuă și monstruoasă exagerare a realului, scrie Zola în Naturalismul în teatru, o fantezie care dă în exces. Cu siguranță, dacă tragedia este de o altă falsitate, asta nu înseamnă că ea este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
stilizează figura umană. "Le-a plăcut câtorva actori să se facă pentru două seri impersonali și să joace în spatele unei măști, pentru a fi cu exactitate omul interior și sufletul marilor marionete pe care le veți vedea", declară el în Discursul pronunțat la prima reprezentație a lui Ubu-Rege la Teatrul Operei, la 10 decembrie 1896. Mai mult decât folosirea marionetei, el dorește de fapt un joc actoricesc care să se apropie de hieratismul misterios cu care este ea dotată. "Căci, scrie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
personaje), fie de realizarea sa (decor și joc scenic). Dacă parodiază Macbeth în Ubu-Rege, o face pentru că teatrul, după părerea lui, nu poate pretinde să reconstituie faptul istoric. "Nu ni se pare onorabil să construim piese istorice", scrie el în Discursul pe care îl pronunță la 10 decembrie 1896 la Teatrul Operei cu ocazia primei reprezentații a lui Ubu-Rege. Ca și simboliștii, el consideră că misiunea scenei nu este de a reflecta realul. În "Despre inutilitatea teatrului în teatru", denunță, și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îndepărtează radical de simboliști, tratând scena ca pe un loc abstract, și nu ca pe un spațiu oniric, unde convențiile sunt afișate în mod ostentativ. "Acțiunea se petrece în Polonia, adică Nicăieri"17, clamează el, cu ireverența-i caracteristică, în Discursul din 10 decembrie 1896 la Ubu-Rege. Pentru regia piesei, în care schimbările de loc sunt frecvente, el preconizează folosirea pancartelor, la care se recurgea uneori pe scena Misterelor sau în epoca elisabetană. "Adoptarea unui singur decor sau și mai bine
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pasaje versificate și cântate, dotate cu un refren și împărțite în strofe, creează o ruptură formală în raport cu scenele în proză destinate a fi recitate, în același timp cu o ruptură dramatică fiindcă, introducând o pauză lirică ce ține loc de discurs comentator, întrerup acțiunea. Mai mult, legătura dintre song și acțiune se bazează adesea pe un efect de contrast. În Mutter Courage, cinismul vesel al song-ului din scena 1 este dezmințit de primul eșec al lui Courage, pentru că își pierde
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Traducerea franceză a Epistolei către Pisoni de către Peletier du Mans Ediția comentată a Poeticii de către Robortello Du Bellay, Apărarea și ilustrarea limbii franceze Ediția comentată a Poeticii de către Maggi Peletier du Mans, Arta poetică Scaliger, Poetica (în latină) Grévin, Scurt discurs pentru înțelegerea acestui teatru Castelvetro, Poetica d'Aristotele vulgarizzata La Taille, Despre arta tragediei Vauquelin de La Fresnaye, Arta poetică Lope de Vega, Noua artă de a scrie comedii Heinsius, Poetica (în latină) Chapelain, Prefață la Adonis de Marino Ogier, Prefață
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Poetica (în latină) Chapelain, Prefață la Adonis de Marino Ogier, Prefață către Cititor la Tyr și Sidon de Jean de Schélandre Chapelain, Scrisoare despre cele douăzeci și patru de ore Mairet, Prefață la Silvanire Chapelain, Despre poezia reprezentativă Scudéry, Observații despre Cidul Discurs către Cliton asupra Observațiilor despre Cidul Chapelain, Sentimentele Academiei franceze cu privire la tragicomedia Cidul Sarasin, Discurs despre tragedie Scudéry, Apologia teatrului La Mesnardière, Poetica Vossius, Poetica (în latină) Corneille, Scrisoare cu dedicație la Don Sancho d'Aragon D'Aubignac, Practica teatrului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și Sidon de Jean de Schélandre Chapelain, Scrisoare despre cele douăzeci și patru de ore Mairet, Prefață la Silvanire Chapelain, Despre poezia reprezentativă Scudéry, Observații despre Cidul Discurs către Cliton asupra Observațiilor despre Cidul Chapelain, Sentimentele Academiei franceze cu privire la tragicomedia Cidul Sarasin, Discurs despre tragedie Scudéry, Apologia teatrului La Mesnardière, Poetica Vossius, Poetica (în latină) Corneille, Scrisoare cu dedicație la Don Sancho d'Aragon D'Aubignac, Practica teatrului Corneille, Discurs despre utilitatea și părțile poemului dramatic Discurs despre tragedie și mijloacele de a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Cliton asupra Observațiilor despre Cidul Chapelain, Sentimentele Academiei franceze cu privire la tragicomedia Cidul Sarasin, Discurs despre tragedie Scudéry, Apologia teatrului La Mesnardière, Poetica Vossius, Poetica (în latină) Corneille, Scrisoare cu dedicație la Don Sancho d'Aragon D'Aubignac, Practica teatrului Corneille, Discurs despre utilitatea și părțile poemului dramatic Discurs despre tragedie și mijloacele de a o trata în funcție de neverosimil și necesar Discurs despre cele trei unități de acțiune, de zi și de loc Molière, Critica la Școala femeilor D'Aubignac, Disertație despre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Academiei franceze cu privire la tragicomedia Cidul Sarasin, Discurs despre tragedie Scudéry, Apologia teatrului La Mesnardière, Poetica Vossius, Poetica (în latină) Corneille, Scrisoare cu dedicație la Don Sancho d'Aragon D'Aubignac, Practica teatrului Corneille, Discurs despre utilitatea și părțile poemului dramatic Discurs despre tragedie și mijloacele de a o trata în funcție de neverosimil și necesar Discurs despre cele trei unități de acțiune, de zi și de loc Molière, Critica la Școala femeilor D'Aubignac, Disertație despre poemul dramatic Nicole, Tratat despre comedie Racine
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Mesnardière, Poetica Vossius, Poetica (în latină) Corneille, Scrisoare cu dedicație la Don Sancho d'Aragon D'Aubignac, Practica teatrului Corneille, Discurs despre utilitatea și părțile poemului dramatic Discurs despre tragedie și mijloacele de a o trata în funcție de neverosimil și necesar Discurs despre cele trei unități de acțiune, de zi și de loc Molière, Critica la Școala femeilor D'Aubignac, Disertație despre poemul dramatic Nicole, Tratat despre comedie Racine, Prefață la Andromaca Racine, Prima Prefață la Britannicus Prima traducere în franceză a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Aristotel Racine, Prefața la Bérénice Boileau, Arta poetică Rapin, Reflecții despre Poetica lui Aristotel și despre lucrările vechi și moderne Racine, A doua Prefață la Britannicus Racine, Prefață la Fedra Bossuet, Maxime și reflecții despre comedie Houdar de la Motte, Discurs despre Homer Du Bos, Reflecții critice despre comedie, pictură și muzică Houdar de la Motte, Discursuri și reflecții Voltaire, Discurs despre tragedie Voltaire, Disertație despre tragedia veche și modernă Diderot, Convorbiri despre Fiul nelegitim Rousseau, Scrisoare către d'Alembert despre spectacole
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și despre lucrările vechi și moderne Racine, A doua Prefață la Britannicus Racine, Prefață la Fedra Bossuet, Maxime și reflecții despre comedie Houdar de la Motte, Discurs despre Homer Du Bos, Reflecții critice despre comedie, pictură și muzică Houdar de la Motte, Discursuri și reflecții Voltaire, Discurs despre tragedie Voltaire, Disertație despre tragedia veche și modernă Diderot, Convorbiri despre Fiul nelegitim Rousseau, Scrisoare către d'Alembert despre spectacole Diderot, Discurs asupra poeziei dramatice Diderot, Elogiul lui Terențiu Voltaire, Comentariu asupra lui Corneille Beaumarchais
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și moderne Racine, A doua Prefață la Britannicus Racine, Prefață la Fedra Bossuet, Maxime și reflecții despre comedie Houdar de la Motte, Discurs despre Homer Du Bos, Reflecții critice despre comedie, pictură și muzică Houdar de la Motte, Discursuri și reflecții Voltaire, Discurs despre tragedie Voltaire, Disertație despre tragedia veche și modernă Diderot, Convorbiri despre Fiul nelegitim Rousseau, Scrisoare către d'Alembert despre spectacole Diderot, Discurs asupra poeziei dramatice Diderot, Elogiul lui Terențiu Voltaire, Comentariu asupra lui Corneille Beaumarchais, Eseu asupra genului dramatic
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Homer Du Bos, Reflecții critice despre comedie, pictură și muzică Houdar de la Motte, Discursuri și reflecții Voltaire, Discurs despre tragedie Voltaire, Disertație despre tragedia veche și modernă Diderot, Convorbiri despre Fiul nelegitim Rousseau, Scrisoare către d'Alembert despre spectacole Diderot, Discurs asupra poeziei dramatice Diderot, Elogiul lui Terențiu Voltaire, Comentariu asupra lui Corneille Beaumarchais, Eseu asupra genului dramatic serios Lessing, Dramaturgia de la Hamburg (în germană) Diderot, Paradoxul despre actor (publicat în 1830) Mercier, Despre Teatru sau Noul Eseu despre arta dramatică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe de altă parte, ca pe "cel mai mare tragedian dintre poeți". 19 Nu trebuie confundat cu "ceea ce înfricoșează" care suscită, ca și "monstruosul", o reacție de spaimă, dar care poate fi credibil. 20 Corneille va relua textual în Primul Discurs cele patru proprietăți cerute din partea eroului tragic. 21 Prin "limbaj îmbogățit", chiar Aristotel explică faptul că el îl înțelege ca fiind "cel care comportă ritm, melodie și cânt". Când vorbește de "tipuri variate utilizate separat", se referă la faptul că
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu ai nici părtinire oarbă, nici îngăduință afectată, nici delicatețe ridicolă." (n. tr.) 24 Sublinierea noastră. 25 Comportamentele, după părerea lui Aristotel, trebuie să fie "de calitate", "potrivite cu firea", "asemănătoare" și "statornice" (cf. capitolul 1). Corneille, în cele Trei Discursuri, reia textual aceste patru caracteristici. 26 "Medeea să fie sălbatică și nesupusă" (Horațiu, Arta poetică, v. 126). 27 "Să îl păstreze până la capăt așa cum s-a arătat la început, constant cu el însuși." (id.; v. 126-127). 28 Sublinierea noastră. 29
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
timpului acțiunea se desfășura în același loc. A se vedea L'Histoire de la scène occidentale, de l'Antiquité à nos jours, A. Colin, coll. Cursus, 1992, cap.1 "La Sphère antique". 16 Rousseau câștigă premiul. D'Alembert răspunde indirect la Discursul asupra Științelor și Artelor în Discours préliminaire de l'Encyclopédie (Discursul preliminar al Enciclopediei). Rousseau îi răspunde la rândul său în Prefața la Narcisse, în 1753. (Piesa, jucată în 1752 de actorii Comediei Franceze, este publicată în 1753 cu Prefața
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]