44,692 matches
-
1815 înaintat către Administrația K.K. a Bucovinei se făcea un scurt istoric al edificiului ortodox și se prezenta situația fostelor proprietăți care au aparținut cultului protestant. Tot atunci, a fost realizată o descriere a bisericii făcută la de comisarul Noir, inginerul Banhölzel și șeful comunal Wetterching. Potrivit acesteia: "„Vechea, așa-numita biserică mitropolitană Mirăuți, părăsită de peste 300 de ani, în care timp s-a clădit actuala biserică mitropolitană, unde s-a transferat serviciul divin, este o ruină totală, o simplă grămadă
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
acesta din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că pentru executarea lucrărilor de restaurare ar fi necesară o sumă de 25.000
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
violente, cu dezordine 35. Soldații părăseau unitățile, se grupau în cete, alungau ofițerii, tulburau localitățile și drumurile. Dezertorii prădau, distrugeau, amenințau, comiteau crime. Victime ale acestor fărădelegi au căzut și doi fruntași ai luptei naționale basarabene: avocatul Simion Murafa și inginerul Hodorogea. Asasinarea acestora a impresionat adânc pe toți românii. Aceste acte abominabile s-au produs mai ales în nord, la Hotin dar și în sud, în localități precum: Ismail, Bolgrad, Cetatea Albă, Tighina. La rândul lor, soldații ruși de pe frontul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
orașului Suceava. În martie 1804 autoritatea orășenească din Suceava cumpără de la familia Hatzendorf o casă din cărămidă și piatră, fără etaj, situată lângă Biserica Sfântul Dumitru și ruinele Curții Domnești. După unele adaptări și modificări executate în 1844 sub conducerea inginerului ținutal Ioanelli, clădirea este ocupată de oficiile primăriei. În anexele sale se păstrau materialele pompierilor. De asemenea, imobilul servea ca locuință pentru slujbașii primăriei și, uneori, chiar pentru primar. În 1859, în scopul adăpostirii noului gimnaziu ce urma să se
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
se păstrau materialele pompierilor. De asemenea, imobilul servea ca locuință pentru slujbașii primăriei și, uneori, chiar pentru primar. În 1859, în scopul adăpostirii noului gimnaziu ce urma să se înființeze la Suceava, clădirea este refăcută după planurile și sub conducerea inginerului Münnich. Între 1860 și 1895 aici vor funcționa atât gimnaziul (actualul Colegiu Național „Ștefan cel Mare”), cât și primăria orașului. După 1895, în paralel cu primăria, în clădire își desfășoară activitatea o școală primară română de fete. În prezent, aici
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
(n. 4 februarie 1875, Freising, Regatul Bavariei - d. 15 august 1953, Göttingen) a fost un un om de știință german, fizician și inginer, specializat în mecanica fluidelor, aerodinamică și hidrodinamică. Printre contribuțiile sale științifice cele mai importante se pot enumera teoria stratului limită și fundamentarea metodelor de calcul pentru mișcările subsonice, cu aplicații în determinarea profilelor optime ale aripilor de avion. Rezultatele activității
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
l-a obișnuit să observe și să respecte natura și, de asemenea, să reflecte la observațiile făcute. A urmat studii superioare timp de șase ani la celebra Universitate Tehnică din München ("Technische Universität München"). În 1899 a obținut diploma de inginer cu lucrarea "Kipp-Erscheinungen, ein Fall von instabilem Gleichgewicht" („Flambajul, un caz de echilibru instabil”). În anul următor și-a luat doctoratul în științe, îndrumător fiindu-i profesorul August Foeppl. Specializarea sa din facultate fiind mecanica solidelor, primul său serviciu a
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
Kipp-Erscheinungen, ein Fall von instabilem Gleichgewicht" („Flambajul, un caz de echilibru instabil”). În anul următor și-a luat doctoratul în științe, îndrumător fiindu-i profesorul August Foeppl. Specializarea sa din facultate fiind mecanica solidelor, primul său serviciu a fost ca inginer proiectant pentru echipamente industriale, la uzinele MAN SE. A abordat domeniul mecanicii fluidelor în momentul în care a trebuit să proiecteze un dispozitiv de aspirație. După efectuarea unor experimente de laborator, Prandtl a creat un nou dispozitiv, care a funcționa
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
Avionul Romulus Bratu 220 este un trimotor românesc de transport de pasageri și marfă construit în Franța conform planurilor inginerului Romulus Bratu. Lungimea era de 14,47 metri, înălțimea de 6,55 metri, anvergura de 25 metri, suprafața aripii de 83 m², greutatea (gol) de 4,4 tone, masa maximă la decolaj de 9 tone, și putea transporta 10 pasageri
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
la bot de model "Jupiter" de 480 cai-putere, și două de model "Titan" de 230 cai-putere, plasate deasupra aripei, în tandem în același cheson, unul "trăgând", celălalt "împingând". Echipajul era de trei persoane : pilot, copilot/navigator și stewart. În 1927, inginerul Romulus Bratu a prezentat Serviciului Tehnic Aeronautic al Ministerului Aviației din Franța un proiect original de trimotor monoplan cu aripa cantilever plasată deasupra carlingăi și tren de aterisaj fix. Acest aeroplan se distingea prin dispunerea originală a celor trei motoare
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
reparații și încheierea probelor la sol, efectuă câteva zboruri de probă în Franța, dar, din cauza lungimii distanței de aterisaj, nu a obținut niciodată certificatul de capacitate și a fost demontat : motoarele au fost restituite societății "Gnome & Rhône" iar carlinga vândută inginerului Jean Sallis care a vândut-o ca lemn de sobă în 1936. Prototipul Bratu 221 nu a zburat niciodată și a rămas în curtea uzinei de la Athis-Mons unde mai exista în timpul celui de-al doilea război mondial pe post de
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
ca lemn de sobă în 1936. Prototipul Bratu 221 nu a zburat niciodată și a rămas în curtea uzinei de la Athis-Mons unde mai exista în timpul celui de-al doilea război mondial pe post de coteț de orătănii pentru muncitorii uzinei. Inginerul Romulus Bratu a rămas la Athis-Mons unde s-a asociat cu alt aeronautician, Nicolas Roland Payen (inventatorul aripii delta în 1935) întemeind aeroclubul "Les goélands" ("Pescărușii") care încă mai există.
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
(n. 10 noiembrie 1887, Galați - d. 25 noiembrie 1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume. Elisa Leonida s-a născut la Galați, pe 10 noiembrie 1887, într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume. Elisa Leonida s-a născut la Galați, pe 10 noiembrie 1887, într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și Matilda (născută Gill). Toți frații ei s-au realizat într-o carieră intelectuală. Dintre aceștia, cei
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
se presupune ca Gh. Leonida a modelat capul statuii), dar și al unor opere care se găsesc astăzi la Muzeul de Artă din București și la Castelul Bran; Adela, medic oftalmolog, care a fost directoarea spitalului „Vatra Luminoasă“; Dimitrie Leonida, inginer energetician, creator al Muzeului Tehnic care îi poartă numele. A studiat școala primară la Galați și liceul la Școala Centrală de Fete din București, obținând bacalaureatul la secția reală a Liceului „Mihai Viteazul”. După terminarea liceului, s-a înscris la
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
generala și chiar a decanului Hoffman, care, înmânându-i diploma, a declarat, printre altele: "„Die Fleissigste der Fleissigsten”" (cea mai silitoare dintre silitori). Presa vremii (ziarul "Minerva" și alte ziare ale acelor vremi) au consemnat evenimentul: „Elisa Leonida, prima femeie inginer din țara noastră și din Germania”, „O compatrioată a noastră, domnișoara Elisa Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau, mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Berlin”, „În inginerie viitorul femeilor e mare, d-ra Leonida a trecut cu deosebit succes
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
Germania”, „O compatrioată a noastră, domnișoara Elisa Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau, mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Berlin”, „În inginerie viitorul femeilor e mare, d-ra Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obținând diploma de inginer”. În 1912 a absolvit cu calificativul “bine”, spre admirația decanului, și a devenit oficial prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie. Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
a studiat ingineria la Berlin”, „În inginerie viitorul femeilor e mare, d-ra Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obținând diploma de inginer”. În 1912 a absolvit cu calificativul “bine”, spre admirația decanului, și a devenit oficial prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie. Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
trecut cu deosebit succes examenul final, obținând diploma de inginer”. În 1912 a absolvit cu calificativul “bine”, spre admirația decanului, și a devenit oficial prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie. Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București. După puțin timp
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
chimie. Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București. După puțin timp, a început Primul Război Mondial. Cu riscul vieții, merge pe front, unde desfășoară o intensă activitate în cadrul organizației „Crucea Roșie“, ajutând la diminuarea suferințelor soldaților răniți. I s-a încredințat chiar
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
s-a încredințat chiar conducerea unor spitale de campanie în apropiere de Mărășești. Pentru activitatea sanitară, a fost decorată cu ordine și medalii românești și străine. Tot pe front l-a întâlnit pe viitorul său soț, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu, inginerul Constantin Zamfirescu, cu care s-a căsătorit, pe front, la Ghidigeni, în 1918. La nuntă a participat și Regina Maria. A devenit mama a două fete, care ulterior au devenit una profesoară și alta ingineră. După război, și-a reluat
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“ care se acordă pentru merite în domeniul științei și tehnicii unor personalități feminine. La Muzeul Tehnic din București și la Muzeul Național Geologic, sunt panouri din care vizitatorii pot afla biografia și realizările primei femei inginer. Din 1993, strada din București pe care a locuit îi poartă numele. O stradă cu numele Elisei Leonida Zamfirescu există și la Galați (în apropierea Drumului de Centură).
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
care să devină buni cetățeni români și oameni de caracter” și într-adevăr, mulți dintre cei care au trecut ca elevi pragul acestei școli, au ajuns personalități de prim rang în cultura românească: profesori universitari, doctori în științe, literați, medici, ingineri, juriști, economiști, unii dintre ei devenind membri ai Academiei Române, respectiv ai Academiei Maghiare. Edificiul a fost preluat de statul român în 1934, iar în anul 1955, liceul a fost introdus pe lista oficială a monumentelor de arhitectură. Reforma învățământului din
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
asista fiul la concursurile duminicale de karting, tatăl se împrietenește cu un procuror, care era tatăl colegului de clasă al fiului său. Situația se complică după ce are loc un accident de muncă, iar tatăl este anchetat chiar de respectivul procuror. Inginerul automecanic Mircea Danu (Amza Pellea) s-a despărțit de soția sa, Adriana (Gina Patrichi), și se află în proces de divorț cu aceasta. Cei doi au un băiat pe nume Bogdan (Sebastian Constantinescu), elev în vârstă de 13 ani. Inginerul
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
Inginerul automecanic Mircea Danu (Amza Pellea) s-a despărțit de soția sa, Adriana (Gina Patrichi), și se află în proces de divorț cu aceasta. Cei doi au un băiat pe nume Bogdan (Sebastian Constantinescu), elev în vârstă de 13 ani. Inginerul s-a mutat și locuiește împreună cu amanta sa, manechinul Simona (Olga Delia Mateescu). Deoarece părinții săi sunt despărțiți, Bogdan își vede tatăl numai duminica. Concursurile de karting au loc numai duminica, iar tatăl își susține fiul din tribune. Într-o
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]