43,993 matches
-
Europeană printre cele 34 proiecte de succes din totalul de 185 de propuneri din 11 țări în curs de aderare la UE. Inginerul Poenaru a proiectat și construit aproximativ 15 aparate electronice, inclusiv un radiometru destinat aplicațiilor industriale ale fizicii nucleare, un sistem de televiziune în circuit închis folosit la Ciclotron, un circuit de comutare pentru fotomultiplicatori, un amplificator sensibil la sarcină cu zgomot redus și un generator de impulsuri de mare precizie pentru spectrometru alfa cu detector semiconductor. A dezvoltat
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
generator de impulsuri de mare precizie pentru spectrometru alfa cu detector semiconductor. A dezvoltat teoria colectării sarcinilor electrice în detectori cu semiconductori și formarea impulsurilor de curent sau tensiune la intrarea electronicii asociate. Fizicianul Poenaru a făcut experiențe de reacții nucleare (de exemplu, spectrele de evaporare a neutronilor) și identificarea de noi stări izomere de spin înalt. De asemenea a măsurat funcția de excitație, energiile de excitare, randamentul produselor de fisiune, durate de viață, corelații unghiulare ale izomerilor spontan fisionabili. Teoreticianul
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
trei modele de fisiune (ASAF, UNIV, și SemFIS) au fost aplicate pentru a studia modurile de dezintegrare ale nucleelor supragrele produse prin reacțiile de fuziune ale ionilor grei la GSI Helmholtz Centre for Heavy Ion Research Darmstadt, Joint Institute for Nuclear Research Dubna, RIKEN în Japonia și Lawrence Livermore National Laboratory, SUA. Pentru numere atomice Z > 122 este posibil să se observe radioactivități cluster mai intense decât dezintegrarea alfa. Poenaru și colaboratorii au extins teoria fisiunii binare la fenomene mai complexe
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
care: Eds. D. N. Poenaru, S. Stoica (World Scientific, Singapore, 2000) ISBN 981-02-4276-X. D. N. Poenaru este inclus împreună cu A. Sandulescu și W. Greiner în Encyclopædia Britannica pentru calcule, publicate în 1980 care indică posibilitatea unui nou tip de dezintegrare nucleară: radioactivitate cu emisie de particule grele. În 2009 i s-a conferit titlul de "MERCATOR Gastprofessur" la Frankfurt Institute for Advanced Studies, Johann Wolfgang von Goethe Universitaet, de către Deutsche Forschungsgemeinschaft (DFG). Acesta este premiul cel mai mare acordat de către DFG
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
Radioactivitatea cluster (numită și emisie spontană de ioni grei sau dezintegrare exotică) este un tip de dezintegrare nucleară în care un nucleu părinte cu număr de masă A, având A nucleoni dintre care Z sunt protoni, emite un nucleu (cluster) cu N neutroni și Z protoni, mai greu decât o particulă alfa dar mai ușor decât un fragment
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
un nucleu părinte cu număr de masă A, având A nucleoni dintre care Z sunt protoni, emite un nucleu (cluster) cu N neutroni și Z protoni, mai greu decât o particulă alfa dar mai ușor decât un fragment de fisiune nucleară. În urma dezintegrării rezultă un nucleu emis (cluster) și un alt nucleu având numărul de masă A = A - A și numărul atomic Z = Z - Z, unde A = N + Z. De exemplu: Acest mod de dezintegrare rar a fost observat pînă în
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
Raportul de ramificare față de dezintegrarea alfa este foarte mic (a se vedea Tabelul de mai jos). T și T sunt perioadele parțiale de înjumătățire ale nucleului părinte față de dezintegrarea alfa și respectiv radoactivitatea cluster. Cele două procese, ca și fisiunea nucleară sunt fenomene care au loc prin efectul tunel cuantic: clusterul pătrunde bariera de potențial. Teoretic orice nucleu cu Z > 40 a cărui energie eliberată, Q, este pozitivă, poate fi un emițător spontan de clusteri. In practică, însă, observarea experimentală este
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
conservare a impulsului. A este numărul de masă al nucleului A = A - A. Primele informații despre nucleul atomic s-au obținut la începutul secolului 20-lea prin studiul radioactivității. O vreme îndelungată s-au cunoscut doar trei tipuri de dezintegrări nucleare: alfa, beta și gamma. Acestestea ilustrează trei dintre cele patru tipuri de interacții fundamentale din natură: tare, slabă si electromagnetică. Fisiunea nucleară spontană a devenit foarte cunoscută la scurt timp dupa descoperirea sa în 1940 de către K. Petrzhak și G.N.
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
începutul secolului 20-lea prin studiul radioactivității. O vreme îndelungată s-au cunoscut doar trei tipuri de dezintegrări nucleare: alfa, beta și gamma. Acestestea ilustrează trei dintre cele patru tipuri de interacții fundamentale din natură: tare, slabă si electromagnetică. Fisiunea nucleară spontană a devenit foarte cunoscută la scurt timp dupa descoperirea sa în 1940 de către K. Petrzhak și G.N. Flerov, datorită aplicațiilor militare și pașnice (energetice) ale fisiunii induse descoperite în 1939 de către Otto Hahn, Lise Meitner și Fritz Strassmann în
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
fost raportat în 1984, când fizicienii de la Universitatea din Oxford au descoperit că Ra emite spontan câte un nucleu de C la fiecare miliard de dezintegrări alfa. Tunelarea cuantică se poate calcula fie ca mai sus prin extinderea teoriei fisiunii nucleare la o asimetrie de masă mai mare sau a teoriei dezintegrării alfa la particule emise mai grele. Ambele abordări (fisiune alfa) pot exprima constanta de dezintegrare formula 4 = ln 2 / T, ca un produs de trei mărimi dependente de model unde
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
SOLENO și Enge-split pole), la Orsay și Argonne National Laboratory (vezi cap. 7 în Ref. [2] pp. 188-204), s-a putut utiliza o sursă foarte puternică astfel că 11 evenimente au fost obținute doar în câteva ore. Detectorii de urme nucleare cu corp solid (SSNTD) insensibili la particule alfa și spectrometrele magnetice în care particulele alfa sunt deviate de un câmp magnetic puternic au fost folosite cu succes pentru a depăși dificultatea menționată. SSNTD sunt ieftine și la îndemână, dar au
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
a Ne din Th și din U, a Mg din U, radioactivitatea Mg a Np, și emisia Si din Pu și din Am. Unii dintre emițători sunt membri ai celor trei familii naturale radioactive. Alții au fost produși prin reacții nucleare. Până în prezent nu au fost observați emițători impar-impari. Din multe moduri de dezintegrare cu timpi de înjumătățire și rapoarte de ramificare relative la dezintegrarea alfa prezise cu modelul analitic al fisiunii superasymmetrice(ASAF), următoarele 11 au fost confirmate experimental: C
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
prima stare excitată a fiicei mai puternică decât cea către starea fundamentală. Tranziția este favorizată în cazul în care nucleonul decuplat rămâne în aceeași stare atât în nucleul părinte cât și în nucleul fiică. În caz contrar diferența de structură nucleară conduce la o interdicție puternică. Interpretarea a fost confirmată: principala componentă sferică a funcției de undă a nucleului părinte deformat are un caracter i11/ 2, adică este sferică.
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
Stanislav Evgrafovici Petrov (; născut. 1939) este un locotenent-colonel retras al Apărării Antiaeriane Sovietice. La data de 26 Septembrie 1983, el era ofițerul responsabil al centrului de monitorizare nucleară de la Oko, sistemul centrului raportând că o rachetă nucleară a fost lansată din Statele Unite Ale Americii. Petrov a considerat avertizarea ca fiind una falsă, astfel, decizia sa prevenind un contraatac de proporții gigantice și o distrugere reciprocă din partea Statelor Unite ale Americii și
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
Stanislav Evgrafovici Petrov (; născut. 1939) este un locotenent-colonel retras al Apărării Antiaeriane Sovietice. La data de 26 Septembrie 1983, el era ofițerul responsabil al centrului de monitorizare nucleară de la Oko, sistemul centrului raportând că o rachetă nucleară a fost lansată din Statele Unite Ale Americii. Petrov a considerat avertizarea ca fiind una falsă, astfel, decizia sa prevenind un contraatac de proporții gigantice și o distrugere reciprocă din partea Statelor Unite ale Americii și al aliaților din NATO. Investigații ulterioare au confirmat că
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
falsă, astfel, decizia sa prevenind un contraatac de proporții gigantice și o distrugere reciprocă din partea Statelor Unite ale Americii și al aliaților din NATO. Investigații ulterioare au confirmat că avertizarea satelitului a fost cauzată de o defecțiune. Rolul lui Petrov în prevenirea războiului nuclear este discutabilă, mai ales după ce reprezentanții Rusiei au declarat că pentru ca un contraatac să fie lansat, sunt necesare detecții din mai multe surse. Oarecum incidentul a expus o eroare gravă în sistemul inițial de detectare sovietică. Petrov nu a fost
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
o eroare gravă în sistemul inițial de detectare sovietică. Petrov nu a fost nici premiat nici sancționat pentru acțiunea sa. Dacă Petrov ar fi raportat rachetele Americane, superiorii săi ar putea fi lansat un contraatac împotriva Statelor Unite, provocând un răspuns nuclear din partea S.U.A. . Ulterior, s-a dovedit că Petrov avea dreptate, nici o rachetă nu a fost lansată și detectarea calculatorului a survenit în urma unei erori. După o perioadă s-a demonstrat că alarma falsă a fost creată de un aranjament rar
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
falsă. A simțit că pregătirea sa civilă l-a ajutat să facă decizia potrivită. Colegii săi erau toți soldați de profesie cu pregătire pură militară și cu o inclinație pentru îndeplinirea ordinelor "ca la carte", ei ar fi raportat atacul nuclear, dacă erau de tură. Decizia lui Petrov a fost contestată de superiorii săi deși inițial fiind lăudat pentru decizia sa. Generalul Yury Votintsev, comandatul Apărării Antiaeriene Sovietice, a fost primul care a auzit raport-ul lui Petrov despre incident (și
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
lui Petrov. Rolul militar a lui Petrov în incident este confuz. Petrov, ca individ, nu era într-o poziție din care ar fi putut lansa singur rachete din arsenalul sovietic. Singurul său rol era să monitorizeze folosind sateliții orice atac nuclear și să-l raporteze către superiorii săi, liderii Sovietici luând decizia dacă un contraatac împotriva Vestului ar fi necesar. Dar rolul lui Petrov este crucial în furnizarea de informații pentru luarea deciziei. Conform lui Bruce Blair, un specialist al strategiilor
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
Sovietici luând decizia dacă un contraatac împotriva Vestului ar fi necesar. Dar rolul lui Petrov este crucial în furnizarea de informații pentru luarea deciziei. Conform lui Bruce Blair, un specialist al strategiilor din Războiului Rece și un susținător al dezarmării nucleare "Liderii sovieticii, având doar câteva minute pentru a se decide, dacă ar avea informația că un atac a fost lansat, ar lua decia de a contraataca." Petrov declarând ulterior “ În mod clar nici nu m-am gândit că o să mă
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
nu m-am gândit că o să mă lovesc de o asemenea situație. A fost prima, și din câte știu eu singura data când un asemenea lucru s-a întâmplat, exceptând simulările de practică.” Pentru acțiunile sale în prevenirea unui război nuclear în 1983, Petrov a primit "Dresden Preis 2013" (Premiul Dresden) in Dresden, Germania, în februarie 17, 2013. Premium a inclus €25,000 (110.798 Lei). La 24 Februrarie 2012 a primit Premiul German Media, la o ceremonie în Baden Baden
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
în care Petrov a fost premiat la sediul Națiunilor Unite din New York , misiunea permanent a Federației Ruse la Națiunile Unite a emis un comunicat de presă conform căreia o singură persoană nu putea să prevină sau să înceapă un război nuclear, comunicatul începând cu : "Sub nici o circumstanța decizia de a folosi armele nucleare nu putea fi luată având ca dovadă o singură sursă sau datorită unui singur sistem. Pentru ca acest lucru să se intâmple o confirmare era necesăra de la mai multe
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
misiunea permanent a Federației Ruse la Națiunile Unite a emis un comunicat de presă conform căreia o singură persoană nu putea să prevină sau să înceapă un război nuclear, comunicatul începând cu : "Sub nici o circumstanța decizia de a folosi armele nucleare nu putea fi luată având ca dovadă o singură sursă sau datorită unui singur sistem. Pentru ca acest lucru să se intâmple o confirmare era necesăra de la mai multe sistem, radare terestre, sateliți de avertizare, raporturi ale agențiilor de inteligentă, etc.
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
un succes masiv, a fost interpretată de sute de ori în primul an. I-a surprins atât pe admiratori cât și pe critici, mulți sugerând că această simfonie (în special ultima parte) este o viziune morbidă a urmării unui război nuclear. Însă, Vaughan Williams a refuzat să recunoască orice program aferent lucrării. O dată cu Simfonia nr. 6 a început relația profesională a lui Vaughan Williams cu Roy Douglas, relație care a continuat pentru restul vieții sale. Rolul lui Douglas era acela de
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
dispare în depărtare, vedem orbita Lunii în jurul Pământului; mișcarea acestuia pe orbită în jurul Soarelui; sistemul solar cu orbitele planetelor. Tot mai îndepărtat, Soarele nu se mai distinge printre multitudinea de stele, sfere de gaz care radiază energie produsă în reacții nucleare; devin vizibili nori de stele și de gaze, regiuni întunecate ocupate de praf cosmic. Apar în totalitate Calea Lactee, cu structura sa spirală; galaxiile satelite Norii lui Magellan; îngrămădiri de galaxii. La distanțe de ordinul a 10 m spațiul apare aproape
Powers of Ten () [Corola-website/Science/330427_a_331756]