44,517 matches
-
la Ploiești, în punctul Triaj s-a întreprins o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două așezări, una datată în secolele al
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
au fost identificate mai multe obiective arheologice: o așezare din secolele al IV-lea - al V-lea și morminte de inhumație datate în secolele al IX-lea- al X-lea. La Șirna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului și mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Boldești- Grădiștea a fost identificată o necropolă birituală specifică secolului al IV-lea d. Chr., având un inventar bogat format din obiecte de podoabă și ceramică. Cetatea
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
fost rezervate două săli pentru a putea valorifica vizual și științific cele mai importante piese:Targsorul Vechi si Targsorul Medieval. Expuse în ordinea cronologiei istorice, descoperirile de la Târgșoru Vechi ne poartă prin perioadele istorice începând cu paleoliticul superior ajungând până în epoca medievală. În perimetrul de peste 17 ha. al rezervației au fost identificate și cercetate vestigii, care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991, de către
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991, de către “Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice”- “Rezervație de interes public național”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic și până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervații arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru și ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-romană este foarte bine
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Vechi fiind considerat în anul 1991, de către “Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice”- “Rezervație de interes public național”, ce a scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic și până în secolul al XIX-lea. Epoca romană este una dintre cele mai bine reprezentate în cuprinsul acestei rezervații arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru și ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-romană este foarte bine reprezentată în cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Tărgșoru Vechi fiind
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Popești (1669-1672). este posesorul unei valoroase colecții de piese din piatră (de elemente de lapidarium), în mare parte datorată strădaniilor lui Alexandru Zagoritz și Nicolae Simache. Această colecție este structurată pe două paliere: piese aparținând perioadei romane a Daciei și epocii medievale. Liticii romane îi aparțin piese de tipul stelelor funerare, lei funerari, postamente de statui etc aparținând secolelor al II-lea - al III -lea și provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia. Dintre piesele litice medievale se remarcă cele provenind
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Arheologie Prahova, sala “Arheositurile din Valea Budureasca”.Cercetările efectuate în Valea Budureasaca au oferit posibilitatea unei mai bune cunoașteri a perioadei secolelor V-VII p. Chr. De asemenea au mai fost cercetate obiective aparținând și altor paliere cronologice: Hallstatt, Latene, epoca bronzului, neolitic etc. Pentru perioada sec. V-VII p. Chr se observă o densitate mare de locuire în Valea Buduresca, cea ce oferă oportunitatea unor cercetări complexe privind problemele de demografie și evoluție culturală; prin corelarea rezultatelor obținute în diferite
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
public a descoperirilor sub formă de expoziții, lucrări și articole. La inițiativa preotului Constantin Morariu, în anul 1928 este inaugurat muzeul închinat compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883), ca secție a Muzeului orășenesc. Între exponate se numără violoncelul artistului, portrete, fotografii de epocă, partituri, scrisori, obiecte personale. După Primul Război Mondial colecțiile muzeului sunt mutate în clădirea Liceului de Fete (astăzi Corpul A al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”). Sunt adăpostite aici timp de zece ani, până în 1928, când sunt din nou mutate
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
memoriale și documentare, cărți, reviste, manuscrise, partituri, arme, uniforme, pinacotecă. Exponatele demonstrează existența unor așezări umane care dăinuiesc încă din paleolitic și până în perioada modernă. Astfel, în săli separate sunt expuse unelte, arme, obiecte de uz casnic, podoabe aparținând diferitelor epoci istorice. Camera cea mai vizitată a muzeului este Sala Tronului unde s-a încercat refacerea sălii tronului din Cetatea de Scaun a Moldovei, aflată în zona de la etaj care a fost distrusă din vechime. Personajele reprezentate în această cameră sunt
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
este realizat din fibră de sticlă. Întregul ansamblu a fost deschis publicului vizitator în anul 1980, atunci când a avut loc reinaugurarea Muzeului de Istorie. Deși este o reconstituire, Sala Tronului are la bază documente, descoperiri arheologice și fresce datând din epoca lui Ștefan cel Mare. La începutul anului 2014, ca urmare a începerii lucrărilor de consolidare, extindere și modernizare la clădirea monument istoric a muzeului, Sala Tronului a fost relocată temporar la Iulius Mall Suceava pentru a fi disponibilă vizitatorilor. Printre
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Costinescu, în alocuțiunea la adoptarea bugetului pe anul 1901: Această dezvoltare a condus la acumularea unor dezechilibre economice și financiare structurale. De la 1878 până la 1898 bugetul României se dublase: de la 117 milioane în 1878, la 236 milioane în 1898. În epocă, numai bugetul Japoniei, după războiul victorios împotriva Chinei, mai cunoscuse o asemenea evoluție. Datorită acestei prosperității economice, România a putut obține în două decenii, după războiul independenței, împrumuturi în condiții relativ favorabile și grație acestora, toate guvernele au sporit cheltuielile
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
la diferite periodice, printre care “Paloda” din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), “Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil Gârleanu), “Revista mondenă”, “Epoca literară”, “Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor colaborează cu: “Românul” (din
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
cronicile dramatice, completate cu câteva studii și opinii privitoare la teatru. În 1914, la izbucnirea primului război mondial, intră în presă, angajându-și condeiul în sprijinul aliaților în care își punea speranța izbândirii cauzei naționale a românilor, publicând articole în “Epoca”, “Acțiunea” și “Naționalul”. Se refugiază la Iași, împreună cu Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și alți scriitori, întemeiază ziarul “România” în care continuă să sprijine cauza aliaților; înfierează imperialismul german și duce o campanie neobosită pentru expropierea moșiilor și acordarea votului obștesc
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
Voievod și s-a sfințit cu mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20”". Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Biserica „Sfântul Dumitru” din Zaharești se încadrează în seria de clădiri bisericești construite în stilul epocii lui Ștefan cel Mare (1457-1504), având și elemente noi. Ansamblul bisericii „Sf. Dumitru” din Zaharești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 2 obiective:
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
ciclic românesc după cum o considera Pompiliu Constantinescu. Potrivit lui Nicolae Iorga, „romanele lui [Zamfirescu n.n.] nu prezintă totdeauna o concepție, dar au meritul de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. "Tănase Scatiu" a fost considerat de criticii literari ca un „complement dramatic” al romanului " Viața la țară", înlocuind lirismul primului roman al ciclului cu episoade cu un ritm dinamic, precum și cu o analiză
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ciclic românesc după cum o considera Pompiliu Constantinescu. Potrivit lui Nicolae Iorga, „romanele lui [Zamfirescu n.n.] nu prezintă totdeauna o concepție, dar au meritul de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. Analizând începuturile romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
unui prieten, Nic, "„mai mult om de știință”". Provocarea era semnată A., cu inițiala numelui, negând astfel pseudonimul asumat. Prietenul, real sau fictiv, pare să fie cel care i-a sugerat și subiectul cărții: "„destinul Omenirii în ultimii ani ai epocei când Soarele a înghețat”". În această provocare, autorul critică malițios romanul național-istoric "„demn de premiul Academiei Române”", ce reprezintă "„imitația falsificatoare a realității trăite”", afirmând că "„toate romanele pe care le provoci trebue să se petreacă'n viitor, pentru ca cititorul să
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
colțuri. Condițiile de detenție erau destul de blânde: prințul de Condé era autorizat să vâneze și să locuiască cu soția sa, cu care a avut trei copii în cursul detenției sale. Închisoarea adăpostea numai câteva prizonieri la un moment dat. În Epoca Luminilor au fost închiși oameni de litere, cum ar fi Denis Diderot (1749). La fel ca și la Bastille, prizonieri erau deținuți la o "lettre de cachet" din cadrul a justiției așa-zisă „reținută” regelui, adică exercitată direct de regele. Activitatea
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
în cea mai mare parte arealului estic al aceluiași principat medieval - Moldova Orientală). Cu sens similar cu cel al "Moldovei Occidentale" se regăsește și termenul de „Moldova de Vest”, atât în perioada de început a secolului XX. cât și în epoca postcomunistă Denumirea de „Moldova” cu sensul de regiunea aflată în nord-estul României a apărut deosebit de „Bucovina” - denumirea mai târzie a nordului Moldovei desprins din Principatul Moldovei în 1775 și inclus Imperiului Austriac și de „Basarabia” - desprinsă din Principatul Moldovei în
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
apartenența la aria culturală central-europeană - pe fondul ocupației sovietice și regimului comunist a fost pusă sub semnul întrebării în perioada 1944-1989. Pentru relațiile intraregionale, „opacitatea” frontierei româno-sovietice a fost un factor negativ, condițiile net restrictive de trecere ale acesteiea din epoca comunistă fiind un factor de descurajare a legăturilor cu populația din Bucovina de Nord. "Moldova Occidentală" nu are în România un statut oficial. Există opinia că lipsa unui astfel de statut - în ceea ce privește intensificarea relațiilor dintre Republica Moldova și România prin intermediul societăților
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.” Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; în maghiară, Giurtelecu înseamnă proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]