44,803 matches
-
MATLAB (începând cu versiunea R2011b) care fac posibilă rularea algoritmilor paraleli. Acestea pot rula și de pe un sistem de calcul multiprocesor local, cu o configuratție de maxim 4 de astfel de motoare. Folosirea buclei parfor: Task-urile sunt distribuite automat către motoarele MATLAB. În cazul în care nici unul din aceste motoare nu este disponibil, atunci aplicația va rula n mod serial. Avantajele folosirii uneltei de calcul paralel MATLAB sunt: - folosirea algoritmilor paraleli impliciți - distribuirea automată către resursele disponibile - nu este nevoie de
MATLAB Paralel () [Corola-website/Science/326483_a_327812]
-
algoritmilor paraleli. Acestea pot rula și de pe un sistem de calcul multiprocesor local, cu o configuratție de maxim 4 de astfel de motoare. Folosirea buclei parfor: Task-urile sunt distribuite automat către motoarele MATLAB. În cazul în care nici unul din aceste motoare nu este disponibil, atunci aplicația va rula n mod serial. Avantajele folosirii uneltei de calcul paralel MATLAB sunt: - folosirea algoritmilor paraleli impliciți - distribuirea automată către resursele disponibile - nu este nevoie de cod paralelizat - eficientizarea timpului de calcul prin folosirea resurselor
MATLAB Paralel () [Corola-website/Science/326483_a_327812]
-
Federația Aeronautică Internațională (FAI) pentru sportul aeromodelistic în funcție de modalitatea zborului, dimensiunile de gabarit, tipul propulsorului și capacitatea cilindrica în mai multe clase: Această clasă include modelele de planoare (categoriile F-1-A și F-1-E), aeromodelele cu fir de cauciuc (F-1-B) și cu motor (F-1-C), precum și aeromodelele de camera de avioane și elicoptere (F-1-D). Toate categoriile de aeromodele cu zbor liber participa la competiții la proba de durată maximă de zbor. Durată de zbor a modelului construit de fiecare participant este limitată la 3
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
zborului. În prima etapă arbitrii apreciază calitatea modelului confecționat și în ce măsură el corespunde prototipului de avion sau planor. În cea de a doua etapă sportivul demonstrează anumite calități ale avionului-prototip, de exemplu, excamotarea și scoaterea trenului de aterizare, dirijarea turației motorului, funcționarea flajurilor ș.a. Construcția aeromodelelor se face din lemn de balsa sau din diverse tipuri de polistiren. Majoritatea aeromodelelor electrice sunt construite din polistiren datorită rezistenței acestuia la loviturile cu solul. La fel ca și avioanele reale, aeromodelele au nevoie
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
din lemn de balsa sau din diverse tipuri de polistiren. Majoritatea aeromodelelor electrice sunt construite din polistiren datorită rezistenței acestuia la loviturile cu solul. La fel ca și avioanele reale, aeromodelele au nevoie de suprafațe de control (direcție, profundor, eleroane), motor pentru tracțiune, sistem de alimentare și sistem de control. În general un aeromodel este format din următoarele componente: fuzelaj, motor, elice, aripa, ampenaj, tren de aterizare, regulator electronic (numit și "variator"), acumulator, servomecanisme și receptor. Pentru a putea fi controlat
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
la loviturile cu solul. La fel ca și avioanele reale, aeromodelele au nevoie de suprafațe de control (direcție, profundor, eleroane), motor pentru tracțiune, sistem de alimentare și sistem de control. În general un aeromodel este format din următoarele componente: fuzelaj, motor, elice, aripa, ampenaj, tren de aterizare, regulator electronic (numit și "variator"), acumulator, servomecanisme și receptor. Pentru a putea fi controlat mai are nevoie de transmițător și diferite tije care leagă servomecanismele de suprafețele de control. Fuzelajul este corpul aeromodelului, pe
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
aterizare, regulator electronic (numit și "variator"), acumulator, servomecanisme și receptor. Pentru a putea fi controlat mai are nevoie de transmițător și diferite tije care leagă servomecanismele de suprafețele de control. Fuzelajul este corpul aeromodelului, pe care se monteza aripile, ampenajul, motorul și trenul de aterizare. Tot aici pot fi amplasate diverse mecanisme, instalații (de exemplu cronometrul), sau radioreceptorul. În practică aeromodelismului se folosesc 3 tipuri de fuzelaje: dăltuite în lemn, asamblate și monococe (în formă de găoace). Fuzelajele dăltuite sunt destinate
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
sau placaj din esențe de lemn foarte ușoare, fiind aplicate pe un șablon ce imită corpul prototipului. Fuzelajul unui model zburător trebuie să fie rezistent, ușor și rigid, de aceea aeromodeliștii folosesc tot mai mult țesătura de fibră de sticlă. Motorul transforma energia electrică sau energia rezultată prin arderea combustibililor în energie mecanică. În cazul aeromodelelor poate fi electric, termic sau cu reacție. Acesta pune în mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
aeromodeliștii folosesc tot mai mult țesătura de fibră de sticlă. Motorul transforma energia electrică sau energia rezultată prin arderea combustibililor în energie mecanică. În cazul aeromodelelor poate fi electric, termic sau cu reacție. Acesta pune în mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
energia rezultată prin arderea combustibililor în energie mecanică. În cazul aeromodelelor poate fi electric, termic sau cu reacție. Acesta pune în mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
arderea combustibililor în energie mecanică. În cazul aeromodelelor poate fi electric, termic sau cu reacție. Acesta pune în mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
mișcare elicea (excepție făcând motorul cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
cu reacție care folosește o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
o turbină), care creează fenomenul de portanta. La aeromodelele cu motor de cauciuc, motorul este alcătuit dintr-un fir de cauciuc, lagăr, bosaje și elice. Majoritatea modelelor de avioane utilate cu motoare mecanice au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
au un singur motor, pe când cele cu motoare de cauciuc pot avea 2 și chiar 3 propulsoare, care le asigura sporirea simțitoare a duratei de zbor. Elicea este un element de care depinde în mare măsură zborul modelului. Acționata de motorul aparatului, elicea, rotindu-se, aruncă în spate curenți de aer. Toate modelele zburătoare au elicea bipală, tripală sau chiar qvadrupală, excepție făcând doar modelele de viteza cu cord, a căror elice are o singură pala. Din punct de vedere aerodinamic
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
fi escamotabil (dislocabil, astfel încât pe timpul zborului să fie amplasat în interiorul aeronavei) sau neescamotabil (fix). La modele de avioane grele el este prevăzut cu roți duble, consolidate cu picioare de forță. Regulatorul controlează numărul de rotații al elicei prin modificarea puterii motorului. Este conectat la motor, la acumulator și la receptor. Regulatoarele pot avea următoarele funcții: Acumulatorul asigura energia necesară funcționarii aeromodelului. La aeromodelele termice se folosește numai pentru receptor, iar la aeromodele electrice se folosește atât pentru receptor cât și mai
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
pe timpul zborului să fie amplasat în interiorul aeronavei) sau neescamotabil (fix). La modele de avioane grele el este prevăzut cu roți duble, consolidate cu picioare de forță. Regulatorul controlează numărul de rotații al elicei prin modificarea puterii motorului. Este conectat la motor, la acumulator și la receptor. Regulatoarele pot avea următoarele funcții: Acumulatorul asigura energia necesară funcționarii aeromodelului. La aeromodelele termice se folosește numai pentru receptor, iar la aeromodele electrice se folosește atât pentru receptor cât și mai ales pentru funcționarea motorului
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
motor, la acumulator și la receptor. Regulatoarele pot avea următoarele funcții: Acumulatorul asigura energia necesară funcționarii aeromodelului. La aeromodelele termice se folosește numai pentru receptor, iar la aeromodele electrice se folosește atât pentru receptor cât și mai ales pentru funcționarea motorului. În aeromodelism se folosesc acumulatori NiMH, LiPo, NiCd, Pb-Acid. Cel mai întâlnit acumulator este cel de tip NiMH, fiind ieftin și eficient. Însă, datorită caracteristicilor acumulatorilor de tip LiPo, aceștia sunt din ce in ce mai folosiți. Acumultorii NiCD sunt mai puțin folosiți datorită
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
ieftin și eficient. Însă, datorită caracteristicilor acumulatorilor de tip LiPo, aceștia sunt din ce in ce mai folosiți. Acumultorii NiCD sunt mai puțin folosiți datorită masei lor mari. În aeromdelism tipul de acumulatori Pb-Acid e folosit numai pentru alimentarea bujiei în cazul aeromodelelor cu motor termic și pentru alimentarea demarorului portabil necesar tot la pornirea motorului termic. Servomecanismele sunt aparate mici care prin intermediul unor tije asigura controlul suprafețelor de control. Sunt conectate la receptor prin care primesc semnale electrice urmând a le converti pe acestea
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
sunt din ce in ce mai folosiți. Acumultorii NiCD sunt mai puțin folosiți datorită masei lor mari. În aeromdelism tipul de acumulatori Pb-Acid e folosit numai pentru alimentarea bujiei în cazul aeromodelelor cu motor termic și pentru alimentarea demarorului portabil necesar tot la pornirea motorului termic. Servomecanismele sunt aparate mici care prin intermediul unor tije asigura controlul suprafețelor de control. Sunt conectate la receptor prin care primesc semnale electrice urmând a le converti pe acestea în lucru mecanic. Ele diferă în funcție de mărime și putere. Receptorul primește
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
permite aeromodelistului controlul asupra aeromodelului. Acesta funcționează pe baza undelor radio. Desigur, unele dintre aceste componente pot lipsi în cazul anumitor aeromodele sau pot apărea pe lângă ele și alte componente, mai ales în cazul elicopterelor. De exemplu: 1. poate lipsi motorul, și drept urmare regulatorul, în cazul planoarelor radio comandate; 2. poate fi adus în plus un giroscop care să corecteze poziția aeromodelului deasupra solului. Este foarte important de știut faptul că aeromodelismul nu este un sport pentru copii. Unele aeromodele sunt
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
Monstrul (informal numit și Îl Mostro în Italiană) este o motocicletă concepută de Miguel Angel Galluzzi și produsă de Ducați Motor Holding în Bolonia, Italia începând cu anul 1993. Este o motocicletă naked, caracterizată prin expunerea cadrului și a motorului. Utilizarea deliberată a cadrului spalier la că și parte integrală a design-ului acestuia, este utilă atât pentru aspectul estetic cât
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]
-
Monstrul (informal numit și Îl Mostro în Italiană) este o motocicletă concepută de Miguel Angel Galluzzi și produsă de Ducați Motor Holding în Bolonia, Italia începând cu anul 1993. Este o motocicletă naked, caracterizată prin expunerea cadrului și a motorului. Utilizarea deliberată a cadrului spalier la că și parte integrală a design-ului acestuia, este utilă atât pentru aspectul estetic cât și pentru eficientă structurală. În 2005, vânzările de Monster au reprezentat mai mult de jumătate din vânzările la nivel
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]
-
90° V-Twin, pe care ei le numesc L-Twin, cu supape desmodromic, și cadru din oțel tubular, caracteristici proiectate de Fabio Taglioni (1920 - 2001). Linia de motociclete Monster a avut numeroase variante de-a lungul anilor, de la nivelul de intrare cu motoare de 400cc până la motoare de 130 CP cu multivalve, versiuni de motoare de superbike răcite cu apă. Simplitatea elementară a Monstrului, l-a făcut o platformă favorită pentru constructorii de motociclete personalizate, prezentat la concursuri, cum ar fi Monster Challenge
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]
-
ei le numesc L-Twin, cu supape desmodromic, și cadru din oțel tubular, caracteristici proiectate de Fabio Taglioni (1920 - 2001). Linia de motociclete Monster a avut numeroase variante de-a lungul anilor, de la nivelul de intrare cu motoare de 400cc până la motoare de 130 CP cu multivalve, versiuni de motoare de superbike răcite cu apă. Simplitatea elementară a Monstrului, l-a făcut o platformă favorită pentru constructorii de motociclete personalizate, prezentat la concursuri, cum ar fi Monster Challenge. Motocicletele Monster au reprezentat
Ducati Monster () [Corola-website/Science/323568_a_324897]