436,616 matches
-
Filarmonica din Moscova, așa că este destul de dificil. Nu am timp pentru vioară deocamdată, dar în viitor voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența ca dirijor cântați la vioară diferit? M. V.: Bineînțeles, tot ce am învățat în viață, pe lângă vioară, m-a format ca muzician. Vioara nu este decât o singură expresie a muzicii. De exemplu, după ce am început să cânt la violă, am descoperit un sunet mult mai profund la vioară; când am început să predau am
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare, știind că acolo nu va da nimeni de dânsul, iar trecând mânia Domnului, poate să scape cu viață. În zadar l-au căutat curtenii să-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă și de frică că va fi spânzurat, s-a ascuns în grădina aceea, așa că nici ziua mare cu lumina nu-l puteau
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
dorit să aflu, prin comparație, în puține cuvinte sau mai multe..., cum gândesc și cum compun cei cărora le-am interpretat piesele, cât de mult poate să ne lege faptul că mi-au încredințat un lied nou-născut să-i insuflu viața, cum aș putea mai bine să le intuiesc simțirea atunci când îl auzeau, înainte chiar de a-l pune pe hârtie... Personalitatea compozitorului ni se dezvăluie - sau nu - în funcție de deschiderea și sinceritatea cu care au fost înzestrați de la începuturi. Frumusețea muzicii
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
în mijlocul poveștii care se derulează - un gen de spectacol foarte răspândit la noi - pentru a spune povestea lui Gregor Samsa. Ne interesa să exprimăm prin muzică și gest epoca și cultura în care a trăit personajul și să explorăm viața lui personală, relațiile familiale. Cred că veți observa în spectacol că relația înte cuvintele japoneze și muzica europeană dă o valență nouă povești, o atmosferă deosebită. Am jucat mult acest spectacol în Japonia și am observat că publicul este ce
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
cu multă plăcere la Mogoșoaia, pentru că m-am legat de acest loc în perioada când am scris muzica filmului “Doamna cu trandafir”, regizat de Cristina Nichituș, peliculă care retrasa biografia Marthei Bibescu, adevărat simbol al acestui loc și a cărei viață ar trebui să fie cunoscută în special de doamnele din spațiul public de azi. Gazdele ne-au pus la dispoziție o excelentă instalație de sunet, iar dacă mai exista și o copertină pentru scenă totul era perfect. Oricum, vă invit
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
o zi întreagă. Clipul a fost regizat de Iulian Moga, iar Alina a jucat în clip rolul unei fete îndrăgostite, partenerul său fiind fotomodelul Mario Popescu. “Clipul spune o poveste de dragoste dintre doi tineri care știu să își trăiască viața la maximum, știu să se bucure de libertate, vară, soare, dar și de momentele frumoase dintre ei”, a explicat Alina. (Mihai ANTON)
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
Sofia) și mai ales a lansat o serie de șlagăre care se cântă și azi, în special la festivalul internațional “George Grigoriu” de la Brăila: “Doar băieții sînt de vină”, “Of, inimioară!”, “Ceva, ceva s-a întîmplat cu mine”, “Ia din viață ce-i frumos”, “Cîtă dragoste”, “Dacă nu iubești”, “Îndrăgostiții n-au nevoie de cuvinte”, “De ce?”... Luminița Dobrescu s-a născut la 5 iunie 1946, la București. Mama sa era casnică, o talentată croitoreasă, iar tatăl, fost militar, desenator tehnic la
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
adresă predestinată! - pe Știrbei Vodă, chiar peste drum de Conservator), fiind colegă de clasă cu Angela Similea. Pentru autenticitate, păstrăm povestea la persoana întâi, așa cum ne-a fost încredințată. Colegă cu Angela Similea “Angela Similea, Fata Morgana... Această temă, cu toate că viața a transformat-o dintr-o amiciție de copilărie, naivă, de bună credință, așa cum erau și acele vremuri ale copilăriei noastre, într-o realitate însoțită de multe semne de întrebare, rămase până astăzi pentru mine fără răspuns, este una specială, dar
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
cântar vorbele, faptele, fără să răstălmăcim nimic. Așa este copilăria, cel puțin așa era atunci! Angela vorbea puțin, ne observa și cred că acele date și impresii, care au lăsat urme adânci în subconștientul “copilului Angela”, au însoțit-o o viață întreagă... După încheierea ciclului primar eu m-am înscris la liceul din Pajura, ea s-a mutat cu familia la Piața Chibrit. Începuturile noastre muzicale au fost decalate de lansarea mea timpurie în muzica ușoară. Ne-am mai revăzut, din
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
s-a mutat cu familia la Piața Chibrit. Începuturile noastre muzicale au fost decalate de lansarea mea timpurie în muzica ușoară. Ne-am mai revăzut, din întâmplare, în 1992, la o fabrică de marmură din Bucureștii Noi. Drumurile întortocheate ale vieții, cât și experiențele conferite de oamenii pe care i-ai întâlnit cândva, i-ai pierdut, i-ai regăsit apoi în caruselul neiertător al existenței umane ne învață să înțelegem că totul este relativ, că ni s-a părut ceea ce am
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
compozitor, la fel de bine și de repede. După o nouă plecare, a...mea de această dată, Ileana Popovici a realizat la rându-i o versiune în stilu-i inconfundabil. Paul Urmuzescu îmi devenise între timp și naș, avusesem curajul să pășesc în viața matrimonială. Prezența lui Urmuzescu pe platourile televiziunii (ne-am întâlnit, firește, și la “Cerbul de aur”), în studiourile de înregistrare de la radio sau de la Electrecord, la studioul “Alexandru Sahia” demonstrează complexitatea stilului său de creație, capacitatea de a coordona cele
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
Undeva, în negura istoriei umane (zic „negură” la fel de confuză ca și când aș pronunța azi „viitor”), cuvântul, sunetul, relațiile sonore în articularea vorbită, par un dar prin care încet, încet, omul nostru, noi înșine ne identificăm cu natura, cu spațiul nostru de viață, de respirație, de conștientizare a propriei noastre existențe. <<”Rostesc ceva” spune, deopotrivă: enunț un lucru și pun în ordine unul. Cu verbul a rosti te ridici deci la o expresivitate filosofică neașteptată (chiar dacă dicționarele nu o învederează încă). Când Adam
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
și un rost, că „le rostește întru ființa lor”. Cu fiecare „rostire” potrivită se evocă acest gând, în limba noastră. Iar când, pe cu totul alt plan, știința de astăzi vine să vorbească despre un „cod genetic”, un limbaj al vieții care dă varietatea controlată a organismelor, poți încă vorbi în termeni de rostire, în sens de rostuire genetică.>> Constantin Noica, “Cuvânt împreună despre rostirea românească”, Ed. Eminesccu, 1987, București, p. 25-26 De la “rostirea” lui Noica, la meditația dedicată rostului și
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
un număr foarte mare de oameni, fără Eleusis, sfânta comunitate a tuturor celor care ridică un chip uman către zei s-ar prăbuși în haos”. “Peste tot unde a pătruns tradiția grecească a ființei, modul grecesc de a trăi experiența vieții, acolo au emigrat și ideea, discreția și responsabilitatea eleusină. Biserica veche creștină a preluat fără să știe și fără să vrea, numai un fragment al moștenirii ei.” Ernst Bertram - “Nietzsche, Încercare de mitologie”, Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p.
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
e ziditorul și meșterul tuturor celor ce se fac. Nici materia nu poate fi pusă în rânduială fără puterea cuvântului care deosebește lucrurile. Iar cuvântul este chipul și mintea, înțelepciunea și pronia lui Dumnezeu”. Sfântul Antonie cel Mare - Învățături despre viața morală Filocalia, Ed. Hmanitas, București, 1998, 2004, p.34 Când cuvânt, cânt. Când cânt, mă rog. Florența Nicoleta MARINESCU
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
răspuns apoi uralelor ce nu mai conteneau cu o uimitoare Toccată de Prokofiev. Astfel, ediția prezentă s-a împodobit cu un final memorabil. Este posibil ca acum să se fi lansat în lumea marii performanțe unul dintre viitorii corifei ai vieții muzicale.
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
prizonieri, care trăgeau singuri plugurile, acest loc a fost numit mai târziu “Dumbrava Roșie”. În cele din urmă, Ștefan a acceptat, spre sfârșitul domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn s-a stins din viață la 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la mânăstirea Putna, pe care chiar el o zidise. De-a lungul întregii sale domnii, Ștefan a fost un protector al credinței creștine, un neobosit ctitor de mânăstiri - nu mai puțin de
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
o narațiune populară în versuri sau în proză care dă explicație imaginară, fantastică sau neobișnuită unor lucruri sau întâmplări reale. Termenul de Legendă (lat. legenda = fragmente de lectură) poate să definească: - Legenda sau mitul, o povestire (narațiune) despre întâmplări din viața unor persoane istorice, sau imaginare. - Legenda, partea unei hărți unde sunt explicate simbolurile utilizate. - persoană legendară, poate fi un muzician, un sportiv sau alte personalități renumite. În procesul didactic de la ciclul primar se poate realiza, la modul interactiv, cunoașterea celor
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
față de evenimentele descrise. Înarmați cu astfel de cunoștințe asupra legendelor, elevii vor proceda mai întâi la culegerea celor care circulă în satul Muntenii de Sus, alături de tradiții. Ei vor trebui să poată discerne între cele locale, legate de evenimente din viața satului sau explicând unele denumiri de locuri, și legendele istorice naționale, unele învățate la școală de bătrâni în copilăria lor dar care, prin trecerea timpului, s-au încetățenit. Cel mai însemnat loc îl ocupă, desigur, legendele despre Ștefan cel Mare
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Sadoveanu. Tradițiile istorice nu sunt numai cele mult îndepărtate în timp, ci și cele mai apropiate de zilele noastre. Aici se înscriu relatările despre ultimul război mondial, care însă mai pot fi culese „pe viu” de la puținii veterani rămași în viață și ale căror amintiri nu trebuie să se piardă. În continuare vom prezenta legende izvorâte din faptele lui Ștefan cel Mare pe meleagurile actualului județ Vaslui. Cartea mai cuprinde, în final, un grupaj de imagini ce prezintă aproape toate monumentele
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
mult decât și-ar fi închipuit un om. Dar dacă n-ar fi venit Ștefan ca să-și sprijine poporul și oastea sa, s-ar fi dus pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii, nici românii, n-ar fi scăpat cu viață, căci începu o viscolire ca aceea, cum numai prin părțile noastre se poate vedea, încât se prăpădesc și oameni și dobitoace, și pe deasupra un ger amarnic, și Dunărea toată sloi, că nu mai era chip să se ducă nici o fărâmă
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
vedea, încât se prăpădesc și oameni și dobitoace, și pe deasupra un ger amarnic, și Dunărea toată sloi, că nu mai era chip să se ducă nici o fărâmă de pâine. Prințul părăsi Plevna și porni pe drumul cel mai grozav din viața lui. Ci iarăși văzu Stan, pe Ștefan, mergând călare alături de prinț, și nu se temea. Tot drumul, de la Plevna la Nicopole lângă Dunăre era semănat cu trupuri de prieteni și dușmani, cea mai mare parte însă turci care părăsiseră Plevna
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
GELU ANDONE CUVÂNT ÎNAINTE Aflat în plin recital al vieții, învățătorul GELU ANDONE, face parte din elita confraților din orașul și județul Vaslui. El reușește să se strecoare cu ușurință în tainele sufletului elevilor, micșorând la maxim posibil distanța dintre bancă și catedră astfel încât să rămână în limitele normalului și
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]
-
GELU ANDONE Cartea micului pieton Pledoarie... „Educația rutieră” vizează, în mod direct, VIAȚA, bunul cel mai de preț pe care ni l-a hărăzit bunul Dumnezeu! Prevenția este un atribut în munca dascălului și, iată, ca un semnal pozitiv, în câmpul metodologic apare această publicație. Cui se adresează? Răspunsul vinde de la sine: elevilor
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
a unei atitudini preventive în ceea ce privește circulația rutieră. Dincolo de toate aparențele, se transmite și un S.O.S. autorităților,celor îndreptățiți să cultive respectul pentru pieton și, mai ales, pentru pietonul mic, care „nu s-a călit” încă în lupta cu viața! Într-o zonă proximă a viitorului educațional, se întrevede un efect major în comportamentul școlarilor și nu numai, vis-a-vis de o circulație civilizată, care să apere (revenim la începutul pledoariei) „VIAȚA!” „LA VIE!” AutorulSTRADA de Cristian Novac Strada nu se
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]