51,037 matches
-
imediat după șase. Am Întîlnire cu domnul Tashiro și sper că știe el mai multe... Orice-ai spune, este omul cu cele mai multe legături În Întreprindere ... Tăcu. SÎnt sigur că a Înțeles ce-am vrut să spun. Bănuiesc că a intuit intenția mea, neformulată clar În cuvinte, repetată Însă În Întrebările mele răutăcioase: de a-i compromite soțul și fratele - unul dispărut și celălalt mort. Nici măcar nu pot să nu recunosc că așa și era. Convingerea mea că și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
orașul F furniza combustibil? Să nu-mi spui că n-ai știut. N-ai fost cinstit cu mine. Îmi mai ascunzi și alte lucruri importante? Se Înroși. Își țuguie buzele sfidător. Respira anevoie. Zău că faceți afirmații care distrug bunele intenții. V-am arătat fotografiile de bunăvoie... fără să mă gîndesc la vreo răsplată. Dacă nu v-aș fi spus eu, nici n-ați fi știut de existența lor. Ce prost am fost că v-am spus! — Ciudat că vorbești așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Lorca - un spectacol despre intoleranță și prostie Emilia Chiscop Benoât Vitse a propus pentru ultima sa premieră ca director al Ateneului Tătărași un spectacol despre intoleranță și prostie, despre felul cum acestea pot transforma un om cu cele mai bune intenții într-o ființă damnată. Drama marelui Federico Garcia Lorca a fost povestea perfectă pentru a exprima valorile pe care Benoât Vitse le-a apărat cu încăpățânare în anii mandatului său. În centrul acestora se află dreptul la liberă expresie, convingerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
primit liber la vorbitor. Este absolut uluitoare atitudinea de cățel fascinat la vederea mâncării granulate din reclame, pe care au îmbrăcat-o fără sughițuri gazdele emisiunilor unde dânsa a apărut. Nu s-a simțit din partea acestora nici cea mai mică intenție de a-i pune întrebări incomode. Ioana Maria Vlas este rugată să explice, este invitată să dea sfaturi, este îmbiată să vorbească despre experiența de viață a domniei sale. Doamna Vlas mai are puțin și se transformă direct în personaj de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
UNGUREANU Zappoliphonia (1) Prima întâlnire cu muzica lui Zappa a fost o adevărată coliziune. Dacă ascultătorul care fusesem păstra coeziunea elementelor receptoare, după audiție ieșise un tip care nu mai înțelegea muzica la fel ca înainte. Zappa te obligă, fără intenție, să reconsideri rockul, ca gen artistic, dar și istoria, estetica, modalitățile de exprimare, cauzele și clauzele, poncifele & pocelile secolului XX. Viziunea de-a dreptul... vizionară, judecata trecutului și prezentului, justă fără încrâncenare & parodică fără pic de relativizare, umorul continuu, zeflemeaua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
percutante, unde ironia e semnul criticii sociale inteligente: „No over-dubs/No fog/No laser weapons“! Asta în anul când „războiul stelelor“ devenea obsesia Americii! Zappa n-a fost un rocker indiferent. Implicarea sa în lumea politicii, soldată - ironie ultimă! - cu intenția de a candida la președinție, e fără compromis. Dar și fără iluzii. Și nu acolo a strălucit. Politica e zona activității umane iremediabil perisabilă, poate chiar nocivă... Cei 7 instrumentiști din concertul amintit sunt polivalenți. Ray White, chitarist cu voce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
și opinii relevante, pe de o parte, și forme de propagandă politică sau comercială, pe de altă parte. În această fenomenologie dihotomică, lucrarea de față își propune să analizeze relațiile dintre polii opuși ai obiectivării mass-media: discursul jurnalistic și manipularea. Intenția este de a propune o nouă perspectivă, în care discursul jurnalistic să aibă o identitate distinctă în raport cu alte produse discursive găzduite de mass-media. Intuiția pe care se bazează întregul demers este că derapajele de la identitatea asumată a discursului jurnalistic se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
situația contextului enunțiativ, în sensul că stabilește rolurile și contractele specifice între actorii discursului. De recunoașterea acestor condiții implicit atașate unui gen depinde posibilitatea receptării adecvate a actului discursiv. Astfel, orice discurs presupune un emițător și un receptor, precum și o intenție a intervenției discursive, în virtutea căreia se organizează întregul. În viziunea lui Maingueneau, genul funcționează ca un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care îl ocupă în procesul enunțiativ. De aici rezultă faptul că determinanții condițiilor de ordin statutar sunt
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
se bazează pe ideea enunțată mai sus a construcției în comun a sensului de către participanții la un act de comunicare. Construcția sensului presupune noțiunea de strategie de discurs, care răspunde la ipoteza că subiectul comunicant organizează și pune în scenă intențiile sale într-o manieră de a produce anumite efecte (de convingere sau de seducere) asupra subiectului interpretant. Producerea discursului vizează, așadar, determinarea condițiilor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și suport al discursului, și a condițiilor de ordin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
și periferice. Un tip de discurs se instanțiază prin genuri discursive. Dominique Maingueneau 34 consideră că sunt atâtea discursuri câte sectoare ale societății, distribuția făcându-se după un criteriu sociologic mai mult sau mai puțin intuitiv, care coincide cu o intenție și cu anumite practici sociale. Astfel, de exemplu, după locul instituțional, putem identifica, fără pretenția de a fi exhaustivi, un discurs al Bisericii, unul al Școlii, al Familiei, fiecare cu un scop specific. Aceste tipuri de discurs conțin in interiorul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
la șase întrebări: cine? ce? de ce? unde? când? cum? Astfel, această condiție a obiectivității jurnalistice vizează necesitatea de a nu omite aspecte importante ale evenimentului. Mai jos, oferim un exemplu de știre care respectă condiția amintită: "Banca Națională a României (BNR) nu are intenția să intervină pe piața valutară pentru a stopa aprecierea leului, a declarat, ieri, viceguvernatorul băncii centrale Eugen Dijmărescu, la reuniunea anuală a consilierilor economici din rețeaua externă a României. "BNR nu vrea să distorsioneze echilibrul pieței chiar dacă au apărut tensiuni
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
cunoscut o apreciere față de dolar și euro, este neimpozitarea conturilor curente. "Acum doi ani, colegii din Ministerul Finanțelor au susținut că nu trebuie supuse impozitării conturile curente. Această omisiune o vedem astăzi în piață", a spus Dijmărescu." (BNR nu are intenția să intervină pe piața valutară, Gândul, 6 iulie 2007) În știrea din ziarul Gândul se prezintă ca informație faptul că BNR nu are intenția de a interveni pe piața valutară. Prin chiar natura prezentării, putem considera că această informație este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
impozitării conturile curente. Această omisiune o vedem astăzi în piață", a spus Dijmărescu." (BNR nu are intenția să intervină pe piața valutară, Gândul, 6 iulie 2007) În știrea din ziarul Gândul se prezintă ca informație faptul că BNR nu are intenția de a interveni pe piața valutară. Prin chiar natura prezentării, putem considera că această informație este în corespondență cu realitatea. Astfel, articolul este doar o știre, în condițiile în care nu se adaugă nici un comentariu, iar textul răspunde clar la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Prin chiar natura prezentării, putem considera că această informație este în corespondență cu realitatea. Astfel, articolul este doar o știre, în condițiile în care nu se adaugă nici un comentariu, iar textul răspunde clar la întrebările: Cine? ("BNR"); ce? ("nu are intenția să intervină pe piața valutară pentru a stopa aprecierea leului"); de ce? ("BNR nu vrea să distorsioneze echilibrul pieței"); unde? ("a declarat la reuniunea anuală a consilierilor economici din rețeaua externă a României"); când? ("ieri", 6 iulie);, cum? ("a declarat, ieri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
și, de obicei, sunt naționale. Sunt tipărite pe hârtie de bună calitate și sunt relativ scumpe, cel puțin prin comparație cu prețul unui ziar. Aceste caracteristici anunță anumite proprietăți ale discursului. Este vorba de o atenție sporită față de detalii, de intenția de a se constitui într-un punct de referință pe piață. O etapă deosebit de importantă în dezvoltarea comunicațiilor moderne, ca instrument al comunicării de masă, a fost determinată de tehnologia din domeniul electricității și electronicii. Este perioada care marchează apariția
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
discursul poate suferi transformări de substanță. II.4. Universul de producere a discursului jurnalistic Cercetarea își propune delimitarea discursului jurnalistic în spațiul public, considerând că identitatea unui discurs constă în fixarea unui scop specific. Mass-media vehiculează un număr impresionant de intenții comunicative. Erwin Black trece în revistă nu mai puțin de unsprezece teorii asupra rolului presei: presa ca agent moral și factor educativ; mediator obiectiv în plan public al faptelor politice; factor ce asigură o piață liberă a ideilor și ierarhizarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
teoria comunicării a stabilit tehnicile care se regăsesc în cadrul comunicării de masă. Ne propunem însă creionarea unei perspective interdisciplinare asupra manipulării discursive, astfel încât să putem analiza, printr-o metodologie coerentă, manipularea la nivelul ansamblului text-context. Plecăm de la ideea că o intenție de influență ilegitimă se relevă atât ca proces (prin urmare presupune intervenții la nivel de scop și condiții de producere), dar și ca rezultat (lăsând semne la nivel textual). Metodologia utilizată pentru analiza conceptului de discurs este folosită și pentru
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
compasiunea, mândria, mânia, rușinea. De multe ori, în literatura de specialitate, sensul termenilor persuasiune și manipulare se intersectează sau chiar se confundă. Alex Muchielli echivalează noțiunile de influență, persuadare și manipulare prin definirea manipulării ca intervenție în contextul comunicării, având intenția de a schimba opinii, atitudini și comportamente prin mijloace ilegitime disimulate. Astfel, "adevărata artă a manipulării și deci a influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
și deci a influențării și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101. Cu toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin câteva caracteristici importante. Manipularea presupune disimularea intenției, pe când, în persuasiune, intenția este explicită și neechivocă. Manipularea presupune încercarea de a induce un curs al acțiunii care este contrar intereselor celui manipulat, persuasiunea nu. În sfârșit, manipularea presupune impresia libertății de acțiune, însă nu și prezența efectivă a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
și a persuasiunii constă, așadar, într-un travaliu mascat asupra componentelor invizibile ale situației (norme, relații, identități, spațiu, timp)"101. Cu toate asemănările dintre manipulare și persuasiune, conceptele diferă prin câteva caracteristici importante. Manipularea presupune disimularea intenției, pe când, în persuasiune, intenția este explicită și neechivocă. Manipularea presupune încercarea de a induce un curs al acțiunii care este contrar intereselor celui manipulat, persuasiunea nu. În sfârșit, manipularea presupune impresia libertății de acțiune, însă nu și prezența efectivă a acesteia, pe când în persuasiune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
intersectează sferele termenilor de manipulare, persuasiune, convingere, vorbind chiar de o manipulare pozitivă, opțiunea noastră este de a situa acești termeni în raport de opoziție. Așadar, conceptul de manipulare cu care vom lucra în această cercetare are următoarele note specifice: intenție ascunsă, asimetria intereselor actorilor implicați, impresia libertății de acțiune și avantajarea dimensiunii non-raționale a ființei umane. Astfel, manipulării îi rămân proprii acele trăsături care o fac ilegitimă, incorectă și abuzivă. Dacă există o influență în avantajul receptorului, atunci aceasta este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
care manipularea operează în cadrul unui discurs, pe palierele text, condiții de producere, univers. Această definire întâmpină câteva dificultăți majore. Prima ține de faptul că notele acestuia, delimitate intensional, sunt dificil de aplicat în fixarea extensiunii conceptului de manipulare discursivă. Astfel, intenția de a schimba opinii, atitudini, comportamente prin inducere în eroare nu poate fi identificată prin analiză discursivă, ci doar printr-o hermeneutică. Aceasta deoarece putem doar presupune intenția de inducere în eroare, nu o putem demonstra. Libertatea aparentă de gândire
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
sunt dificil de aplicat în fixarea extensiunii conceptului de manipulare discursivă. Astfel, intenția de a schimba opinii, atitudini, comportamente prin inducere în eroare nu poate fi identificată prin analiză discursivă, ci doar printr-o hermeneutică. Aceasta deoarece putem doar presupune intenția de inducere în eroare, nu o putem demonstra. Libertatea aparentă de gândire a interlocutorului nici atât. Singurele dimensiuni ale manipulării care se manifestă explicit în text, pentru care nu este necesar un efort de analiză a condițiilor și universului, sunt cele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
adversarilor ideii. Adeziunea se poate produce inconștient, prin simpla asociere a unor imagini determinate de cuvânt unor realități. În acest sens, John Van Cuilenburg vorbește despre strategie semantică, un concept care asumă faptul că opțiunile terminologice sunt dictate de o intenție de influențare 105. Acest lucru se poate realiza prin "cinci variante de strategie semantică: extensionalizarea diferendului intensional, impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii termenilor în planul aplicării lor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
a extensiunii"109. Putem stabili pentru un anumit concept anumite note care nu se află în mod firesc în cadrul conceptului ca în cazul exemplului: "Libertatea înseamnă muncă, disciplină, seriozitate în tot ceea ce facem!"110. Această extindere poate fi expresia unei intenții de denaturare a sensului. În acest caz, conceptul de libertate s-a extins, cuprinzând note specifice ca muncă, disciplină, seriozitate, deși este greu de susținut un raport de identitate aici. Relaționarea cuvintelor se referă la folosirea improprie a antonimiei, sinonimiei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]