44,063 matches
-
mergem la Odessa!" Dr. Constantin Angelescu l-a întrebat pe Iorga cum să facă față acestei situații. Iar el a răspuns: "Cu o companie de soldați; este anticonstituțional, dar va fi un act istoric"62. Iorga și-a încheiat entuziast discursul. Le-a amintit ascultătorilor lui că România fusese de multe ori invadată în trecut și totuși, "în colțul în care am fost împinși, am păstrat mereu semințele de preț ale credinței și speranței noastre. Vom fi și de data asta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nefericire pentru România, va pierde această șansă. O dată cu venirea verii, armata română a început ofensiva la Putna. Ar fi fost încununată de reușită dacă n-ar fi fost și armata rusă acolo. Poate că Kerenski a însuflețit armata rusă prin discursurile lui înflăcărate, dar exista un profund sentiment antirăzboinic printre ruși, întreținut cu grijă de către bolșevici. Frontul din Bucovina a fost străpuns, la 21 iulie 1917. Cernăuțiul a căzut, iar știrea a declanșat panică la Iași. Brătianu l-a sfătuit pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cea dreaptă". Dar, în 1921, atunci cînd a scris acestea, Iorga, după propria lui mărturie: "Eram un om izolat din punct de vedere politic"4. Ideile expuse de Iorga erau aceleași cu cele exprimate cu zece ani în urmă în discursul de debut, cînd devenise membru al Academiei Române. Dar lumea se schimbase între timp; Iorga nu se schimbase însă. A recidivat în 1928 și încă de multe ori după aceea: "Politica lui Iorga este în mod logic complementară conceptelor lui culturale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu era respinsă în întregime nici măcar de către Iorga. Chiar și declaratul ignorant într-ale economiei care era Iorga s-a referit vrînd-nevrînd la Vintilă Brătianu, autorul acestui concept de "prin noi înșine" în termenii următori: "Vintilă Brătianu a ținut un discurs demn de un birocrat expert într-ale finanțelor"64. Unii experți au acuzat sistemul lui Brătianu pentru motivul că înfăptuia industrializarea, dar nu obținea rezultate cum erau cele ale Elveției, Danemarcei, Olandei sau ale zonei boemiene a Cehoslovaciei, pentru că acolo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atîția oameni și le făceau în privința României Mari. Adepții lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea în "lupta naționalistă". În 1923, atunci cînd (ca protest împotriva naturalizării evreilor) Cuza și Codreanu au format Liga Apărării Național Creștine, primul discurs al lui Codreanu conținea apelul "La arme!" Esența "Noului naționalism" consta într-o "acțiune directă" după modelul fasciștilor italieni. LANC nu era (după declarațiile lui Codreanu) un "partid" politic care propovăduia ura, ci o mișcare, o organizație de luptă. Dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
septembrie) O viață de om așa cum a fost. Tot în lunile acestea, Iorga a scris și o biografie paralelă referitoare la aspectele politice, Supt trei regi. Iorga a scris trei cărți despre administrația sa și urmările acesteia: Credința mea, cuprinzînd discursurile ținute de Iorga în timpul campaniei sale electorale și programul pe care intenționa el să-l transpună în viață. Istoria guvernului Iorga este prezentată în Doi ani de restaurație. Cea de a treia carte, Isprava, se referă la perioada de după guvernarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înzăpezite ale Carpaților, cu lacurile și rîurile. Așa părea stînd acolo, în mijlocul mulțimii. Nu era nevoie să vorbească: tăcerea lui era elocventă. Părea să fie mai puternic decît noi, mai puternic decît ordinul prefectului care îi interzisese să țină un discurs. O țărancă bătrînă cu părul alb și-a făcut cruce și ne-a șoptit: "Trimisul Arhanghelului Mihail!" Apoi, clopotul tristei bisericuțe a prins să bată și a început slujba care preceda întotdeauna întrunirile legionarilor. Impresiile profunde produse în sufletul unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe recunoștință, identificîndu-l clar pe Iorga cu poziția oficială a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaseră (la ordinul personal al lui Mussolini) în galeria rezervată presei de la Liga Națiunilor huiduindu-l pe Haile Selassie în timpul discursului acestuia. Iorga nu s-a lăsat. I-a replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau politica italiană 135. Revizionismul maghiar a fost încurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Roma au fost semnate de Italia, Ungaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Academiei Române. Atacul a fost lansat în 1929 la Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din România, pe care Iorga a fost, firește, invitat să-l prezideze. Istoricul P. P. Panaitescu a fost cel care a aruncat mănușa în cadrul discursului său: vechea generație de istorici era o generație romantică. Aceștia au sacrificat adevărul din considerente naționale, ceea ce avea sens înainte de realizarea unității naționale. Dar acestor falsificări, utile în vremurile acelea, trebuie să li se pună capăt acum; de acum înainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
utile în vremurile acelea, trebuie să li se pună capăt acum; de acum înainte trebuie să mergem pe calea obiectivității necontrafăcute. În acest scop, urma să fie creată o nouă revistă (istorică) care trebuia să devină instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatra de fundație a "Noii școli" istorice românești. Lupta va dura pînă aproape de moartea lui Iorga. "Școala nouă" și-a publicat propria revistă istorică, "Revista istorică română" . Directorii ei erau Gheorghe Brătianu, P. P. Panaitescu, Scarlat Lambrino
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studiile la Universitatea de la București. După aceea, Iorga l-a dus la școala lui din Franța. Datorită sprijinului lui Iorga, Giurescu a devenit la vîrsta de 25 de ani profesor la Catedra de Istorie a României a Universității din București. Discursul de intrare la Universitate al lui Giurescu constituia deja o mănușă aruncată lui Iorga 155. Iorga l-a etichetat prompt drept "agresiune" științifică 156. Nu pentru că Giurescu ar fi semănat cu Bayard, le chevalier sans peur, sans reproche. Așa cum am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici măcar perspectiva noastră istorică nu poate fi aceeași"161. Iată ce scria Giurescu: "Secția de Istorie a Academiei este încă terorizată de o gerontocrație"162. Nu este deloc greu să ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca) istoriografia românească să fie mai occidentală și mai puțin balcanică, deoarece istoria aceasta mai occidentală și mai puțin balcanică reflectă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dezbaterile publice astăzi!" După părerea lui Iorga, Giurescu, Panaitescu și ceilalți reprezentanți ai Școlii noi de istorie descind din Maiorescu și comit aceleași greșeli ca și cele comise de partizanii acestuia în urmă cu 50 de ani. Iorga își încheia discursul astfel: Se va pune mereu întrebarea: sînteți de partea lui Iorga sau a lui Maiorescu?!"170 Ion Dimitrescu a scos în evidență faptul că: "pentru profesorul Iorga, totul este sau alb sau negru". El afirma că toți criticii lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai rău abia de acum înainte avea să se întîmple. Iorga, eternul student, a alcătuit din inițialele numelor lui Giurescu și Panaitescu cuvinte formate din patru litere pe care le-a folosit într-o serie de ocazii, chiar și în discursuri ținute la întruniri publice. O opinie mai moderată a fost prezentată de Ion Vlădescu. Vlădescu a demonstrat că Giurescu preluase tezele expuse de Onciul în 1899, fără să-i menționeze numele nici în bibliografie, nici în notele de subsol. Vorbind
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
probleme. Vorbeam mai sus despre contele Bethlen și despre încercarea acestuia. Primarul Bucureștiului, Dobrescu, a făcut o vizită la Budapesta, în timpul căreia s-a discutat despre o eventuală vizită a prințului Nicolae. Contele Hunyadi a ținut în fața Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibolșevic. Dar în Ungaria, aristocrația transilvăneană (maghiară prin definiție) avea foarte multe lucruri de spus: Bethlen, contele Teleki, contele Csáky, contele Bánffy și mulți alții. Acești aristocrați aveau încă o anumită idee și nostalgie față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
început nu erau naziști. Eram vreo cincisprezece care ne adunam, discutam și căutam argumente care să le combată pe ale lor. Nu era ușor: exista o doctrină nazistă, o biologie nazistă, o etnologie nazistă, o sociologie nazistă. Plus avalanșa de discursuri, conferințe, eseuri, articole în presă etc. Și tot felul de breviare la fel de simpliste... Încercam totuși să găsim argumente. Din cînd în cînd, unul dintre prietenii noștri spunea: Nu sînt deloc de acord cu ei, desigur, dar trebuie totuși să recunosc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
simțeau deloc răspunzători față de el"59. Iorga a continuat să-l sprijine pe rege, întrucît nu vedea altă alternativă. Doamna Liliana își amintește în jurnalul ei, într-o notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și mămica am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-l sprijine pe rege, întrucît nu vedea altă alternativă. Doamna Liliana își amintește în jurnalul ei, într-o notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și mămica am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie sprijinit din răsputeri". După instituirea Dictaturii Regale, Codreanu i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și mămica am fost de acord cu tăticu". În acest discurs, Iorga afirma că "pentru a redresa situația actuală, regele trebuie să fie sprijinit din răsputeri". După instituirea Dictaturii Regale, Codreanu i-a propus lui Iorga să coopereze cu el. Era oare vorba despre o tactică? Răspunsul lui Iorga sigur nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alianțelor" României în timpul Primului Război Mondial. În Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1932), se simte faptul că Iorga era deziluzionat de democrația din România. O altă carte cu acest subiect este Definiția unei stări de lucruri în România (București, 1939), discursul lui Iorga în fața Senatului Corporatist ținut la 28 iunie 1939, o justificare expeditivă a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
9, mașina lui Iorga s-a oprit în fața Institutului. Iorga a urcat treptele clătinîndu-se, cu ochii roșii și, după cum relata unul dintre studenții săi, a anunțat cu voce tremurîndă: "Granițele noastre au fost violate!"11. După aceea, și-a scurtat discursul comemorativ, deoarece, așa cum a explicat cu lacrimi în ochi: În aceste clipe se pregătesc lucruri groaznice împotriva noastră. Vom suferi așa cum am suferit și pînă acum, dar (la urma urmei) am izbîndit de-a lungul întregii noastre istorii"12. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
50. Reacția la asasinarea lui Iorga în restul lumii (mai ales în țările occidentale) a fost extraordinară. Cea mai puternică reacție a avut-o deloc surprinzător Franța. În ciuda ocupației germane, Mario Roques de la Institut de France a ținut un emoționant discurs de adio, urmat de Henri Focillon. Același lucru l-au făcut Henri Grégoire în Belgia, Oscar Halecki în Polonia, Vittorio Lazzarini în Italia și mulți alții. Presa internațională (din zonele necontrolate de naziști) a primit știrea asasinării cu o profundă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
demnitari. Apoi a fost redeschis Institutul său de Istorie Universală, ceremonie la care Gheorghe Brătianu l-a omagiat pe Iorga. I-au fost aduse omagii și de Academia de Științe. Nicolae Bănescu, renumitul bizantinolog, a fost cel care a ținut discursul omagial. Reacția germană a fost promptă. Într-o scrisoare de protest, naziștii menționau că "Iorga a fost un dușman neînduplecat al Germaniei și al lui Hitler". O copie a acestui protest i-a fost trimisă Mareșalului Antonescu. Din această cauză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu era revoluționar, pentru că, după părerea lui, națiunea era mai presus de societate, iar menținerea ordinii era pe cît de firească, pe atît de esențială. El ura anarhia și revoluțiile (avertizîndu-l pe Kerenski, "care spera să schimbe lumea cu două-trei discursuri"). Discreditate cu multă vreme în urmă, Iorga respingea schimbările sociale deliberate și reformele forțate. Soluția era o transformare organică treptată în cadrul naționalismului cultural. Receptivitatea naționaliștilor (de tipul lui Iorga sau De Gaulle) îi irită atît pe cei de stînga, cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
du Ministère des Affaires Entrangères de Roumanie, Paris, 1923, passim; în sfîrșit, "Revue slave", vol. 2, aprilie 1928, p. 141 etc. 21 Iorga îl considera pe Kerenski un demagog care "crede că noua lume poate fi creată cu ajutorul a cîtorva discursuri". Supt trei regi, București, 1932, p. 242 22 R. W. Seton-Watson (admirator al lui Kossuth și prieten al ungurilor) a venit în Ungaria la începutul secolului ca să respingă acuzațiile aduse Ungariei de asuprire a celorlalte naționalități. Cînd a văzut situația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]