7,391 matches
-
glasuri ascuțite. Și printre acele stive voi fi ultimul și primul bibliotecar, voi ține în mâna stângă o lampă cu gaz și în mâna dreaptă creionul chimic și voi inventa un sistem de clasificare cu totul nou și mult mai înțelept decât decimalul lui Dewey sau Biblioteca Congresului, în care vor fi numai două categorii, cărți bune la dreapta și cărți proaste, tot înainte pe stânga. Și Dicționarul aproape că i-a lunecat din mână, în timp ce pe chip i se lățește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
apoi, ești al meu. ─ Bine, bine. Și motanul vine să se culce în poala stăpânei. Hai, ne uităm împreună, nu trebuie să încercăm să atingem și să prindem. Înțelegi? E destul să ne uităm. M-am săturat de povețele tale înțelepte ca de hrană uscată. Dar mă rog, o să torc puțin și planeta se va roti și uite-așa, încetul cu încetul, o să ajungem și la...prr...prr...prr... Sună telefonul. Motanul ciulește urechile dar nu-și schimbă dispoziția. ─ Nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
văd tremurul? Oare de Noica și Cioran aveai tu nevoie? Ție îți trebuie o femeie adevărată, așa cum sunt eu, o femeie în carne și oase, care nu se sfiește să spună lucrurilor pe nume, ce știi tu, o femeie prea înțeleaptă pentru a pune la suflet faptul că ai lăsat-o pentru Andreea, dar nu te teme, l-am chemat pe Bogdan din cochetărie, ca să mă joc și să mă asigur că pasiunea ta e la fel de puternică precum a mea, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
habar de ce tot bodogăneau ei acolo. Nu, eu am urmat istoria artei, cu Hugo, zise Sophie, neluându-l în seamă. După aceea, am fost ucenica unui croitor câțiva ani. N-am studiat niciodată design cu adevărat. O metodă mult mai înțeleaptă, comentă Hugo. Disprețuiesc cultul expertului. Tu ai făcut trei ani de teatru, Hugo! îi atrase atenția Sophie, cu voioșie. Remarcasem că toată lumea se înviorase de când apăruse Hugo. — Bineînțeles că în cazul meu nu se aplică asemenea generalizări, replică Hugo, impecabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să vorbească despre Goa era foarte puternică. Nu te-ai prea bronzat. —Ah, păi nu ies niciodată în soare fără să-mi dau cu tone de cremă de plajă, spuse ea repede, îngrozită. Gândește-te ce dezastru ar fi! — Foarte înțelept din partea ta, o aprobă Hugo. Noi fetele trebuie să avem grijă de tenul nostru, nu-i așa, Bill? Bill, care-și turna niște cafea, mârâi ceva și plecă să vorbească cu Helen. Aceasta îl salută cu entuziasm, mergând până-ntr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Tabitha dădu să spună ceva, dar renunță, din cauza unei priviri a lui MM. Era clar că trebuia să stea pe-aproape și să tacă chitic. Pentru cineva care avea combinația ei de frumusețe și inteligență, aceasta era o politică extrem de înțeleaptă. Ideea, zise MM, este ca în scena în care Titania se îndrăgostește de Bottom... —Actul trei, scena unu, se repezi Matthew, cu aerul că furnizează o informație vitală. Ea va chema zânele să-i fie servitori lui Bottom. Intră unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ani, merg pe șaptesprezece, cu inocența unui trandafir - Pe Hugo îl apucase deja o criză de tuse. —burlaci ferchezuiți, ușor abțiguiți, habar nu am de-acestea! Sunt complet nepregătită pentru lumea bărbaților - —Ai nevoie de cineva mai bătrân și mai înțelept să-ți spună ce să faci, spuse Hugo cu hotărâre. Dă-te jos de pe nenorocita aia de bancă. —Nea. Hugo mă măsură din priviri. Bun, s-ar putea să nu fie o idee chiar așa de rea, zise el, scoțându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Din instinct, m-am prins cu mâinile de grilaj, ca să mă sprijin. Hugo mă săruta pe gât cu atâta hărnicie încât nici nu mi-am dat seama unde îi sunt mâinile până când fusta nu mi se ridicase până la brâu. Foarte înțelept din partea ta, zisei eu, fără pete de iarbă. —Pace, zise Hugo, apucându-mă zdravăn cu mâinile de fund și uitându-se la mine în așa fel încât îmi venea să mă țin și mai bine de grilaj. Gura am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mâinile prin păr, încercând să-i dea o formă oarecare. — Bun, zise el, încet, să mergem să dăm piept cu evenimentele. Era ciudat că simțeam amândoi nevoie de a ieși pentru a vedea ce se întâmplă; probabil că cel mai înțelept ar fi fost să rămânem ascunși în foișor până trecea furtuna. Hugo mă luă de mână. Am sărit aproape ca arsă când m-a atins. Ajunsesem în starea în care aproape că ți-e frică să atingi corpul celuilalt, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
silabe, de obște sau este distih, tristih - zugrăvind un peisaj, o cugetare, o trăire în imagini sau fiind un haiku, adică instantaneu, clipă surprinsă, fulger încremenit, de oriunde și de oricând. Mai poate fi catren serios, plin de frumuseți florale, înțelepte sau de șăgălnicii, de omagieri madrigalul de patru versuri sau acid, tăios, precum epigrama, chiuitura de la jocurile românilor etc. Specie a poeziei lirice de formă fixă, haikuul este încetățenit în literatura română. De douăzeci de ani se scrie programat, adică
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
cu pungi - Moș Nicolae?! Cioara la conservator - pe partitura doar cântul știut Frunzele-n tangaj și-un bețiv valsând cu ele luna în ceață lul prăbușit doar clisa Abracadabra - de spaima berzei broasca-n pântecul lunii Cu promoroacă-n păr înțelept mai părea miraj sezonal Soare cu dinți dar pământul aburește - iarăși conducta De dimineață program ANL în toi - ciori cu crenguțe-n cioc Farmacii una lângă alta prin oraș - doar trăim bine Via pierdută sub valurile pirului - struguri... de la turci
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
rădăcină, transformând-o în deșert. Cel mai desăvârșit îngrășământ creat de chimie nu va fi în stare să fertilizeze pământul mort; tractorul cel mai puternic nu va putea să îl are și să îl facă să rodească; omul cel mai înțelept nu va obține de la el un singur fruct în stare să-l hrănească. Cultura omului alb, cu secolele ei de evoluție, era condamnată să eșueze acolo unde mizerabila subcultură yubani triumfase de o mie de ani. Yubani-i, ca și majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
droguri, iar laboratorul analizează lucrurile pe care le-am găsit În buzunarele lui. — Monedele alea? — Nu cred că e nevoie să ne spună cei de la laborator că sunt americane, domnule. După o tăcere prelungă care spunea că n-ar fi Înțelept că se mai joace cu nervii lui Patta, superiorul lui Întrebă: — Ce-mi poți spune despre Rizzardi? — A zis că-mi va trimite raportul după-amiază. — Ai grijă să primesc și eu un exemplar, ordonă el. — Da, domnule. Mai e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
tuturor celor care alegeau să intre. Pe pereții exteriori, cei vizibili dinspre Marele Canal, erau Înscrise cuvintele „Non Nobis“, „Nu pentru noi“, care, În timpul Republicii, declaraseră cazinoul loc interzis venețienilor. Numai străinii trebuiau jumuliți; venețienii trebuiau să-și investească banii Înțelept și nu să-i irosească pe zaruri sau jocuri de noroc. Cât de mult Își dorea, cu acea seară nesfârșită ce i se căsca În față, ca regulile Republicii să se fi păstrat și să-l poată elibera de următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
foarte mult ca o amenințare, signor Viscardi. — Nu fiți melodramatic, dottor Brunetti. Ar fi mai bine să-i spunem sugestie. Mai mult, e-o sugestie susținută și de socrul dumitale. Știu că vorbesc În numele lui când spun că ați fi Înțelept să nu puneți Întrebările acelea. Repet, nu-i vor aduce nici un bine persoanei care le formulează. — Nu sunt sigur că m-aș putea aștepta la lucruri bune din partea cuiva care are legătură cu interesele dumneavoastră de afaceri, signor Viscardi. Viscardi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
avu de ales decât să meargă pe jos. Nu-l deranja, mai ales În acea splendidă noapte luminată de lună. Cum se Întâmpla atât de des, nu se gândi nici o clipă conștient unde mergea, ci le dădu voie picioarele, devenite Înțelepte după decenii de mers pe jos, să-l ducă acolo pe calea cea mai scurtă. Traversă Rialto, trecu prin Santa Marian și-n jos către San Francesco della Vigna. Ca Întotdeauna la ora aceea, orașul era de-a dreptul pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de frunze. Iarna, când zăpada cristalină împodobea arbuștii golași, acel copac era înfrunzit și plin de floare. Oamenii se întrebau cum de era posibil și au decis să-l taie, gândindu-se că e un semn rău. Însă un bătrân înțelept a întrebat ce motiv au să taie acel copac, spunându-le că valorează nespus de mult, chiar cât întreaga pădure. Oamenii au râs de vorbele bătrânului, considerându-l nebun din cauza vârstei înaintate. Aceștia au hotărât ca dimineața viitoare să taie
Un suflet special. In: ANTOLOGIE:poezie by Cecilia Mariciuc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_681]
-
auzit telefonul sunând. O culca pe Rosa. Jake, care era tot acasă, din pricină că gunoaiele continuau să-i ocupe biroul, s-a dus să răspundă. —Alice? l-a auzit ea spunând suspicios. Da, e acasă. Cu toate că știe c-ar fi mai înțelept să nu mai fie acasă, s-a gândit Alice mohorâtă. În criza de furie inițială, după ce aflase de treaba cu prezervativul, Alice fusese gata să plece și s-o ia și pe Rosa cu ea. După umilința pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se păruse sinistră. Oare avusese o premoniție? —Și Laura - știi..., Amanda a clătinat din cap ca și cum nu i-ar fi venit să creadă. Ei bine, a fost uluitoare. Am subestimat-o. N-am avut nici cea mai vagă idee ce înțeleaptă e. Înțeleaptă. Hugo putea să găsească mulți termeni ca s-o descrie pe Laura. Dar ăsta nu era unul dintre ei. M-a ajutat să realizez ceea ce refuzasem să-mi dau voie să accept. Ochii Amandei se lărgiseră din cauza uimirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sinistră. Oare avusese o premoniție? —Și Laura - știi..., Amanda a clătinat din cap ca și cum nu i-ar fi venit să creadă. Ei bine, a fost uluitoare. Am subestimat-o. N-am avut nici cea mai vagă idee ce înțeleaptă e. Înțeleaptă. Hugo putea să găsească mulți termeni ca s-o descrie pe Laura. Dar ăsta nu era unul dintre ei. M-a ajutat să realizez ceea ce refuzasem să-mi dau voie să accept. Ochii Amandei se lărgiseră din cauza uimirii. Că unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
putea înțelege eu, când atâtea minți strălucite n-au înțeles?!... - Alungă trufia din tine, omule,... alungă!...îi șopti gândul. Nu-ți amintești de cuvântul Mântuitorului... ”Mulțumescu-ți Ție Părinte, Doamne al Cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de cei înțelepți și de cei învățați, și le-ai arătat copiilor... Deodată, o împăcare lăuntrică îl învălui cu totul... Parcă l-au împăcat cu sine însuși. O liniște sufletească neașteptată, minunată îi umplu sufletul. - Am să dorm!... își zise el calm. Un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ele. Zburătoarele, oaspeții de vară, s-au călătorit rămânând lumea gălăgioasă a vrăbiilor și ciorilor. Ți se pare că plantele se pregătesc de moarte... unele uscate, altele despuiate de podoaba frunzelor, așteaptă somnul de iarnă... toate, toate se desfășoară după înțeleapta orânduială a Marei Creații. Tristețea lor răspândește melancolie... vrajă, asupra întregului pământ, pătrunzând și în sufletul omului. - Presimțirea sfârșitului este mai tragic resimțită, decât sfârșitul însuși!... murmură Iorgu uitându-se în jur. După ce se mai uită o data înspre mormânt și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
însă nu uita jignirile pe care le primise. În postul Sf. Mării, Frusina reuși să se spovedească și împărtășească. Printre alte mărturisiri, îi destăinui părintelui duhovnic despre problemele pe care le are în familie. - Te știu o femeie bună și înțeleaptă. Toți oamenii greșesc, mai mult sau mai puțin. Poate că și tu greșești; trebuie să iertăm. Numai tu poți să-l aduci pe calea cea dreaptă, cu vorbă bună. Încearcă să-l faci să vină la biserică, să înceapă să
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Monaldo de'Fascioli din Orvieto, Podestà din Florența în 1501, cu stema lui. Archivio di Stato di Firenze, Atti del Podestà , 5547 Pictură 17. Ilustrație a Cantiga 136 din Codicele Escorial la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibleoteca de San Lorenzo el Real de El Escorial, codice T.I. 1, Cantiga 136, dos. 192r. Figură 18. Ilustrație a Cantiga 294 din codicele florentin la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibliotecă Nazionale Centrale, Florența, Banco
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibleoteca de San Lorenzo el Real de El Escorial, codice T.I. 1, Cantiga 136, dos. 192r. Figură 18. Ilustrație a Cantiga 294 din codicele florentin la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibliotecă Nazionale Centrale, Florența, Banco Rări 20, Cantiga 294, dos. 20r. Figură 19.Ilustrație a Cantiga 154 din codicele Escorial la Cantigas de Santa Maria. Bibleoteca de San Lorenzo el Real e El Escorial, codice T.I.1, Cantiga 154, dos
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]