13,635 matches
-
perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de expresie” la scriitorii greci și latini, căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe de Longos, cea dintâi traducere integrală în limba română (reeditată repetat
BALMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
până la deplina contopire. În Copilăria unui Icar (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), pornind de la simbolul antic al omului care încearcă să înfrângă vămile văzduhului, B. susține, prin analogie, semnificația tragică a destinului lui Aurel Vlaicu, într-un poem în proză destinat îndeosebi cititorilor tineri. Poeziile din volumele Neliniștea fântânii (1978), Arbori pentru veșnicii (1981) și Cutremur de suflet (1996) dezvăluie un temperament liric înclinat spre confesiune și meditație. SCRIERI: Influențe folclorice în poezia noastră actuală, București, 1955; Delimitări critice, București, 1964; Octavian
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
frecventat cenaclurile literare timișorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viața literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de proze scurte Să arunci cu pietre în soare (1974). Volumul de debut aduce în fața cititorului
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
de învățământ, B. a alcătuit, în 1975, o biobliografie exhaustivă. Dispunând de acest imens material documentar, a putut să reconstituie întrega biografie a criticului în Viața lui G. Călinescu (1981), scrisă fluid, cu participare afectivă, oferind numeroase date necunoscute, referitoare îndeosebi la familia și părinții adoptivi ai lui Călinescu, la debutul publicistic, la tribulațiile sale ca profesor la Iași și București etc. Cu aceeași osârdie, B. s-a dedicat și cercetării vieții și operei lui Lucian Blaga. După o condensată micromonografie
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
literaturile învecinate, cehă și maghiară, în special; evenimente comune în curgerea istoriei fundamentează explicativ întrepătrunderile culturale care s-au operat de-a lungul timpului. Nu puține sunt, de asemenea, apropierile cu literatura română, din mulțimea relațiilor semnalate ieșind în relief îndeosebi momentul I. Krasko-M. Eminescu. Contribuțiile comparatiste conferă complexitate demersului istorico-literar, marcând diferențierile specifice atât de necesare ierarhizărilor de valoare și lărgind perspectiva integratoare în seria fenomenelor de același fel. Pe asemenea traiecte generalizant comparative se plasează și volumul Studii de
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
situația României. Este deținut în închisorile de la Jilava, Făgăraș, Gherla, Pitești, Dej. La 31 decembrie 1962, suferă o nouă condamnare de 24 de luni domiciliu forțat în satul Lătești din Bărăgan. Este eliberat în aprilie 1964 și începe să publice îndeosebi în „Familia”, dar și la „Steaua”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Gazeta literară”, „Contemporanul” etc. Între 1969 și 1971 ține cursuri de literatură universală și comparată la Universitatea din București, ca suplinitor al lui Sorin Alexandrescu. În 1971, este angajat cercetător la
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Voința de obscuritate în poezie etc.). Altele sunt articolele de critică la zi, implicate în disputele literare curente, precum Direcția nouă și călinescianismul, Critica creatoare, critica normativă, critica fermentativă și altele, într-un moment dominat în critică de exemplul călinescian, îndeosebi pe latura sa impresionistă. B. afirmă că modelul Călinescu nu mai este întru totul de urmat și că o critică estetico-filosofică, fără a fi excesiv normativă, ar fi mai potrivită și mai utilă noilor generații de literați. Se manifesta aici
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
adică despre unii care, fie că e vorba de copii sau de țărani, se descoperă pe ei înșiși și își regăsesc inocența prin felul năstrușnic de a vorbi și de a exista. Ei exprimă euforia desprinderii din alienare, traversând totodată, îndeosebi copiii, momente de nedefinită tristețe. Nu fără legătură cu literatura absurdului, prozatorul obține efecte din îngemănarea insolitului cu banalitatea. De pe acum se manifestă refuzul unui realism plat în declinarea de către narator a competenței auctoriale, în renunțarea la cronologia lineară, în
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
teatrului, comentarii literare, uneori cronici plastice, B. a mai colaborat la jurnale („România liberă” ș.a.) și la reviste de cultură („Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul” ș.a.); a scris și sub pseudonimul Radu Naumescu. S-a impus în peisajul cultural al urbei îndeosebi prin pasiunea pentru teatru. Iubea actorii, pe cei din generația de aur a Naționalului ieșean îi venera, ceea ce nu-i diminua, în cronicile de spectacol, voința de a se păstra în limitele obiectivității. Cu un ton de o urbanitate fără
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
fi prezent număr de număr cu studii și articole, documente, note filologice și etimologice, imprimând publicației o agresivitate de temut. O bună parte din cercetările slavistului sunt legate direct de istoria literaturii române, B. atrăgând atenția că el este preocupat îndeosebi de „romanistica”. Curentele literare la români... este o sinteză a cercetărilor privind chestiunile controversate din epoca veche a culturii și a literaturii noastre. Cu o mare cantitate de fapte, mergând până la argumentarea microscopica, cărturarul tinde să deslușească problemele referitoare la
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
livre des „Guerres civiles” (1933), susținută la Universitatea din Strasbourg. Materialul înfățișat, configurația expunerii și expresia lexicala simplă anunțau coordonatele ce vor particulariza profilul cercetătorului. Enunțând, la început, datele problemei, autorul trece în revistă, critic ori laudativ, studiile anterioare, stăruind îndeosebi asupra neîmplinirilor. Odată delimitate necunoscutele, se stabilesc modalitățile și operațiunile menite să conducă la rezolvarea lor. La capătul excursului comparativ, parcimonios și la obiect, B. formulează concluzii limpezi și convingătoare. Astfel, demonstrează că Appian a folosit izvoare diferite, favorabile sau
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
și picante, datorită inserțiilor anecdotice, ca și, în parte, raportările analitice, reactualizante, din Noi și clasicii (1975). Activitatea clasicistului, a istoricului literar s-a împletit cu preocupările didactice, ducând la elaborarea mai multor manuale de limbă, gramatică și literatura, latină îndeosebi, destinate elevilor și studenților. La acestea se adaugă și câteva traduceri remarcabile. SCRIERI: Leș Sources et l’originalité d’Appien dans le deuxième livre des „Guerres civiles”, Paris, 1933; Leș Procédés de la peinture des caractères et la vérité historique dans
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
și de a relua procesul boierimii. Citatele din cronici, numeroase, fac corp comun cu expunerea, fără mare diferență de ton, B. adaptându-se cu suplețe stilului cronicăresc. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri și, îndeosebi, memoriul scris la Paris, Question économique des Principautés Danubiennes (cu o versiune românească apărută postum, Reforma socială la români) sunt cele mai profunde analize pe care le-a produs ideologia pașoptistă asupra cauzelor economice, sociale și politice care au generat
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
infinită a repetițiilor, a reluării, a translației. Ia naștere un spațiu continuu unde prefacerea este justificată de existența unui mit al originilor și nutrită de o memorie generică difuză. Toate personajele mai importante din roman stau sub semnul acestui sindrom, îndeosebi trioul de raisonneuri alcătuit din generalul Marosin, Topometrist și autorul fictiv poreclit Milionarul. De altfel, literatura fabricată de Milionar - Cartea sa - e un produs desăvârșit al acestei lumi „a alunecușurilor de spirit și de caracter, unde artificiul e mai prețios
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
toate genurile, de la poezie, proză, la studiul de istorie și istorie literară, eseul filosofic, teologic, studiul comparatist, cronica de actualitate (teatru, muzică, arte plastice), tălmăciri din literatura universală. Revista consacră pagini speciale (câteodată un întreg număr) unor personalități ale culturii, îndeosebi scriitorilor I. L. Caragiale, Nichita Stănescu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Mihai Eminescu. O suită de editoriale atipice, întrucât sunt de fapt studii de istorie literară, marchează momente comemorative vizând personalități românești și străine cu valoare de reper (Virginia Woolf, Gustave Flaubert
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
aceasta, când se ajungea la conflict, inculpata adopta față de concubin o atitudine proprie tatălui vitreg, un comportament învățat, acela de a-și goni concubinul din casă. Freud este de părere că personalitatea individului se structurează în copilărie și este marcată îndeosebi de procesul de identificare, de amintirea tatălui asociată ideii de bine și rău, ca și de regulile de morală proprii grupului familial în care individul se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. Influența distructivă, nefastă a mediului în care a crescut și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
istoric, se observă o schimbare de perspectivă în ceea ce privește controlul distribuției de pe piața drogurilor și a alcoolului. Astfel, în timp ce în secolul al XIX-lea, concepția cu privire la dependența alcoolică era focalizată pe proprietățile ademenitoare ale băuturii, în secolul XX, preocuparea legislativă accentua îndeosebi rolul comerciantului și al tehnicilor folosite de acesta pentru a-și capta clientela (Ammerman, Ott Peggy, Tarter, 1999, p. 224). Studiile ce descriu consecințele încercărilor de control al consumului de alcool încep pornind de la premisa că aceste eforturi influențează nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adevărat, în lume, ceva mai mult decât o suprapunere de imagini. În al treilea rând, controlul vânzărilor prin limitarea atât a orelor de debitare, cât și a localurilor de desfacere a băuturilor alcoolice asigură un posibil succes. Argumentul se bazează, îndeosebi, pe faptul că relaxarea restricțiilor a dus la o creștere semnificativă a consumului de alcool în Finlanda (Gotestam, Rostum, 1984). În ultimul rând, datorită studierii procesului de formare a atitudinilor, unii psihologi cred că educația poate juca un rol semnificativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în deplină responsabilitate a asumării propriilor acte și consecințe” (Fromm, 1978, p. 217). În privința sintagmei de tulburare mentală impusă de către D.S.M.IV TM, redactat sub auspiciile Asociației Psihiatrilor Americani, aceasta, pe lângă faptul că introduce multe clarificări de natură clinică și îndeosebi la nivelul relației dintre terapeut și client, ascunde în construcția sa multe ambiguități, mai ales în delimitarea acesteia de tulburarea somatică. O analiză atentă a sistemului american de clasificare a tulburărilor mentale (D.S.M.IV TM) dezvăluie faptul că matricele nosologice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalității organizate în legătură cu drogurile. Capitlul 2. Reducerea cererii Una dintre problemele actuale ale societății românești o constituie creșterea cererii de droguri în rândul populației generale și, îndeosebi, în rândul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri în Capitală și în marile orașe a surprins opinia publică prin amploarea și gravitatea sa. Primele studii efectuate în anul 2003 au estimat numărul consumatorilor de heroină injectabilă din București la aproximativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
curentă: contrar a ceea ce se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră), ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată, și cu cele canadiene. Tabelul 1. Scene violente. Comparație Franța, Canada, SUA (19993-1994; 1995), România (2004) (%) S.U.A ROMÂNIA FRANȚA CANADA Ansamblul rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Rețele private Rețele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de G. Gerbner în cadrul Cultural Indicators Project, numărul secvențelor violente pe oră a continuat să scadă în SUA, în timp ce în Franța (și în alte țări europene sau extraeuropene) numărul acestora a crescut datorită programelor importate ce conțin mai multă violență, îndeosebi cele provenite din SUA, ceea ce și mărește procentajul emisiunilor și secvențelor violente în țările europene. În eșantionul CSA (Franța, 1995), 55% dintre emisiuni erau de origine americană și conțineau un procentaj de 65% imagini violente (superior procentajului de 19% din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din programele de televiziune „un scop în sine, unilateral și reducționist, aparent inevitabil, întrucât este reprezentat doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, 1997, p. 71). Este și semnificația dominantă a scenelor de violență din programele de televiziune din țara noastră, îndeosebi din ficțiuni și desene animate. ● O altă concluzie importantă a cercetărilor (mai ales ale echipei americanului G. Gerbner) - care este susținută și de studiile echipei noastre - constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
identificat scene de violență în 57% dintre videoclipurile difuzate. Clipurile muzicale difuzate în România conțin o proporție asemănătoare de violență. ● Este necesar și la noi un studiu comparativ pentru a evidenția nivelul de violență din programele (seriale, telefilme etc.) importate, îndeosebi din SUA. Toate studiile comparative transculturale asupra violenței televizate au arătat că programele importate din SUA sunt mult mai violente decât cele produse în alte țări. În această privință sunt operate următoarele diferențieri comparative: 1. între emisiuni de același gen
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proveneau în marea lor majoritate din SUA (96% dintre episoade și 88% dintre programe); cu situația din țări vest-europene (ca Franța), unde regimul „cotelor”, adoptat de Uniunea Europeană prin Directiva „Televiziunea fără frontiere”, a redus considerabil ponderea programelor importate de peste Ocean, îndeosebi a celor violente. ● Contextualizarea actelor de violență adoptată în studiul de față și-a dovedit relevanța și pertinența permițând stabilirea proporției categorizărilor de semnificare adoptate: acte și scene de violență „gratuită”; scene de groază; acte și scene de violență „legitimă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]