6,670 matches
-
ucis, pentru a face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
obraz."295 Ipostaza cucului mesager este ilustrată de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule, hăi, / Schimbă-ți glasul tău cu al meu! Eu glasul nu l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și era în cer la Dumnezeu, dar Dumnezeu l-a blesemat când a înșelat-o pe Eva, și s-a făcut șerpe. În cer, la Dumnezeu, sunt toate lighioaiele, numai șerpi nu. Șerpele dintâi era zburător, avea aripi și picioare, ședea în rai și era bun la Dumnezeu, dar el a primit duh rău într-însul, pe diavol, și a învățat-o pe Eva de au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
B., 2000, Governance, Politics and the State, Macmillan Press Ltd., Londra. Pollitt, Christopher, 1990, Managerialism and the Public Services: The Anglo-American Experience, Basil Blackwell, Oxford. Pollitt, Christopher; Bouckaert, Geert, 2000, Public Management Reform: A Comparative Analysis, Oxford University Press, Oxford șed. rom.: Reforma managementului public. Analiză comparată, traducere de Diana Stanciu, Epigraf, Chișinău, 2004ț. Rawls, J., 1971, A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge. Selznick, Philip, 1943, „An Approach to a Theory of Bureaucracy”, American Sociological Review, vol. 8, pp.
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
București. Littorin, Sven Otto, 1994, Suedia - creșterea și declinul statului bunăstării sociale, Staff, București. Mallaby, Sebastian, 2003, „The Place of Govermant: Setting the Terms to Promote Competition”, Policy Review. Manoilescu, Mihail, 1938, Le Siècle du corporatisme, Librairie Felix Alcan, Paris șed. rom.: Secolul corporatismului, Naționala-Ciornei S.A., București, 1934ț. Miroiu, Adrian, 2000, „Reproiectarea sectorului public în România”, în Adrian Miroiu (coord.), Reforma sectorului public din România, Trei, București. Miroiu, Adrian, 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Punct, București. Miroiu, Adrian, 2002, Instituții
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
univers grațios, populat cu îngeri și cu sfinți; apar Sf. Ion, Sf. Dumitru prezenți ca simboluri ale sacrificiului. Vânătorile semnifică simbolic pânda teribilă și feroce, ea te urmărește și dincolo de moarte. În acest context, viața devine un adevărat infern: Omul șade ca o pasăre pe față/ nu deosebește omul/ Își ia dușmanu-n spate și-mpușcă pasărea vrășmașă". Există și aici, ca și în primul volum, o laudă a trăirilor frenetice, dragostea stă sub semnul primăverii și al nunții: În sat azi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie poezie cu fine observații. "Gerul se oprește și le
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezie civică, va contempla istoria, va încerca o mitologizare a cotidianului, revenind din când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va cânta țara, cu predilecție Dobrogea aridă, Medgidia, Istria: "Deliormanul șade pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu flacăra bătrână / scăzută, rumegată de timp și de nisip/ Și arată de sub văluri misteriosul chip". În noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum [...], venea întro dupăamiază
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
petrecute la școală, sufletul îmi era plin de minunățiile ce văzusem. Închipuirea mea de copil era prea slabă spre a putea aduna atâta sumedenie de copii la un loc, și toți acești copii, pe care îi văzusem acum în aievea, ședeau tăcuți, nemișcați și cu ochii țintiți la învățător: îmi era ca și când maș fi întors din altă lume, și când maica mă întreba ceam văzut la școală, în uimirea mea nu știam săi spun altceva decât cam văzut pe Huțu lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o doniță de apă pe mormîntul celui dintîi bărbat, ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stîngă focul ce arde pe mort pe lumea cealaltă, căci altfel, cît va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort șede în foc. Se crede că acel ce visează apă va avea vreo supărare. Dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva apoi să se isce sfadă-n casă. Să nu înnoade cineva o ață de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul în picioare, cel care șade jos va ologi, el sau din copiii săi. Sara nu se rășchirează ața pe rășchitoare*, ca nu cumva apoi să se isce sfadă-n casă. Să nu înnoade cineva o ață de mai multe ori, apoi s-o arunce fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că acela ce are barbă lată și la mijloc gropiță este foarte zgîrcit. Cînd te visezi cu barbă și cu mustăți, îți va veni cineva. Bardă Să nu lași barda
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]