12,339 matches
-
în stare de ebrietate. O inițiativă demnă de laudă,pentru care s-au folosit mijloace eficiente. Însă cei care priveau continuarea programului aveau parte de o surpriză. Imediat după acest mesaj era difuzată o reclamă pentru marcă de berlină luxoasă. Șoc frontal, contrast frapant, aproape indecent. Cum poate fi difuzată reclama pentru mașini imediat după un mesaj atât de explicit despre pericolele șoselelor? Ei bine, dacă e să ne încredem în rezultatele unui experiment realizat acum câțiva ani, efectul ar putea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
D.J., Macrae, C.N., Green, A.E., Kelley, W.M. (2005), „Musical imagery: Sound of silence activates auditory cortex”, Nature, 434, p. 158. 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile Anumite reclame propun consumatorului imagini șoc care intrigă, dezorientează și produc un sentiment de surpriză care poate ajunge la dezgust. În acest sens, ne amintim o reclamă pentru o celebră marcă de haine care aducea în prim-plan o fotografie a unor păsări de mare de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acte de a cumpăra. În 1992, psihologii M.M. Bradley, M.K. Greenwald, M.C. Petry și P.J. Lang au arătat unor voluntari imagini care provoacă reacții pozitive, negative sau neutre. Imaginile negative sunt, ca și în cazurile reclamelor de mai sus, fotografii șoc care arată corpuri mutilate, șerpi sau chipuri triste. Imaginile pozitive arată copii, zâmbete, peisaje frumoase. Imaginile neutre sunt o stradă, un decor de birou, obiecte oarecare. După ce au văzut aceste fotografii, participanții la experiment trebuiau să descrie cea au văzut
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
economic, ceea ce corespunde, în acest caz, unui baby-boom: trăiască prosperitatea sexuală și economică. Concluzie Mass-media, care face din corpul femeii principalul argument de vânzare, reflectră evoluția așteptărilor sexuale a bărbaților într-un context economic fluctuant. Raționamentul poate fi aplicat la șocul petrolier din 1970, concomitent cu debutul modei manechinelor foarte slabe. Invers, relativa prosperitate economică actuală corespunde unei reveniri la șoldurile mai late și la o revigorare a natalității în Franța. Aceste perspective sunt relative căci, cu siguranță, există mii de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența La începutul anilor 2000 a fost lansată o mare campanie pentru a sensibiliza publicul la efectele nocive ale tutunului. În anul 2004, spectatorul a fost expus unor clipuri șoc. Unii își amintesc poate de o secvență filmată care arăta o cameră de apartament plină de țigări, apoi un hol blocat de țigări și o voce care explica că un copil care a trăit în acest apartament ar fi fumat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arătat că o amenințare extremă poate fi eficientă dacă este însoțită de recomandări precise pentru a scăpa de efectele nocive, precum și de cuvinte care dau încredere telespectatorului sau auditoriului. În unul dintre aceste studii ea a prezentat unor studenți cifre șoc despre mortalitatea provocată de SIDA (10000 de persoane mor pe zi, în lume, de SIDA), însoțite și de recomandări clare: „Puteți găsi prezervative în magazinele mari sau la automat, folosirea lor este simplă și lipsită de pericole”, precum și de fraze
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
impact bun. Este nevoie de o amenințare puternică, dar însoțită întotdeauna de recomandări clare și de fraze care să dea încredere cetățeanului ți să îi întărească sentimentul de auto-eficiență. Concluzie Nu este suficient să provocăm frică publicului prin imagini mediatice „șoc” subliniind efectele nocive ale tutunului, ale alcoolului sau excesului de viteză pe șosea. Trebuie să declanșăm și mecanisme psihologice care provoacă la acțiune și nu la o atitudine pasivă. Campaniile de sensibilizare țin cont de aceste principii („Fumatul ucide” și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
caracter cvasipermanent. Exceptînd diversele sale răbufniri istorice din diferite etape de dezvoltare economică și din diferite zone, după anii '60 ea s-a accelerat în toate țările industrializate (ani de inflație rampantă sau tîrîtoare: 3-4% pe an). Apoi, cele două șocuri petroliere din 1973 și 1979 au favorizat un puternic puseu inflaționist (ani de inflație galopantă: 15% pe an). Politicile economice de austeritate desfășurate în anii '80 au făcut ca inflația să recadă la un nivel rezonabil (ani de desinflație). După
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
anii '70 însă, această concepție s-a dovedit tot mai șubredă, contextul s-a degradat, creșterea s-a încetinit, șomajul și inflația au crescut, iar dezechilibrele internaționale s-au accentuat ca urmare a introducerii sistemului ratelor de schimb flotante, a șocurilor petroliere ș.a.m.d. Astfel, politicile conjuncturale au suferit un eșec în fața căruia au loc un retur în forță al tezelor liberale, în diferite forme, și adoptarea în anii '80 de politici structurale mai ales, menite să combată inflația. Acestea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cea a producției, avîntul investițiilor directe internaționale a fost încă și mai rapid, dar mai ales globalizarea financiară a dat naștere unor mișcări financiare de o amploare considerabilă. Toate aceste tendințe au întărit constrîngerea externă, accentuată pentru țările OECD de șocurile petroliere și de emergența noilor țări industrializate. Mondializarea are trei consecințe principale: 1) în primul rînd, chiar dacă mecanismele keynesiene subzistă, utilizarea lor este mult redusă la cadrul național. Autoritățile pierd nu controlul cererii interne, ci al cererii produselor naționale pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
potențiator pentru declanșarea viitoare a crizelor mai mici sau de magnitudine mai înaltă. Ultima mare criză economică cu caracter mondial s-a declanșat în 1974. La început a fost vorba de o criză conjuncturală ce a servit ca detonator. Primul șoc petrolier, respectiv cvadruplarea prețului petrolului la finele lui 1973, a exercitat două categorii de efecte destabilizatoare pentru economiile importatoare de petrol. În primul rînd, s-a manifestat un efect deflaționist, factura petrolieră amputînd venitul național și contractînd astfel cererea, atît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ajungînd să dețină active (imobiliare) care valorau mult mai puțin decît în scripte. După ce se constatase că prețul locuințelor este supraevaluat și că nu mai poate crește necontenit pe termen mediu și lung (bulă imobiliară), a avut loc un real șoc al cererii. Criza a declanșat efectul de contagiune pe piețele lumii, iar psihologia pieței a fost sinonimă cu teama, nesiguranța și lipsa încrederii. În plus, exuberanța irațională a isteriei generale a acționat din belșug, investitorii au început să vîndă acțiunile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe care le parcurge țara noastră ca și celelalte țări postsocialiste își află originea în gravele dezechilibre structurale și perversiuni ale modului de funcționare a economiei moștenite din comunism. Cu un profil de creștere neregulat, caracteristici clare de vulnerabilitate la șocuri interne și externe, mai cu seamă în privința inflației, finanțelor publice și conturilor externe, economia noastră a funcționat, în anii '80, ca o economie de război. La aceste dificultăți se adaugă cele provenind din faptul că survin într-un moment în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la alte deziluzii. Ceea ce trebuie să facem este să construim piața, nu să vorbim despre ea. Or, inerția și lentoarea mutațiilor economice în curs sînt mult mai puternice decît cele ale discursurilor ținute pe acest subiect. În locul unei terapii de șoc, economia noastră a suportat mai multe șocuri fără terapie. În același timp, programul adoptat poate fi o manieră de a masca voința unei reforme limitate. Peter Bod spunea că "dacă tranziția este rapidă și se efectuează într-un cadru democratic
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este să construim piața, nu să vorbim despre ea. Or, inerția și lentoarea mutațiilor economice în curs sînt mult mai puternice decît cele ale discursurilor ținute pe acest subiect. În locul unei terapii de șoc, economia noastră a suportat mai multe șocuri fără terapie. În același timp, programul adoptat poate fi o manieră de a masca voința unei reforme limitate. Peter Bod spunea că "dacă tranziția este rapidă și se efectuează într-un cadru democratic, ea trebuie finanțată din exterior. Dacă lipsesc
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ce impact au avut politicile economice interne și măsurile specifice înainte de declanșarea crizei economice în România. Cu amendamentul că, indiferent de natura deciziilor de natură macroeconomică luate de decidenții politici, criza nu putea fi evitată. Putem considera că, probabil, magnitudinea șocului ar fi atins un nivel mai scăzut decât s-a întâmplat în realitate. Implicit, socializarea riscurilor de către populație ar fi fost mai "suportabilă" și convalescența mai scurtă. Însă "înghețarea finanțării externe, îngustarea piețelor comerciale externe și fuga investitorilor și-au
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
distrugerea creatoare; * dinamică, mobilitate, flexibilitate; * proprietate și responsabilitate; * piață și concurență; * lupta de clasă; * clasa de mijloc; * întreprinderea privată; * circulația capitalurilor; * urmărirea profiturilor; * individualismul; * utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de repartiție; * vid sistemic. Probleme de studiat: * Ce este capitalismul? * Cum definesc capitalismul F. von Hayek, P. Saunders
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
concepția lui Karl Marx? * Ce este clasa de mijloc în concepția lui Alexis de Tocqueville? * Ce sînt inputurile negative moștenite de la comunism? * Prin ce se definește starea de subdezvoltare în concepția lui F. Perroux? * Care sînt diferențele dintre terapia de șoc și terapia gradualistă? * Care sînt deosebirile dintre homo sovieticus și homo œconomicus? * Care este rolul politicii economice în tranziție? * Explicați triada: stabilizare macroeconomică schimbare instituțională restructurare microeconomică. * Ce sînt instanțele de tutelă? * Cum se produce regularizarea prin piață? * Ce etică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
piață dezvoltată erau specializate în producția de bunuri industriale, iar cele în curs de dezvoltare, în producția de bunuri primare, mai puțin prelucrate. Această diviziune tradițională a muncii pe plan internațional a suferit două mutații importante. Mai întîi, cele două șocuri petroliere (din 1973 și 1979) au consacrat emergența țărilor exportatoare de petrol (OPEC), iar în continuare, țările Asiei de Sud-Est, așa numiții "tigri" asiatici (Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Taiwan, Hong-Kong) au cunoscut o dezvoltare extrem de spectaculoasă, au pătruns cu produsele lor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
conjunctură internațională, apariția lui euro face necesară o nouă dinamică europeană, care să facă din vechiul continent un actor important la nivel global. Coordonarea bugetară este următorul pas în direcția integrării și ea poate ajuta Europa să răspundă mai bine șocurilor economice externe. În tot cazul, euro nu trebuie să devină un factor de amplificare a crizei actuale, ci de depășire a ei. Or, aceasta costă. La precedentele recesiuni (din 1975, 1982, 1992), deficitul american a depășit 4% din PIB-ul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Pe de altă parte însă, ea tinde, de asemenea, să fragmenteze procesele de producție, piețele muncii, entitățile politice și chiar societățile. Ea combină efectele benefice ale inovațiilor și dinamismului cu impactul negativ al crizelor financiare sau al altor feluri de șocuri."12 De mai bine de patru ani, economia americană a intrat pe o pantă descendentă. Bursa a dat primele semne ale declinului, fluctuațiile s-au amplificat, în pofida unor intervenții dorit stabilizatoare, au apărut mari falimente, au fost deconspirate mari fraude
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
București, 2009. Khanna, Parag, Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală, Polirom, Iași, 2008. Kirițescu, Costin C., Dobrescu, Emilian, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998. Kirzner, Israel M., Perspectiva economică, ALL, București, 1996. Klein, Naomi, Doctrina șocului. Nașterea capitalismului dezastrelor, Editura Vellant, București, 2009. Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice, Économie internationale, De Boeck, Bruxelles,1992; Krugman, Paul, The Return of Depression Economics, W.W. Norton and Co., New York, 1999. Krugman, Paul, Întoarcerea economiei declinului și criza din 2008
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economice, Jacques Généreux Rolul statului în economie, Frédéric Teulon Sistemul monetar internațional, Frédéric Teulon State și piețe, Susan Strange În pregătire: Ce este mondializarea? Mic tratat pentru cei care nu știu (încă) dacă să fie pro sau contra, Charles-Albert Michalet Șocul economiilor naționale în contextul globalizării, Raoul Chabot Laurent Chabot LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Andrei, Finanțe, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007, p. 229. footnote> Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra datoriei publice interne și externe a țării, precum și pentru a se putea asigura o gestiune eficientă a acesteia în vederea preîntâmpinării unor șocuri economice și financiare generate de un nivel ridicat al gradului de îndatorare, au fost elaborate o serie de seturi de indicatori. Au fost creați astfel indicatori privind datoria publică, pentru a evidenția nivelul, structura și dinamica sa, dar și indicatori
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
evidente diferențe culturale ce merg pînă la incomprehensiune reciprocă. Astfel, imaginile care au făcut înconjurul lumii, cu puternicul director general al FMI părăsind localul comisariatului din Harlem, răvășit, cu privirea rătăcită, neras și cu cătușe la mîini a produs un șoc în rîndul francezilor, indiferent de simpatiile lor politice. De partea cealaltă, americanii au fost scandalizați de tăcerea jurnaliștilor francezi în privința acuzațiilor formulate împotriva lui DSK și, prin extensie, de această veritabilă omerta privind comportamentul oamenilor politici din Hexagon față de reprezentantele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]