9,186 matches
-
pagină de literatură, cronică și critică literară, în care sunt prezenți Vintilă Horia (Reabilitarea fantasticului, articol despre Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale, Răposatul Sadoveanu), Ovidiu Papadima (Creangă și mitul românesc, Poezia lui Lucian Blaga, În actualitatea literaturii noastre), Nichifor Crainic (Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de polemică
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Kampf de Adolf Hitler. În ultimii ani de apariție S.-P. se situează în afara preocupărilor literare, dobândind un caracter doar informativ-publicistic. Gazeta mai cuprinde o cronică internă și externă, știri din industrie și economie, o cronică a revistelor, anunțuri din actualitatea culturală, informații din sport și, sporadic, cronică plastică, dramatică, muzicală, cinematografică, științifică și judiciară, caricaturi. Alți colaboratori: Radu Gyr, Dumitru Stăniloae, Pan M. Vizirescu, Nicolae Roșu, Gabriel Bălănescu, Vasile Militaru, V. Oprescu-Spineni, Al. Cazaban, Mihu Dragomir, Ion Potopin, Grigore Popa
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
aici elementul romantic, întruchipat de preafrumoasa soră a lui Decebal. Există însă și satire contemporane, cum este Lumina în culise sau Nu avem autori, în care personajul principal al unei piese istorice refuzate de teatre din cauza lipsei de implicare în actualitate își face apariția în apartamentul autoarei, încercând să susțină piesa în fața unor persoane influente reale, disimulate aici sub alte nume. Ș. mai scrie versuri (Mirabila povară - Du côté de chez moi, 1999), eseuri, reflecții, evocări, acestea adunate sub titlul Lângă
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
Precumpănește însă pastelul de tradiție autohtonă, pe fundalul căruia se proiectează, surprinzător, izbucniri de tragism, cu brutale accente existențialiste, născut din închiderea în cotidian (Un cerșetor vorbește toamnei, Fecioarele albe). Esențial este S. în tabletele, cronicile ori în anchetele privind actualitatea - foarte numeroase și niciodată adunate într-o carte -, întrucât aici exigența sa extremă, de „bijutier” (Petre Pascu), nu intră în contradicție cu, ci sprijină umanitatea profundă a unui fond reflexiv-afectiv. Imediatul, politicul sunt întotdeauna trecute prin filtrul culturii, filosofiei, ironiei
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
recenzii semnate de N. Oană, Mircea Ispir, N. Crevedia, B. Jordan. Publicistica, predominantă, poartă semnăturile lui Emanoil Bucuța, Dumitru Antohi, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, D. I. Atanasiu, Octav Sargețiu, Vasile Netea, Vasile Gh. Ispir. În sumar intră, de asemenea, însemnări din actualitatea culturală, cronici dramatice și plastice, o cronică pedagogică, documente și articole referitoare la statutul și rolul învățătorimii, epigrame, poșta redacției. Alți colaboratori: V. D. Țoni, Sabin Velican, N. Vlădulescu, Titus Cergău, Apostol D. Culea. M. W.
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
sa rămâne să vorbească despre „fascinația unei posibilități”. Producția dramatică a lui S. este completată în anii ’80 cu o serie de comentarii și eseuri critice, multe axate tot pe problemele teatrului în lumea contemporană. O revenire a autorului în actualitatea literară are loc odată cu apariția masivului roman Cartea morților, publicat inițial la Tel Aviv (1995), apoi, integral, la București (1997). Naratorul este gândit aici ca un personaj proteic, care ia diferite identități, un diavol care îndeplinește rolul de „martor al
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
proză de Al. Cazaban, George Bota, V. Lazăr. Publicistica îi are ca autori pe Liviu Marian, Ștefan Ciobanu, Vasile Harea, I. Duscian ș.a. Editorialele sunt scrise de Nicolae Dunăreanu, Pan Halippa (și rubrica „Îndrumări politice”), Liviu Marian, Ștefan Ciobanu (și actualitatea școlară și culturală), Vasile Harea, Ion Simionescu. I. Dg.
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
mișcarea comunistă ilegală și ia parte la războiul mondial înrolat în armata sovietică. La începutul anilor ’50 muncește în construcții, iar din 1957 face parte din colegiul de redacție al revistei „Dnester”. Debutează în 1946 cu articole pe teme de actualitate și proză scurtă. Prima carte a lui Ș., Ziditorii (1950), o culegere de nuvele, are ca temă activitatea de pe șantierele postbelice, în vreme ce romanul Mahalaua de jos (1963) încearcă să transfigureze literar, cu toate poncifele realismului socialist, efectele în plan moral
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]
-
1998; Dicționar enciclopedic al Bibliei, București, 1999; Vergiliu, Eneida, introd. trad., București, 2000. Ediții: Dimitrie Cantemir, Incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, pref. Virgil Cândea, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Ilieș Câmpeanu, Vocația sintezei - „mit și epopee”, „Dilema”, 1994, 57; Miruna Mureșanu, Actualitatea capodoperei, „Universul cărții”, 1998, 4; Cristian Gașpar, Homer, „Iliada” - traducere în hexametru, „Studia indo-europea”, 2001, 1. C. V.
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
Lyon (1974-1976). Activitatea sa este constituită dintr-o suită de studii, cronici și articole apărute în periodicele din Iași (cele mai multe în „Iașul literar” și „Cronica”), neadunate ulterior în volume. Cea mai întinsă și mai consistentă parte o reprezintă cea dedicată actualității literare, astfel încât aproape că nu este scriitor contemporan important care să nu fi fost întâmpinat, adesea încă de la debut, în cronici și recenzii scrise de S. într-un spirit comprehensiv și atent analitic. Prima carte, studiul monografic Camil Petrescu, îi
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
versatilitatea politicianistă, ipocrizii și „demagogii succesive”, forme de impostură socială, morală, culturală -, în temeiul captării unor formule caracterologice care nu rămân limitate la timpul lor originar. Profesor, critic și istoric literar de o solidă formație, sobru și exigent în receptarea actualității literare, distanțat față de „metodologiile” în vogă doar pentru o vreme, S. este un autor echilibrat și riguros, care alege să convingă, nu să seducă. SCRIERI: Camil Petrescu, Iași, 1973; Proza artistică a lui Tudor Arghezi, Iași, 1995. Repere bibliografice: Al.
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
N. Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie despre Oscar Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni Papini realizată de Alexandru Marcu (Viața lui Iisus). N. N. Crețu se referă la actualitatea liricii lui Francesco Petrarca. Liviu Andrei tălmăcește Tabloul de Jerome K. Jerome, iar Julieta Lupașcu-Blazianu transpune un fragment, O dramă pe mare, din Arkadi Avercenko. Câteva pagini din romanul intitulat Fântâna cu chipuri publică N. Davidescu. Critica este prezentă cu
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
inițialele N.M., apărând și o prezentare romanțios-ironică a urbei moldovene. În seria a doua, mai puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și Hitlerismul... . Un amuzant poem satiric, nesemnat, este dedicat, în 1922, lui Ion Mihalache, atunci aflat în opoziție. I.I.
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
, gazetă apărută la București, săptămânal, între 6 februarie și 5 iunie 1866. Reflectând actualitatea politică din zilele detronării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P. Hasdeu, iar colaboratori - Nicolae Nicoleanu, I. C. Fundescu și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu
SATYRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
diferențelor dintre ele? Pentru a putea înțelege aceste aspecte, care totuși le sunt comune, vom analiza „informația”, „persoana” și modul de „utilizare a informației”. Informația presupune următoarele: volum de date; varietatea acestora; complexitatea tematică; faptul de a fi mereu de actualitate; posibilitatea de a oferi acces permanent sursă. Persoana este caracterizată prin: nevoia de informație; dorința de a căuta și de a ști, de a afla noutăți; interesul pentru informații; capacitatea de absorbție a datelor; capacitatea de prelucrare/utilizare a informațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situațiilor-limită ale vieții. Capitolul 25 Stările de dezechilibru psiho-social 1. Aspecte generale Igiena mintală colectivă are ca obiectiv fixarea atenției asupra formelor socio-psihiatrice ale stării de sănătate mintală colectivă, prevenirea și combaterea acestora. Acest obiectiv de maximă importanță și permanentă actualitate are ca punct de plecare cunoașterea cauzelor, mecanismelor și formelor stărilor de dezechilibru psihosocial, pentru a se putea organiza acțiunea de igienă mintală în scopul restabilirii stării de sănătate mintală a comunităților umane. Patologia psihiatrică a comunităților social-umane trebuie considerată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fenomen (pe care ei îl percep la modul comun/trivial), spre deosebire de individul cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
Austro-Ungaria și-au oferit, condiționat, sprijinul În medierea acestei probleme, ceea ce anunță cursul politicii externe românești În perioada următoare, adică gravitarea În jurul Vienei și a Berlinului. Chiar dacă atât s-a putut Îndeplini În 1878, ideea edificării Regatului României Își păstrează actualitatea și În perioada următoare, când demersurile noastre politico-diplomatice au primit mai multă consistență. Dacă până În acel moment problema s-a pus Împreună cu cea a independenței, Începând cu anul 1879, există discuții efective pe marginea acestui subiect, ceea ce anunță și o
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
elemente de cercetare didactică etc.); 2) corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare etc. ) din perspectiva disciplinelor psihopedagogice, a didacticii disciplinei și a specificității conținuturilor academice; 3) coerența internă a materialelor și corelativitatea / complementaritatea lor funcțională la nivelul întregului portofoliu; 4) actualitatea și racordarea materialelor la noutățile reformei curriculare; 5) calitatea prezentării portofoliului; 6) calitatea răspunsurilor la întrebările formulate de comisie; 7) particularizarea materialelor didactice la specificul disciplinei de învățămînt; 8) criterii specifice legate de predarea - învățarea evaluarea disciplinelor socio-umane. Evaluarea finală
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de diplomă, pe baza unor investigații de durată, etc. Derularea proiectului are loc în mai multe etape: a) Alegerea temei se face prin negociere între elevi și cadre didactice. Proiectele permit abordări pluridisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare ale unor teme de actualitate științifică și socio-economică; b) Formularea obiectivelor și planificarea desfășurării proiectului constituie o etapă foarte importantă prin care elevii trebuie să contientizeze obiectivele urmărite și demersul de realizare a lui. Se are în vedere stabilirea termenelor de realizare a proiectului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Matei Maricica, Matei Cornel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1160]
-
în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și 1918 de către poeți și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea în actualitate a personalității și operei lui Christian Schesäus, cărturar umanist și poet din secolul al XV-lea, sas din Mediaș, al cărui poem Ruinae Pannonicae s-a străduit să îl traducă în românește, fără să reușească să își finalizeze proiectul. SCRIERI
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
unele scrieri ale lui V. Alecsandri, reluate din „Convorbiri literare”, dar o preocupare constantă pentru beletristică nu se va manifesta decât odată cu venirea lui Gr. H. Grandea. Primind direcția cotidianului, T. Maiorescu va semna articole de fond sau comentarii ale actualității politice; în alte contribuții, puține, literare, discută, spre exemplu, modul cum Adolphe Stern a tradus Hamlet în limba română. După ce intră în redacție, Slavici înlocuiește vechea „Foiță”, dedicată traducerilor de foiletoane franceze, cu o „Parte literară”. Ziarul devine astfel mai
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
fost sortită eșecului. Nici partea literară a cotidianului nu a mai atras scriitori cunoscuți. Din redacție a făcut parte, pentru câteva luni, Dem. Theodorescu. Sub pseudonimul Dyonis, el scrie zilnic la rubrica „Pe foi de calendar”, urmărind cu spirit critic actualitatea socială sau culturală. Au mai colaborat Al. Anestin (cu articole dedicate teatrului și altor aspecte ale vieții artistice), Th. Rășcanu (câteva cronici plastice), Vasile Timuș (aflat la începutul carierei de cronicar dramatic), Emil Cerchez, A. Munte și vechiul ziarist gălățean
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
Popescu. De altfel, exceptându-l pe Mircea Tomuș, redacția își va schimba adesea componența până în 1990. Primul număr se deschide cu un program intitulat Lângă inima țării, unde, pe lângă obișnuitul tribut ideologic plătit vremii, sunt focalizate două obiective: ancorarea în actualitate (seria nouă „nu apare numai pentru a continua pur și simplu o tradiție, ci [...] pentru a se înscrie pe orbita actualității”) și promovarea valorilor locale („«Transilvania» își va face din valorificarea creației intelectuale, culturale, literare și artistice sibiene axa de
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
un program intitulat Lângă inima țării, unde, pe lângă obișnuitul tribut ideologic plătit vremii, sunt focalizate două obiective: ancorarea în actualitate (seria nouă „nu apare numai pentru a continua pur și simplu o tradiție, ci [...] pentru a se înscrie pe orbita actualității”) și promovarea valorilor locale („«Transilvania» își va face din valorificarea creației intelectuale, culturale, literare și artistice sibiene axa de bază a activității sale”). În acest sens, colaboratorii vor fi selectați mai ales dintre scriitorii sibieni, prezenți mai mult sau mai
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]