7,862 matches
-
a fi fascinantă ca atare, după ce i s-a demonstrat insuficienta fundamentare științifică. Chiar dacă se dovedește că străbunii noștri adorau divinități htoniene, că balaurul din steagurile lor figura nu un „zmeu”, o reptilă înaripată, cum credea P., ci șarpele din adâncuri, frumusețea construcției din Getica va fi mereu admirată: măreția olimpiană a lui Zalmoxis, distincția sacerdoților săi, hărnicia, tenacitatea, austeritatea spartană a dacilor, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci” după Herodot. După cum va fi neîncetat apreciată limpezimea gândirii, noblețea
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
Un sihastru care recomandă însă un eros roditor și eliberator, în aceeași utopie de tip țărănesc. Când firea obosește (dar nu pentru multă vreme), memorialistul contemplă pentru o clipă orizonturile melancoliei nervaliene: „Sunt un melancolic - scrie în Soarele melancoliei - în adâncul făpturii mele. Ca să nu-mi înghețe, și să nu-mi împiedice declanșarea focurilor de artificii ale feeriei, strâng de gât neagra lebădă. Mi se prelinge printre degete și se scufundă în lacurile subterane. Acum înțelegeți, prieteni, de ce lebăda neagră a
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
opere, care ține parcă dinadins cititorul în orizontul celei mai perfecte și în același timp mai omenești banalități. Ceea ce alimentează însă necontenit interesul lecturii este mai presus de toate arta, cu adevărat excepțională, cu care prozatoarea știe să pătrundă în adâncurile cele mai intime ale universurilor interioare. Concretețea investigațiilor analitice prin raportarea sufletescului la fiziologic, a stărilor de spirit la manifestarea senzorială pare să fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un moment dat, o teorie insolită
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Ciobanu, Prima carte, RL, 1973, 10; Dan Cristea, „Lebede ale puterii”, RL, 1973, 12; Petru Poantă, „Lebede ale puterii”, ST, 1973, 4; Șerban Foarță, Debutul lui Dușan Petrovici, O, 1973, 49; Cornel Ungureanu, „Obelisc”, O, 1974, 23; Dana Dumitriu, În adâncul acestui fluviu, RL, 1974, 25; Dorin Tudoran, „Obelisc”, LCF, 1974, 30; Dorin Tudoran, Lancelot, LCF, 1975, 47; Dana Dumitriu, Despre cuvinte, RL, 1975, 49; Nicolae Prelipceanu, Dimensiuni ce ne încântă. Poezia lui Dușan Petrovici, TR, 1975, 50; Alexandra Indrieș, Topos
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
Szabó, Borika, București, 1964; Papp Ferenc, Sub rădăcini și încă o povestire, București, 1966; Szakony Károly, Până și în clipele cele mai frumoase, București, 1966; Szász János, Răspunsul, București, 1967; László Ana, Ca peștele în aer, București, 1969; Szabó Gyula, Adâncuri, București, 1971; Karinthy Frigyes, Alo? Cine-i acolo?, București, 1972; Örkény István, Nuvele-minut, București, 1973, Nuvele-minut. Expoziția de trandafiri, pref. Al. Balaci, București, 1982; Illés Endre, Cel ce e laș în dragoste (Străinul), București, 1974; Méliusz József, Orașul pierdut în
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie deja o paradigmă coerentă de gândire. Aceasta nu este însă evidentă la suprafața spectaculoasă a teoriilor sociologice, care fură privirea datorită coloritului unic al fiecăreia dintre ele, ci trebuie căutată în adâncurile gândirii sociologice, existând mai degrabă ca tendință decât ca fapt împlinit. Dincolo de caracterul particular al diferitelor abordări, pot fi detectate o serie de modele explicative mai profunde care nu sunt mutual exclusive, ci mai degrabă complementare, tinzând să fie asimilate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de definire a „mitului dinastic” al Basarabilor, construcție pe care o opune, ca formulă dătătoare de stabilitate, vremurilor de nesiguranță politică ce învolburau Țara Românească, iar frazele prețioase, urmând tipare baroce pe care literatura română acum le învăța, aduc din adâncul istoriei numele vechi, de profundă rezonanță, ale pământului (Predoslovia la Antologhion, 1643). Chiar dacă nu e sigur că a scris și o cronică a domniei lui Matei Basarab, ce va fi fost intercalată în compilațiile ulterioare - ipoteză puțin probabilă -, el a
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
să-și păstreze întreg spiritul nihilist, fluturându-și „ciorapii împuțiți lângă porțile Academiei Române”. Poezia însăși devine obiect al revoltei, actul creator fiind comparat cu operația imundă a scobitului în nas: „să-ți scobești creierul ca pe un nas/ și din adâncuri să scoți mucii triști ai poemului”. „Drumețul incendiar” este o proiecție a autorului însuși, piromanul care lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită din procedee retorice ieftine și din stereotipii. Îndemnând „camarazi poeți, ajunge/ [...] destul am mirosit pudic
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Proteu figurează „o falie în timp”, o stare de somnie a conștiinței („Femeia îl privi mirată, apoi pricepu că el vorbea de dincolo de luciditate, aproape scufundat în somn”), care egalizează timpurile și reperele convenționale. O lume invizibilă își trimite din adâncuri insondabile (din trecut sau din viitor) mesagerii. Alte povestiri - Portret din linii și puncte, Premiul Kremer, Calendarul timpului zero - utilizează mituri tehniciste sub semnul unui sentiment de spaimă. Între mașini ultraperfecționate, omul rămâne un element cu funcție aparent misterioasă. Cosmosul-mașină
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Puești-Tutova în septembrie 1934, sub conducerea lui Lazăr Beneș. Adresându-se îndeosebi cititorilor din satele Moldovei, publicația își propune să stimuleze interesul pentru lectură, considerând că „literatura curată presară în adâncul conștiinței noastre un echilibru moral”, cum afirmă Dimitrie Danciu în articolul Școala și literatura (1/1934). În același sens scriu M. Balaban (Arta de a citi) și M. Nicolescu (Cartea). Deși este recomandată mai ales literatura clasicilor, sunt incluse în
PAGINI LITERARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288616_a_289945]
-
stilul imprimă, cu unele grații manieriste, o tușă deosebită unor scrieri în care o sensibilitate cu cifru complicat e strunită printr-o, patetică uneori, voință de echilibru. Formula pieselor nici nu putea fi alta: „pretexte istorice”. „Dramele puterii” sunt, în adâncul lor, drame ale existenței, ipostaze ale condiției umane, proiectate într-o ambianță de sugestivă concretețe, cu învălmășiri de lumini și umbre. E un dialog febril, anxios al omului cu propriul destin. Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
d. În ciuda banalității și a versificației facile, există la P. câteva metafore stranii, unele repetiții și linii melodice fericite. SCRIERI: Frumoasa cocoșată, București, 1968; Discuții din priviri, București, 1971; Interogatoriu la iubire, București, 1972; Poemele pădurii, București, 1973; Chemare din adâncuri, București, 1974; Frunzele pământului, București, 1974; Umbra Zimbrului, București, 1977; Constelația ziditorului, București, 1979; Imperiul iubirii, București, 1980; Încolțirea cuvintelor, București, 1981; Poeme mirate, București, 1986; Criza sentimentelor, București, 1990; Poezii, București, 1994. Repere bibligrafice: Sorin Titel, „Discuții din priviri
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
închinat monarhului, nu aduce vreo noutate, fiind mai mult un exercițiu declamativ. Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida simbolisticii de avansată uzură pe care o etalează. Volumul Adâncuri și soare (1940) are o expresie poetică oarecum mai armonioasă, o simbolistică ceva mai modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului religios direct (Închinare, Golgota) și când în tonalitatea confesivă
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
și se întemeiază pe o fabulă de canon romantic, cu neîndoielnic simț al tensiunii narative, adesea accentuând nota comică până la maxima suculență, într-o formulă subminată totuși de artificiu (Puterea slăbiciunii). SCRIERI: Gânduri de totdeauna, București, 1939; România, București, 1940; Adâncuri și soare, pref. Virgil Carianopol, cu ilustrații de Vasile Dobrian, București, 1940; Din partea pământului și-a mea, București, 1968; Elegii senine, Cluj-Napoca, 1979; Răspunsuri, Cluj-Napoca, 1984. Referințe bibliografice: Al. Raicu, „Gânduri de totdeauna”, „Tribuna tineretului”, 1939, 32-33; Predescu, Encicl., 627
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
pref. Virgil Carianopol, cu ilustrații de Vasile Dobrian, București, 1940; Din partea pământului și-a mea, București, 1968; Elegii senine, Cluj-Napoca, 1979; Răspunsuri, Cluj-Napoca, 1984. Referințe bibliografice: Al. Raicu, „Gânduri de totdeauna”, „Tribuna tineretului”, 1939, 32-33; Predescu, Encicl., 627; L. Voita, „Adâncuri și soare”, CML, 1941, 93; Al. Andrițoiu, „Din partea pământului și-a mea”, F, 1969, 1; Horia Bădescu, 2 poeți, TR, 1969, 11; Teohar Mihadaș, „Elegii senine”, TR, 1979, 50; Constantin Hârlav, „Elegii senine”, RL, 1980, 35; Vasile Sav, „Răspunsuri”, TR
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
ofițeri de Securitate acaparează funcții de comandă în economie, iar localitatea oferă privitorilor un peisaj de vile superbe, aparținând demnitarilor de odinioară, schimbați acum la față, ca și îmbogățiților prin felurite hoții. SCRIERI: Frumoasa mea Sandynn, București, 1968; Răpirea din adâncuri, București, 1970; Japonezii, eu și Ihuc Mihuc, București, 1980; Două treimi din viață, București, 1980; Hoții de pădure, București, 1982; Iubita de la Gura Teghii, București, 1983; Ceasul, București, 1984; Domnișoara, București,1990; Pisici pentru export, Galați, 1991; Dincolo de Lisabona, Galați
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
prezentului. Această sfârșeală pandemică, fals dezmorțită de jocurile sau șocurile libidinale ori pulsațiile joase ale agresivității, nu ar putea fi dinamitată decât din interiorul a ceea ce Edith Stein (1891-1942) numea die Kreuzwissenschaft („știința Crucii”). Într-un timp văduvit de făgăduințe, adâncul de așteptare al umanității ar putea fi umplut numai de Evanghelia fericirilor. Dumnezeu nu se bucură de pierderea nimănui. În curând, va fi prea târziu ca Biserica să se mai bucure de omogenitatea religioasă și firescul creștinesc al „vechii Europe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bolnavilor. Despre această experiență a compătimirii filantropice, Sf. Maxim Mărturisitorul (Mystagogia, 24) are câteva fraze extraordinare: Nici un mijloc nu ne duce atât de ușor la dreptate sau la îndumnezeire, ca să zic așa, la apropierea de Dumnezeu, ca mila arătată din adâncul sufletului și cu plăcere celor lipsiți. Dacă Cuvântul arată ca dumnezeu pe cel ce bine pătimește, lipsit fiind, căci zice: „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei mai mici, Mie Mi-ați făcut”, iar Cel ce grăiește așa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
smerenia lui Hristos, parașuta de salvare refuză să se mai deschidă. Cura singurătății blochează recursul la gesticulația mimetică și ne pregătește pentru scufundarea în oceanul Vieții. Ajutat de lumina rugăciunii, sufletul se pornește, asemenea unui scufundător, în căutarea perlei din adâncuri (Sf. Efrem Sirul). Tăcerea, punctată de inconfundabile ecouri, învăluie acest drum dureros și, poate, câteodată insuportabil. Am crede că uneori că ne pogorâm în propriul mormânt. Fără îngroparea omului cel vechi, perla dumnezeirii nu se lasă descoperită. Atingând pragul de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Evangheliilor, subîntinde imnografia Bisericii. Ca un freamăt abia recunoscut, lumina Învierii pătrunde cele mai întunecate și mai grele ceasuri ale Patimii Domnului. Într-un moment paroxistic al procesiunii Crucii, la utrenia Vinerii Mari, preotul vorbește cu „Cel care a încuiat adâncul, dar S-a văzut mort”, rostind cu îndrăzneală cuvintele: „Închinămu-ne Patimilor Tale, Hristoase, arată-ne nouă și slăvita Ta Înviere”. Oricât de solemnă ar fi simbolica răstignirii, în actul comemorării se ivește un moment de anticipație. Învierea nu este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că nici un medicament nu părea să-i scadă tensiunea arterială. I-am spus că mă implicasem în cincisprezece cazuri de atac cerebral, dar că nici unul nu fusese atât de grav ca acesta. I-am spus totuși că voi încerca. În adâncul sufletului, simțeam că mă pregătesc pentru o misiune imposibilă, dar mottoul meu este „Niciodată să nu abandonezi corabia”. A doua zi, am mers la centrul medical și l-am găsit pe domnul Loo purtând o mască de oxigen. Am ridicat
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
detalii sînt departe de a fi corecte. Prima înfățișează un atac împotriva unui cașalot, iar a doua un atac împotriva unei balene normale. în prima gravură, un cașalot impunător este zugrăvit în toată splendoarea forței sale, tocmai cînd țîșnește din adîncurile oceanului, purtînd în spinare scîndurile sfărîmate ale unei ambarcațiuni izbite din plin. Prova ambarcațiunii e parțial intactă, iar pictorul ne-o arată stînd în cumpănă pe spinarea monstrului; acolo, la prova, se afla - în acea clipă unică și incalculabilă - un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în forul său interior, că aceste matahale ar putea fi însuflețite, pe de-a-ntregul, de aceeași viață ce sălășluiește într-un cal sau într-un cîine. Și într-adevăr, din multe puncte de vedere, e greu să privești viețuitoarele din adîncurile mărilor, cu aceleași sentimente, cu care privești făpturile uscatului. Căci, deși unii naturaliști din vechime au susținut că toate animalele de pe uscat își au perechea în mări și deși acest lucru poate fi foarte adevărat, într-un înțeles mai larg
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar fi legat în vreun fel de ambarcațiune, balena ar putea s-o tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de a lansa ambarcațiunea pe urmele balenei, capătul superior al saulei e scos
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama de pericolele tăcute, subtile și veșnic prezente ale vieții. Iar dacă ești filozof, chiar așezat într-o ambarcațiune, lîngă un harpon, nu vei simți în adîncul inimii tale mai multă spaimă decît aceea pe care ai încerca-o stînd în fața focului din cămin, lîngă un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era un semn rău, pentru Queequeg era cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]