25,860 matches
-
invitată ca și mine, într-o seară caldă de sfârșit de august 1985, la aniversarea unei prietene comune. Proaspăt revenită de la Paris, aceasta purta o mică poșetă cu închizătoare și rame metalice aurii și fețele din goblen. Pe un fond albastru, de mătase, goblenul înfățișa un băiat într-o atitudine meditativă, pescuind pe malul unei ape. În pantaloni bufanți până la genunchi, bluză cu platcă și pălărie canotier, micul pescar în picioarele goale dădea un aer elegant, capricios și suav melancolic poșetei
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
am vazut din nou pe Goya. Mai bine zis, l-am simțit trecând pe deasupra caselor, fără grabă. Soarele abia apusese, inca i se mai zăreau sprâncenele la orizont. Cerul era plin de nori care se duceau la locul risipirii, unii albaștri că tunetul, unii lăptoși că spaimă, unii albăstrui spre gri. Stăteam așezat pe marginea terasei, cu cățelușă ghemuita în iarbă, la picioarele mele. La un moment dat, a trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul înspumat, doborâtor
GOYA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349479_a_350808]
-
pământul, încât planta să stea drept. Asta era tot. Trebuia ca fiecare echipă să planteze cel puțin o sută de puieți. Era o treabă pe care o făceai cu plăcere. Mai ales că erai ajutat de o fată, în uniformă albastră de școală care în pădure părea și mai albastră. Chiar și mie mi-au repartizat o fată cu doi ani mai mică, dar frumușică și harnică. Eram printre fruntașii la plantat puieții în acea zi! Cum să nu fie frumos
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
Trebuia ca fiecare echipă să planteze cel puțin o sută de puieți. Era o treabă pe care o făceai cu plăcere. Mai ales că erai ajutat de o fată, în uniformă albastră de școală care în pădure părea și mai albastră. Chiar și mie mi-au repartizat o fată cu doi ani mai mică, dar frumușică și harnică. Eram printre fruntașii la plantat puieții în acea zi! Cum să nu fie frumos, când vedeai că și profesorul de matematică, Dan Bortă
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
înțeleagă . Mâna refuză să mai scrie. Din cauza lacrimilor, ochii văd totul în alb și negru : război și pace, trup și suflet, trecut și viitor. * - Doamne, ia-l în brațe și aruncă-l la câini ! Acesta-i Anthristul : copilul cu ochi albaștri și surâs de fecioară ! * -Nu ezita , Doamne, El îți va săpa groapa ! Costel Zăgan, PREDICI ERETICE Referință Bibliografică: PRIMA PREDICĂ ERETICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
PRIMA PREDICĂ ERETICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349510_a_350839]
-
apropierea unui oraș mare, Craiova, sătenii nu au rețea de canalizare. Dar au TV și haine de firmă. Cei mai mulți au fost plecați și prin stăinătate. Îl aud și acum strigând din spatele porții verzi, cu gard alb. Era înalt, cu ochi albaștri, culorea cerului desupra unei pajiști Primăvara, cu părul de culoarea castanei coapte, cu buze roz și cărnoase, cu fața de un alb mat, ca a bunicului; carnea bine împărțită pe trup și oasele poziționate strategic. Spre final, mai aproape de pământ
AUTOR DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349481_a_350810]
-
raiului oprit, Trezind în taina mare a poamelor, smerit, Mireasma, și răcoarea, și umbra lor uitată. Mă prinde amintirea în vânătul ei fum, Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri, Arzând în umbră, piersici de jar și-albaștri struguri Și pere de-aur roșu cu flăcări de parfum. Șovăitor ca robul, ce calcă o comoară Din basmul cu o mie și-una de nopți, mă-nchin: Văd pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin - Și tămâioșii galbeni ca
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
ori gol atunci când mama l-a lăsat fără haine la scăldat în Ozana cea liniștită... (...) Se lăsa din nou seara, o seară de început de toamnă, și norii mari alburii, auriți de lună, acopereau aproape tot cerul, nemișcați pe fondul albastru. Pe Valea Prahovei, luna nouă cobora pe orizontul verde-albăstrui, stelele sclipeau deasupra munților. Muntele era întunecat de umbră, dar la dreapta și la stânga, în vale, peisajul se desfășura magnific, luminat de lună. Tufișurile verzui și umbrele negre ale stâncilor se
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
niște blocuri de metal, părea cufundat într-un vis fantastic. De la fereastra trenului deslușesc amănunte pe care mai înainte nu le-am observat, deși am străbătut de nenumărate ori acest traseu. Dincolo de casele pe lângă care trece calea ferată, pe fondul albastru al munților din zare, văd înălțându-se din vale o stâncă și agățat de ea un copac asemenea unui visător aplecat să asculte glasurile peisajului nocturn. Trenul trece foarte încet, - o fi restricție de viteză - nu știu adevăratul motiv, care
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
mers “că pe struna”. După multe ceasuri de pregătire, Duhul ne-a cercetat inimile în timp ce muzicanții proslăveau pe Domnul. Până și îmbrăcămintea lor, dominată de alb și albastru, a dat o nuanță de sărbătoare (alb pentru puritate, sfințenie necesară și albastru pentru cerul dorit). Ne-am rugat pentru predicatori și Domnul ne-a vorbit prin ei. 2) PARTASIE. Am participat la ultimele 39 de convenții. La această mare sărbătoare anuală ținută înafara României, Psalmul 133 devine o realitate. Deabia așteptăm să
CONVENTIA BISERICILOR PENTICOSTALE ROMANE DIN SUA SI CANADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349588_a_350917]
-
fie extravagantă sau ieșită din comun prin intervale fulgerătoare care să-ți facă mintea praf, ci cu termeni civilizați însă încărcată de metafore așa cum îi stă bine unui cadru didactic. De ce e atât de preferat albastrul? Există zeci de nuanțe: albastru cascadă, albastru de Himalaia, albastru mandarin, albastru de Prusia, albastru vis, albastru de munte, albastru de Sevres, gri, violet, liliachiu, indigou și... nu-mi vin acuma prin minte altele. Nu sunt narcisist însă fără această culoare greu ar fi existat
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
albastru de munte, albastru de Sevres, gri, violet, liliachiu, indigou și... nu-mi vin acuma prin minte altele. Nu sunt narcisist însă fără această culoare greu ar fi existat poezii. Încă de la început poetesa se destăinuiește /eu sunt poeta viselor albastre și-am adormit în umbra mea/aruncând retoric întrebarea /eu sunt poeta fără stea, știi? steaua mea ți-am dăruit-o ție/ și concluzionând romantic /să-ți odihnești fantasmele în ea/căci numele mi l-ai strigat și nu s-
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
ca pe o țigară... uneori mă ții între degete, mocnesc/. Iubirile surprind prin miresme romantice ca și, subtilitățile instrumentiștilor în ultimă instanță ale orchestrei și dirijorului, transformând într-o melodie cantabilă tot volumul de versuri /sclipește viața. „în valul necuprins albastru își moaie aripa rănită același pescăruș sihastru”, șoptește marea mulțumită/ . Până și în cazuri extreme când semizeii sunt surprinși în intimitate, hidoși, înspăimântători de tainele ce le dețin,Dorina Neculce nu-și iese din fire și printr-un simplu gest
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
s-a stins, Îngheață speranța pe creștetul meu nins, De ani ce-n tâmple argintii nu mai au loc, Să-mi ducă povestea în soartă cu noroc. Pe aripi mă duce idee măiastră, În stele să scriu basm din privire albastră, Când magică este povestea de viață, Cu floarea speranței în ramuri de gheață. Autor Maria Filipoiu Din Antologia ,,COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII" Colecția ,,Grai românesc", Editura ,,Liric Graph" Referință Bibliografică: MAGIA IERNII / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806
MAGIA IERNII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349633_a_350962]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > INFINITELE NUANȚE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 119 din 29 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului NUANȚE Pe stânci albastre, pescăruși țintesc nemărginirea și marea strălucind în larg, le mângâie privirea. Valurile înspumate poartă midii către țărm, în nisip rămâne perla ce o ne-o disputăm. De n-ai văzut marea, te îndemn s-o faci acum să simți frenezia
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
parfum. O paletă de culoare de albastru-n multe tonuri. colorează pietre scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre sau din cerul înstelat în oceane reflectat. Mare, stânci și valuri albe, un bărbat pe plajă doarme. El, bătrânul Lup-de-mare, cu-a lui frumusețe pe fete le ademenește ca să îl răsfețe: „Vino langă mine
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
albastru-n multe tonuri. colorează pietre scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre sau din cerul înstelat în oceane reflectat. Mare, stânci și valuri albe, un bărbat pe plajă doarme. El, bătrânul Lup-de-mare, cu-a lui frumusețe pe fete le ademenește ca să îl răsfețe: „Vino langă mine, te aștept demult, îmi vei fi
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre seară,mulțimea se-ntoarce la mare voind sămai prindă apusul de soare. E marea ripsată și finăca moarul, refluxul o
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre seară,mulțimea se-ntoarce la mare voind sămai prindă apusul de soare. E marea ripsată și finăca moarul, refluxul o trage în larg de pe maluri. Ne-mbie pontonul și-n noaptea albastră privim orizontul cu Luna-n fereastră. S-aude o muzica fină, la noi ajungând în surdină, și ceru-i senin. Trecut-a vacanța și regretăm, sub foc de artificii pe plaje dansăm. Frumoasăvacanță și marea albastră, dar vezi? nici o mare
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
pontonul și-n noaptea albastră privim orizontul cu Luna-n fereastră. S-aude o muzica fină, la noi ajungând în surdină, și ceru-i senin. Trecut-a vacanța și regretăm, sub foc de artificii pe plaje dansăm. Frumoasăvacanță și marea albastră, dar vezi? nici o mare nu-i ca a noastră! Dacăo privești în zare neagrămarea ți se pare. Poate și de-aici ideea Marea Neagră-i ca femeia, frumoasă, învălurată și de alge parfumată, navalnică, furioasă, când nebună, când duioasă... Soarele în
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
din altăviață și de-aceea mă răsfață... uneori un val mai mare mătrimite la plimbare. Nisipul ei este fin, pare un covor divin, cu cochilii presărat, când pășești ești mângâiat și dacăvântul adie plaja-n valuri se mlădie. Marea Neagră e albastră, nici o mare nu-i ca ea, o iubesc și-s fericită, nu se poate compara... VIS... Măcuprindeai timid în brațe, măsărutai, mădezmierdai și îmi șopteai cuvinte tandre, cuprins de vrajăîmi zâmbeai. Eu m-am lipit ușor de tine, cu un
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
gemeau nemaigăsindu-și de mâncare. Deodatăînsă m-am trezit în dormitorul însorit de la Hotelul “Comandor” având în fațămarea... Verde ca jadu-i Marea Neagră, valurile-s creste de spumă albă, cu alge și cochilii împodobiți acasa ne-ntoarcem bronzați, fericiți. Pământul Planeta albastră-i Pământul înconjurat de ape și chiar scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua surâde-n Soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
cărei tablouri spun câte o poveste, „enunță” lapidar o poezie, „vorbesc” despre o autentică trăire și simțire poetică. Unele tablouri poartă titluri ce-ți sugerează localizarea temporală a unui haiku în formă liberă (o descriere de circumstanță) precum: „Feeria zorilor albaștri”, „La răscrucea timpului”, „Liniștea unui răsărit”, „Povara culorilor”, „Tăcere ninsă în apus”, „Verdele de-acasă”, „ Romanța rozelor ude”. Născută la Iași și absolventă a Școlii de Artă din același oraș (la clasa prof. pictor Ioan Ginju și prof. pictor Ghiță
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Mainimicul Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal) Robert Șerban, Moartea parafină Cartier Nicolae Leahu, Aia Irina Nechit, Copilul din mașina galbenă Maria Șleahtițchi, Oleandrii mă strigă roz Casa Cărții de Știință Mircea Ioan Casimcea, Să lași cuvintele Teodora Jurma, Viața albastră a dunelor Marcel Mureșeanu Oracol Dumitru Neagu, Suflet sîngerînd. Poezii Nicolae Rednic, Gînduri care dor Casa de editură Max Blecher Nicolae Avram, Federeii Ionel Ciupureanu, Mișcări de insectă Casa de pariuri literare Dumitru Bădița, invitat la săvârșin Charmides Ion Mureșan
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
României!” Acum am realizat ignoranța. Poate nu gafa, că nu am făcut-o, m-am oprit la timp și a fost bine în interesul părților. „Cădeau” și ei, cine știe! Nu se scurseseră două-trei luni de la descinderea „băieților cu ochi albaștri” la căminele din Panduri și Grozăvești. Când îl luaseră pe bietul Marin Trușcă la tăvăleală, pe bază (și) de scorneală ... ... Am înclinat ușor capul, a recunoștință că întâmplarea m-a onorat scoțându-mi-o în cale și mi-a făcut
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]