5,686 matches
-
în alergările de viteză (figura 36); * la alergările de semifond și fond, trunchiul se menține într-un unghi de 85-90o (foarte puțin flexat), favorizând ridicarea coapsei în faza pasului anterior. În alergarea pe parcurs se alege un tempo optim de alergare (o viteză optimă de deplasare) în scopul obținerii unei mari economii de energie pentru parcurgerea distanței integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe parcurs se alege un tempo optim de alergare (o viteză optimă de deplasare) în scopul obținerii unei mari economii de energie pentru parcurgerea distanței integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de energie pentru parcurgerea distanței integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a corpului atinge planul sosirii; ea poate fi efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
efectuată cu sau fără atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atacul planului sosirii (atacul planului este mai frecvent în probele de semifond). 4.1.2.a. Alergările în teren variat (Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start poziția brațelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Alergările de cros) Din punct de vedere tehnic, alergările pe teren variat au aceeași structură cu alergările de semifond fond (alergări de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este variată funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole dând posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren fără dificultate. * Alergarea pe parcurs La această categorie de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole dând posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren fără dificultate. * Alergarea pe parcurs La această categorie de alergări, faptul că terenul poate avea urcușuri și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole dând posibilitatea sportivilor să se înscrie pe teren fără dificultate. * Alergarea pe parcurs La această categorie de alergări, faptul că terenul poate avea urcușuri și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de alergări, faptul că terenul poate avea urcușuri și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie incompletă (derulare incompletă a tălpii), contactul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și coborâșuri (pante), trunchiuri de copac, crengi de copac, zone cu nisip, porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie incompletă (derulare incompletă a tălpii), contactul cu solul se realizează exclusiv pe pingea; nu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exclusiv pe pingea; nu există fază de amortizare, iar trunchiul este înclinat înainte, etc.; la coborâre contactul cu solul se face pe călcâi sau cu toată talpa: pasul este scurtat pe pante aspre și mai lung pe pante line. Când alergarea se face pe teren moale, contactul cu solul se realizează pe toată laba piciorului derularea este incompletă pentru a se evita înfundarea excesivă a piciorului, prin reducerea suprafeței de reazem. La trecerea obstacolelor (directe) se accelerează înaintea lor și se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ritmului de cursă și evitarea accidentărilor individuale sau de grup. * Finișul și sosirea se execută pe distanțe mai lungi sau mai scurte în funcție de configurația traseului, potențialul alergătorului și de elementele de tactică adoptate în cursă, individual. 4.1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții; acestea sunt trecute în condiții variabile, dependente de tempoul alergării și posibilitățile sportivilor. Alergarea de obstacole se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în cursă, individual. 4.1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții; acestea sunt trecute în condiții variabile, dependente de tempoul alergării și posibilitățile sportivilor. Alergarea de obstacole se desfășoară pe distanța de 3.000 m la concursurile seniorilor, atât la fete cât și la bărbați, în care regulamentul prevede trecerea peste 28 de obstacole mobile și de 7 ori peste obstacolul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții; acestea sunt trecute în condiții variabile, dependente de tempoul alergării și posibilitățile sportivilor. Alergarea de obstacole se desfășoară pe distanța de 3.000 m la concursurile seniorilor, atât la fete cât și la bărbați, în care regulamentul prevede trecerea peste 28 de obstacole mobile și de 7 ori peste obstacolul fix reprezentat de groapa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu apă. Toate obstacolele au o înălțime de 91,4 cm iar groapa cu apă are dimensiunile următoare: adâncimea maximă 76 cm (la baza obstacolului), lățimea și lungimea sunt egale, respectiv 3,66 m. Prezența acestor obstacole pe parcursul distanței de alergare implică întreruperea ciclicității din 80 în 80 m pentru nivelarea obstacolelor. Regulamentul de concurs nu are restricții asupra modului de trecere peste obstacole; ele se pot atinge cu mâna, se pot trece cu sau fără atingerea lor cu picioarele. Pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se pot trece cu sau fără atingerea lor cu picioarele. Pentru o trecere cât mai rapidă și mai echilibrată peste obstacole este necesară însușirea unei tehnici raționale, asemănătoare celei din proba de 400 mg. Mecanismul de bază al tehnicii de alergare în cursa de 3.000 obstacole este ritmul de alergare între obstacole. În școală însă nu se folosesc probele atletice clasice de obstacole, ci se improvizează parcursuri cu obstacole, urmărindu-se dezvoltarea deprinderilor aplicative, a calităților motrice și însușirea unor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]