190,296 matches
-
de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele. Or, cea de-a doua verigă slabă a cadrului
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
astfel mai complexă, dar răspunsurile erau ad-hoc, cu rolul de a adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o dificultate serioasă a analizei propuse de Stahl. El presupune că, atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple: a) Bugetul național - bugetul național al României este stabilit în fiecare an prin intermediul Legii Bugetului de Stat, emisă, în condițiile în care toate formalitățile sunt îndeplinite
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
În 1.2.4 discutăm soluția alternativă propusă de Ostrom (1990, pp. 13-18) pentru rezolvarea dilemelor de acest tip, ce diferă de cele clasice în primul rând prin caracterul său endogen. În cea de-a doua parte introducem Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (Ostrom, 2005) prin care pot fi construite explicații inductive ale comportamentului uman, în cazul apariției problemelor de acțiune colectivă și bunuri comune. Descrierea acestui instrument este realizată astfel: în secțiunea 1.3.1 prezentăm componenta variabilelor exogene
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de obținerea a 0 unități de utilitate de către ambii păstori. După cum am arătat anterior, în prezentarea generală a dilemei prizonierului, acest rezultat este unul Pareto inferior celui în care ambii jucători cooperează (deci nu este Pareto optim). Întrebarea centrală pentru analiza problemelor bunurilor comune este așadar cum putem obține, în condițiile în care indivizii sunt actori raționali și bunurile sunt non-exclusive și rivale în consum, o gestionare a acestora mai bună decât cea prescrisă de echilibrul Nash? Soluțiile clasice propuse pentru
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
relevantă în mod general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic. Acest instrument general prin care Ostrom și cercetătorii afiliați „Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și cercetătorii afiliați „Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dar și autorii capitolelor din acest volum analizează problemele de acțiune colectivă este denumit Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională, pe care îl vom descrie pe larg în secțiunea următoare. 1.3. Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) reprezintă răspunsul lui Ostrom la întrebarea: „Putem identifica părțile componente, gramatica, alfabetul fenotipului comportamentului social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fi analizată ca o situație de acțiune de sine stătătoare, dar în egală măsură ea poate fi divizată în mai multe situații de acțiune, respectiv: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Administrație Publică, Comisia de Etică, Rectoratul etc. În funcție de scopul analizei, se pot identifica și alte situații de acțiune mai particulare, spre exemplu, departamentele și catedrele facultăților. Variabilele exogene care modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
acțiune mai particulare, spre exemplu, departamentele și catedrele facultăților. Variabilele exogene care modelează situația de acțiune determină structura sa: nivelul de resurse de care aceasta beneficiază și normele și regulile care prescriu un anumit tipar comportamental în detrimentul altora. Pentru o analiză corectă a comportamentului indivizilor în situații de acțiune în care sunt confruntați cu dileme de cooperare , este așadar necesar să ținem seama de variabilele enumerate mai sus. Altfel spus, este necesar să înțelegem: (1) care sunt rolurile pe care indivizii
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
timp înțelegerea motivațiilor care au stat la baza comportamentului. Cadrul nu se limitează doar la oferirea de explicații teoretice, ci încearcă să reprezinte fundația politicilor publice care să funcționeze ca reguli într-un spațiu dat. Cadrul poate fi aplicabil și analizei de politici, încât ține seama de acțiunile indivizilor în situații în care aceștia dețin controlul (Koontz, 2003, p. 3), anticipează tipare comportamentale și sancțiuni formale sau simbolice pentru non cooperare (Siddiki et al., 2011). De altfel, cercetările empirice efectuate fie
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
absenți, întârzieri, pedepse .. Tot Moisil a propus înființarea unui registru de caracterizare a elevilor, unde să fie trecute observațiile, momentele din viața școlară a fiecărui elev, pentru a-l putea caracteriza.De asemenea, au fost introduse și ședințele trimestriale de analiză a situației la învățătura și ședințe de analiza la sfârșitul anului școlar, odată cu examenul general al fiecărui elev. A fost introdusa gimnastica de dimineață, înaintea programului, încă din 1895 iar în 1896 s-au introdus jocurile cu mingea. În ciuda tuturor
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
unui registru de caracterizare a elevilor, unde să fie trecute observațiile, momentele din viața școlară a fiecărui elev, pentru a-l putea caracteriza.De asemenea, au fost introduse și ședințele trimestriale de analiză a situației la învățătura și ședințe de analiza la sfârșitul anului școlar, odată cu examenul general al fiecărui elev. A fost introdusa gimnastica de dimineață, înaintea programului, încă din 1895 iar în 1896 s-au introdus jocurile cu mingea. În ciuda tuturor greutăților întâmpinate, gimnaziul a reușit să-și continue
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
rasele amintite a avut ca principal scop ameliorarea unor însușiri calitative ale lânii mai slab exprimate la tipul inițial, cum ar fi: lungimea șuvițelor, gradul de extindere a învelișului pilos pe abdomen și randamentul lânii la spălare. Efectuându-se o analiză a istoriei genetice a Merinosului de Palas, s-a constatat că în anul 1953 au fost aduși la Palas 10 berbeci Merinos transilvănean. Acest fapt a făcut posibil ca rasa amintită să aibă o influență majoră în genofondul Merinosului de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
reușit o reducere a migrațiilor genelor caracteristice. Aceste acțiuni au determinat creșterea gradului de izolare reproductivă la 0,80 în anul 1986, fiind îndeplinită astfel una din condițiile primordiale de recunoaștere ca rasă nou formată. De asemenea, prin efectuarea unei analize pe o durată de 30 ani Î1956 - 1986ă la rasa nou formată, s-a constatat că aceasta prezintă o mărime efectivă suficientă pentru a fi atestată. Actualmente această rasă este foarte bine adaptată condițiilor geoclimatice specifice județelor Botoșani, Iași, Neamț
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
exploatat pentru pielicele se găsește în această parte a țării. În prezent, efectivul cel mai valoros de rasă Karakul de Botoșani se află la SCPCOC Popăuți din jud. Botoșani și la crescătorii particulari din satele limitrofe acesteia. Efectuându-se o analiză genetică pentru perioada 1951 - 1986 asupra populației de Karakul negru și brumăriu, s-a constatat că rasa era constituită, din punct de vedere genetic, astfel: în anul 1951, din fondul total de gene 44,3% aparținea rasei țurcană, apoi concomitent
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
producția de lână fină, cu aspect corporal și conformație armonioasă, iar constituția este fină spre robustă. Indivizii acestei linii dispun de o rezistență organică deosebită și au o bună capacitate de adaptare la noi și diverse condiții de creștere specifice Analiza datelor confirmă gradul relativ bun al dezvoltării corporale și implicit aptitudinile pentru producția de carne. Toate acestea, alături de alte calități de care dispun indivizii acestei linii, au indus aprecieri unanime din partea crescătorilor. Greutatea corporală la categoriile de ovine adulte este
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice specifice analizei instituționale dezvoltate de Elinor Ostrom și colaboratorii săi. Teoria lui Ostrom și prezentarea perspectivei CADI sunt prezentate pe larg în primul capitol al acestui volum. De aceea, aici voi insista doar asupra acelor părți ale modelului care sunt relevante pentru
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fi bunuri private. Cu alte cuvinte, deși sistemul de resurse (pădurea, pășunea) este un bun comun, odată extrasă și apropriată individual, o unitate de resursă devine bun privat (Dietz et al., 2003, p. 18). Această distincție este identificabilă și în analiza situației din Vrancea. Astfel, proprietatea asupra zonelor economice ale satului era comună, însă teritoriile apropriate pentru uzul individual erau asimilate proprietății private, putând face chiar obiectul înzestrării de către un părintele a copiilor săi. Natura privată a unității de resursă devine
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în acest sens este modalitatea de percepere a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de resurse a fost posibilă odată ce la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare și funcționare a sistemului de resurse comune specific satelor devălmașe românești putem observa că nu toate tipurile de reguli enunțate în teorie sunt prezente. Regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivelul operațional, ceea ce a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția cititorilor modelul autohton de autoguvernare locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
locală. Tendința de a subevalua tradiția locală în această privință este destul de frecventă, și totuși, cel puțin parțial, astfel de opinii sunt nefondate: există un model local de autoorganizare a oamenilor liberi (răzeși). În paginile care urmează voi descrie și analiza pe scurt caracteristicile, transformarea și adaptarea unui tip de entitate politică autoguvernată, adică una a cărei guvernare este autonomă, inter pares și bazată pe instituții democratice: obștea. Criteriul elimină din aria de interes cnezatele, voievodatele și alte entități politice arhaice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]