16,557 matches
-
configureze noul spațiu psiho-literar al scriitorilor-călători. Bernard Michon și Michel Koebel remarcau că "identitatea conferită unui loc este fondată și pe proprietățile obiective, care le dublează pe cele subiective și simbo lice." Identitatea individuală trece prin gestionarea acestei multiplicități de apartenențe, iar tensiunile și contradicțiile care pot rezulta de aici îl conduc pe individ către alegeri mai mult sau mai puțin complexe, către "bricolarea" unei identități. Agota Kristof își construiește un univers pentru a travesti realitatea cea a războiului, a dezrădăcinării
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Voi nu v-ați născut pe drumuri (...) (B. Fondane, Exodul) Eul vrea să se întărească în diferența sa față de ceilalți și crede că în acest scop trebuie să lupte pentru recunoașterea sa individuală. În principiu, Eu nu există fără teritoriul apartenențelor sale, pe care îl revendică drept al său, care îl confirmă în sentimentul său de identitate. Eul are în mod structural conștiința faptului că Celălalt, prin definiție, nu este ca el, și această conștiință își strigă singularitatea dureros ireductibilă. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de français, în "Contimporanul")! Și totuși, identitatea sa personală este deteritorializată. Călătoriile sale, fantomele trecutului, cronicile sale de lizieră nu mai vizau fondarea unui teritoriu al Eului, ci l-au determinat să creeze identități diasporice, compuse dintr-o multitudine de apartenențe. Și mai presus de toate, l-au confruntat cu caracterul proteiform al stranietății sale. Întreaga sa existență, gîndire și scriitură au fost traversate de aceeși evidență, anume că paradisul metafizic este acela în care contradicțiile se anulează și necesitatea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de valorile pe care s-a clădit. Dincolo de torturile incredibil de crude la care a fost supus tînărul Ilan (Elie, în roman), oroarea supremă constă, poate, în faptul că el a fost răpit, chinuit și ucis pentru că banda îi reproșa apartenența la o comunitate pe care o percepeau ca integrată, în vreme ce ei reprezintă rebuturile, deșeurile pe care o lume bogată și organizată le împinge tot mai departe la periferie, ca să uite că există. E mult mai mult și, cred, mai grav
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
așa cum apărea ea pe hîrtie, ca utopie, nu cum a fost aplicată criminal în atîtea țări. Morin se ferește însă cu mare iscusință de rostirea cuvîntului "socialist", ceea ce nu făcea cu ani în urmă, cînd își clama deschis și mîndru apartenența la acest curent de gîndire. Filosoful răspunde însă cu sinceritate, recunoscînd că e vorba de o chestiune semantică și că e un termen pe care îl evită pentru că s-a degradat atît în urma experienței sovietice, cît și în interiorul social-democrației contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
român de expresie franceză Emil Cioran și cea a romancierului canadian franco fon Maxime Roussy. Și totuși... autoficțiunea și problemele identitare concepte dense și fecunde, la intersecția dintre singular și colectiv, conștient și subconștient pun în joc noțiuni precum: reprezentare, apartenență, sine, celălalt, recunoaștere și (re)construcție, conformitate și diferențiere, tot atîtea axe de cercetare care pot îmbogăți studiul fiecăruia dintre scriitorii menționați. Și care ar mai schimba și din îngrădirea hermeneutică la care sunt supuși: nihilist subversiv, paznic al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și Ihab Hassan, aceste perspective instituind însă și o "instabilitate semantică" acestei categorii. Matei Călinescu a alăturat postmodernismul și "euforiei decadente" din anii 1880-1890, și kitsch-ului și camp-ului, dar mai ales avangardei, toate aceste asemănări conturându-i ideea apartenenței postmodernismului modernității. În "Concluzia" la Cele cinci fețe ale modernității, criticul își rezumă propria orientare: "Teoria mea sau, mai precis, viziunea asupra postmodernismului rămâne, în ultimă instanță, metaforică și poate fi cel mai bine înțeleasă în termenii "asemănărilor de familie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constituenței: discursul filosofic va sublinia reflexivitatea speculativă, iar cel literar, reflexivitatea ficțională. A introduce literatura și filosofia în cadrul discursurilor constituente poate conduce către o altă posibilitate de interpretare a lor și a complexei relații dintre ele. În viziunea lui Maingueneau, "apartenența comună la discursurile constituente prezintă astfel avantajul de a stabili legături, zone de interpenetrare. Este suficient să ne gândim la eseurile poetice ale lui Nietzsche sau la teatrul lui Sartre, sau invers, la "filosofia" produsă pe marginea unei anumite literaturi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mike Gane, care îl așezau pe Baudrillard în categoria "anti-postmodernilor" și în același timp decriptează o undă "medievală" în gândirea baudrillardiană, în special când acesta detaliază noțiunea de strategie fatală. Barry Sandywell 341 introduce în odiseea baudrillardiană un loc important apartenenței la postmodernitate și postmodernism, structurându-i linia teoretică în felul următor: 1960-1968: marxism; 1968-1970: situaționism și critica vieții cotidiene; 1976: semiologie și semiurgie; 1980 2007: postmodernitate și postmodernism. Din perspectiva adoptată de către demersul de față, am asumat ca fiind importantă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nici fals, ci doar o "mașină de simulare". Dacă europenii au mania diferențierilor, americanii par a eluda distincțiile fără regret, nostalgia și melancolia fiind asumate doar ca tonalități ale culturii europene, drept rezultat al presiunilor finalităților induse de istorie, de apartenența la un cod axiologic. "Furioasa hiperrealitate" a Americii a mai fost descrisă și de către Eco în Travels in Hiperreality; americanii sunt caracterizați ca fiind obsedați de construcția replicilor perfecte, a reprezentărilor "autentice", de simulacre, astfel încât granițele dintre adevărat și fals
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și în Societatea de consum, unde Baudrillard subliniază că "principiul analizei rămâne următorul: nu consumăm niciodată obiectul în sine (în valoarea lui de întrebuințare) întotdeauna manipulăm obiectele (în cel mai larg sens) ca semne care ne disting fie marcându-ne apartenența la grupul pe care îl considerăm referința ideală, fie demarcându-ne de propriul nostru grup prin referirea la un grup cu statut superior" (Jean Baudrillard, Societatea de consum, p. 76). 355 "Trebuie să distingem între risipa individuală sau colectivă ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și valutare) cât și ansamblul politicilor generale de organizare devin din ce În ce mai importante. Investitorii internaționali, evaluând oportunitatea investirii Într-o anumită țară, se interesează nu doar de politicile specifice destinate să favorizeze ISD, ci și de politicile macroeconomice și macro organizatorice. Apartenența la mecanisme de integrare regională poate avea un efect direct asupra ISD, fiindcă ea poate modifica un determinant economic cheie, și anume dimensiunea pieței și creșterea ei. 2. Măsuri destinate să faciliteze activitatea societăților. Dat fiind faptul că politicile În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și a adoptării unor măsuri de prevenire. Fundamentându-se pe probabilitatea apariției unor evenimente viitoare ale căror influențe trebuie estimate În mod cât mai precis, riscul prezintă un șir de manifestări care se Încadrează În câteva criterii importante. 1. După apartenența capitalului investit riscurile pot fi: a) riscuri În afaceri, respectiv cele care cuprind gradul de risc al activităților desfășurate de către un agent economic sau o firmă anume, În situația În care nu se folosește capital Împrumutat. În acest caz, investitorul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
existente peste granițe. 110. Importanța geopolitică a țării. Indicatorul are În vedere rolul strategic pe care o țară Îl poate juca În plan internațional prin poziția geografică pe care o are, prin resursele strategice pe care le deține, dimensiune, 111. Apartenența la grupări economico-politice internaționale (comunități economice, vamale, uniuni politice, uniuni monetare ), instabilitatea politică și implicit riscul de țară pot fi reduse substanțial. E. Mecanismele de control includ indicatorii: 112. Forța și influența opoziției. O opoziție puternică poate constitui un element
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
implicare a statului; modul de formare a prețurilor; prioritățile În investiții; structura financiară 2.2. Factorii de natură politică: factorii situației politice interne (structura socială, cadrul instituțional, personalitățile, mecanismele de control); factorii situației politice externe (instabilitatea politicii regionale, importanța geopolitică, apartenența la o grupare politică, instabilitatea economică regională). 3.Conform relației risc-rentabilitate 3.1. Factorii care determină potențialul țării de asimilare a investițiilor (resursele materiale, potențialul productiv al țării, infrastructura, calitatea forței de muncă, calitatea instituțiilor ) 3.2. Factorii care caracterizează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
16. Determinați elementele componente ale marketingului teritoriilor. 17. Analizați caracteristicile procesului de globalizare și rezultatele acestui impact asupra deciziei investiționale ale economiei naționale. 18. Delimitați oportunitățile și dezavantajele atragerii investițiilor străine directe pentru economia națională a țării. Teste-grilă: 1. După apartenența capitalului investit, riscurile pot fi: a) riscuri În afaceri, b) riscuri financiare, c) riscul ratei de investire, d) riscul pierderii autonomiei financiare. 2. Riscul de piață presupune riscul În care: a) beneficiul nu mai crește proporțional cu creșterea capitalului, ci
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de slăbiciune in ter nă. Primul mesaj pe care președintele Parlamentului European a dorit să îl transmită, pentru a sugera o soluție pentru ieșirea din criză, se r efe ră la necesitatea reforme lor. Chiar și în timp de criză, apartenența la Uni unea Europeană aduce beneficii pentru un stat, deoarece solidaritatea funcționează în interiorul comunității europene. Al doilea punct important pe care Uniunea Europeană ar trebui să îl urmărească în prezent este punerea în valoare a potențialului fiecărui stat membru, prin crește
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
spaniol afirma că "ar fi mai bine să se procedeze ca și în cadrul statelor naționale, adică să se definească în termeni juridici clari drepturile și obligațiile indivizilor afectați de deciziile acestei puteri (a Uniunii)"12. Cetățenia europeană trebuia să exprime apartenența cetățenilor la o entitate politică nouă, în aceeași ma-nieră în care dreptul național definește statutul individului în stat. Dacă inițial cîmpul lexical al construcției europene era limitat la termenii "salariat-consumator", prin adăugarea termenului de "cetățenie", se poate spune că Europa
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Ioan Slavici. (Dacă îmi permiteți să fiu caustic până la capăt, aș parafraza tonul rousseauist din Julie ou la Nouvelle Héloïse: la el, "totul pare natural, cu excepția asamblării".) Despre prozator, Ion Vlad afirmă, într-un rând, că este singurul "care concepe apartenența țărănească drept asumare a ființei prin contopire și structură. Prin organicitatea elanurilor și îndemnurilor și, nu în ultimul rând, prin firescul și simplitatea acestei comunicări exterioare. Avem sentimentul că scriitorul este (subl. în text) chiar lumea țărănească și nu numai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în gurile unor lideri, cât și în vocile calme sau "indignate" ale publicului. De exemplu, populațiile Ciprului ori ale unor regiuni ultraperiferice, precum departamentele de peste mări franceze, regiunile autonome portugheze și comunitățile autonome spaniole ori englezești, sunt lipsite de sentimentul apartenenței la aceeași civilizație și la același spațiu comun tuturor membrilor UE. După 1989, UE și SUA conlucrează în lupta pentru hegemonia primelor zece puteri ale lumii. Devenind membră NATO și integrată în UE din anul 2007, România simte că și-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
net de comunismul marxiștilor ortodocși prin promovarea unei societăți bazată pe sentimente simple, fără prejudecăți, cu multă muzică și dansuri ritmate (destul de primitive, n.ns.). O calitate a studenților americani a rămas egalitarismul în relațiile cu ceilalți. Sexul, culoarea pielii, apartenența religioasă, imaginea familiei, banii posedați, naționalitatea nu sunt criterii de discriminare umană. Dar pentru că nici universitățile nu mai au datoria de a produce "gentlemeni și erudiți" și nu mai sunt nici școli de gândire antidemocrată și antiegalitaristă, "Toți studenții sunt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
filosofilor din patru școli occidentale privitoare la formele de manifestare a tradiției în viețile oamenilor. Câțiva filosofi adepți ai hermeneuticii, doi filosofi tradiționaliști, vreo trei filosofi analitici și ultimul pe care l-am numi "comunitarist" dacă nu ar fi negațiile apartenenței sale la acest curent etic opus liberalismului moral. Menținem și aici interesul pentru eforturile de readucere a Estului în relații culturale cât mai normale cu Vestul, semnalând însă că morfologiile culturii, datorate creațiilor și invențiilor, dau naștere și la multe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
atentă a resurselor proprii, completate cu importurile; atenuarea atomizării societății, rezultată din războiul dus în lupta pentru câștiguri bănești ce garantează puteri dominante în comunități și la nivel central; modificarea pozitivă a acestor fenomene ar trebui să fie înlesnită de apartenența României la megainstituțiile europene și nord-atlantice nu ca un intrus neașteptat, ci ca un "partener" deschis susținerii acestei Uniuni. Chiar dacă nu împărtășim integral ideea platoniciană despre filosoful-rege (26), pentru că nu se mai poate repeta pregătirea filosofică prealabilă a oamenilor, înțelegerea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ucenicii săi au revenit în Georgia pentru activități similare acolo. Armenia are o mică comunitate etnică în România, dar foarte activă prin reprezentanții săi în cadrul schimbătoarelor politici ale guvernelor românești succedate după 1989. Sunt vizibile aspirațiile Armeniei spre Europa prin apartenența ei la mai multe instituții paneuropene, precum Consiliul Europei, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, la organizații mai largi precum Francofonia și parteneriate cu NATO, KFOR în Kosovo și altele. În același timp, ea depinde energetic de Rusia. Legăturile armenilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
martori să aparțină unui astfel de ciclu. În decembrie 1989 românii, ca și alte popoare supuse sovieticilor, s-au eliberat și s-au alăturat țărilor cu regimuri liberale. Demonstranții Capitalei scandau atunci lozinca "Vrem să intrăm în Europa", în numele aceleiași apartenențe la Europa pe care o amintea M. Eliade în 1953: "Căci Thracia dionisiacă și Grecia orphică, Roma imperială și creștină, în această parte a Europei, s-au întâlnit și și-au plăsmuit cele mai de seamă valori". (2a, p. 150
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]