4,424 matches
-
la cursurile seminarului din capitală. Studiile le-a continuat din 1899 la Roma, unde a și fost sfințit preot la data de 6 iulie 1903, în Colegiul "De Propaganda Fide"549. La întoarcerea în țară a fost desemnat secretar al arhiepiscopului de București, monseniorul Xaveriu Hornstein, apoi i-a fost conferită funcția de prefect de studii la seminarul diecezan din București. A efectuat și o scurtă perioadă de pastorație în parohiile Bărăția și Craiova, după care a fost numit director al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohiile din Basarabia 551 și a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial doi ani mai târziu 552. Nu în ultimul rând, a fost un susținător declarat al presei catolice, conștientizând rolul acesteia în societatea modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
declarat al presei catolice, conștientizând rolul acesteia în societatea modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la București, episcopul Iuliu Hosu de la Cluj și alții 584. Numărul din septembrie-octombrie a fost dedicat în exclusivitate noului nunțiu Angelo Dolci, care a avut un rol important în semnarea Concordatului dintre România și Vatican (la 10 mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fapt care a arătat importanța lui;totodată,demonstra poziția Bisericii în privința conflictului balcanic, a Monarhiei și a Guvernului, care au obținut pacea; sentimentul național era clar exprimat,la fel și cel promonarhic. Alt articol făcea referire la izbucnirea Marelui război. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această unire a fost mult analizată de cei implicați direct în problema presei catolice din România 639. Ea a fost gândită încă din anul 1925, când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar, o scrisoare în care se preciza că "afacerea cu contopirea este extrem de semnificativă"640. În revista Sentinela catolică au apărut numeroase informații referitoare la problemele delicate din viața catolicilor din România,dar și din străinătate. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
des de două ori pe lună, sau chiar o dată pe săptămână (în cazul unui ziar) și a doua apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. O astfel de ipoteză s-a desprins din corespondența dintre Anton Gabor și arhiepiscopul A. Cisar 651. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmacel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorința să contopim revistele Lumina creștinului și Viața, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziar) și a doua apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. O astfel de ipoteză s-a desprins din corespondența dintre Anton Gabor și arhiepiscopul A. Cisar 651. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmacel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorința să contopim revistele Lumina creștinului și Viața, iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"652. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică cu Farul nou, cei ce răspundeau de activitatea presei catolice în Moldova se consultau cu arhiepiscopul de București, în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru dezvoltarea presei catolice și în scopul apariției unei publicații săptămânale (a unui ziar) în capitala țării. Până în anul 1934 (când a fost posibilă fuziunea celor două publicații), a existat o bogată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către papa Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru Theodor Cisar (arhiepiscop de București din 12 decembrie 1924). În perioada cât a fost episcop de Iași, a desfășurat numeroase activități, dintre care amintim: realizarea a numeroase vizite canonice și administrarea sfântului Mir în comunitățile catolice din Moldova, înfățișarea unor biserici, sprijinirea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresa în special țăranilor catolici din Moldova 762), Cântărețul catolic 763, Cântăm cu toții. O lucrare aparte a fost Comunismul demascat, publicată în 1937,ce relua articolele apărute în revista populară Viața 764. Această din urmă carte a fost recomandată de arhiepiscopul Alexandru Th. Cisar spre a fi citită de tinerii catolici în cadrul șezătorilor 765. Interzis ca autor de regimul ateo-comunist, preotul Iosif Tălmăcel a fost redescoperit ca scriitor după 1989 și reintegrat în cultura catolică românească 766. Preotul Ion Gârleanu S-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vechile probleme ale catolicismului românesc: lipsa de unitate și colaborarea superficială între cele două rituri, ce nu au fost surmontate nici măcar cu această ocazie. Într-o adresă trimisă de către episcopul de Iași Mihai Robu (în data de 7 octombrie 1935) arhiepiscopului Alexandu Theodor Cisar, s-a propus desemnarea responsabililor cu pregătirea participării României la Expoziție 857. Cei doi reprezentanți au fost P. Tăutu și A. Gabor. Ei au avut sarcina de a colecta tot materialul necesar participării la Expoziție. După obținerea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cisar, s-a propus desemnarea responsabililor cu pregătirea participării României la Expoziție 857. Cei doi reprezentanți au fost P. Tăutu și A. Gabor. Ei au avut sarcina de a colecta tot materialul necesar participării la Expoziție. După obținerea acordului din partea arhiepiscopului de București în privința persoanelor desemnate ca delegați din partea României și responsabili cu realizarea pregătirilor în vederea participării la eveniment, s-a stabilit și modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale tipografiei 883. Proiectul propus de monseniorul Gabor nu s-a concretizat, din cauza incapacității de colaborare a forțelor implicate și a lipsei de acțiune a ierarhilor catolici în domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar 884, a demonstrat importanța problemei presei catolice și totodată necesitatea existenței unui cotidian catolic la București, însă aceste proiecte și idei nu au fost puse în practică; au rămas doar la stadiul de discuții 885. Au existat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice măcar bilunar sau chiar o dată pe săptămână (a unui ziar care cu timpul să apară zilnic) și al doilea, era apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmăcel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe directorul de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fie formată și echipa de redacție. Totuși, periodicul nu a mai apărut în 1926 și proiectul a fost amânat an de an, până la apariția Farului nou889. Tergiversarea acestui proiect a fost cauzată de lipsa unei finanțări constante și de precauția arhiepiscopului, care nu a mai vrut să se repete situația Albinei, adică să apară doar o scurtă perioadă de timp, din cauza lipsei resurselor financiare și a unui plan temeinic de dezvoltare. Această situație a dezvăluit modul haotic de acțiune a ierarhilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie neunitare, fiind organizate în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condiții, preferabil era ca un mic ziar sau doar câteva broșuri să apară la tipografiile deja existente din capitală 890. Problema aducerii unei tipografii catolice la București a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc"891. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure o casă ad-hoc"891. În aceeași scrisoare trimisă de Cisar lui Gabor la 1 februarie 1932, arhiepiscopul constata cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de a împrumuta pentru "Presa Bună" fondurile colectate la București, pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de a împrumuta pentru "Presa Bună" fondurile colectate la București, pentru proiectul privitor la apariția unui cotidian 893. Gabor îi solicita arhiepiscopului permisiunea de a folosi într-o lucrare dedicată Bisericii Catolice din România hărțile pe care acesta le întocmise, pentru a fi transmise la Vatican, papei Pius XI. Răspunsul dat de Cisar la 12 februarie 1929 cuprindea refuzul acestuia privitor la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a văzut acest lucru ca o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]