5,093 matches
-
capitol „Arsurile”, în lucrarea sa „Chirurgia de urgență”, apărută în 1943. După anul 1945 sunt de menționat lucrările lui I. Țurai, D. Gerota, Teodoriu, Fl. Mandache prin care se fac cunoscute concepțiile etiopatogenice și terapeutice corespunzătoare etapei respective, în domeniul arsurilor. În deosebit un capitol apreciat consacrat tratamentului leziunilor postcom-bustionale, este cel din lucrarea Prof. I. Țurai „Urgențele medico-chirurgicale” (1951). Ministerul Sănătății a organizat o consfătuire asupra fiziopatologiei și tratamentului șocului (1955) în care dr. T. Teodoriu prezintă un raport documentat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
tratamentului șocului (1955) în care dr. T. Teodoriu prezintă un raport documentat asupra fiziopatologiei și tratamentului șocului postcombustional, cu problemele esențiale ale patogenezei și terapiei arsului în primele 72 ore de evoluție. În 1953, Chiricuță și colaboratorii au publicat lucrarea „Arsurile” apreciată de specialiști în domeniu a fi prima lucrare românească de proporții consacrată acestei afecțiuni. De asemenea, pentru prima dată, aspectele chirurgicale ale tratamentului local al arsurilor sunt tratate într-o formă corespunzătoare. Momentul cu semnificație istorică deosebită în asistența
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
primele 72 ore de evoluție. În 1953, Chiricuță și colaboratorii au publicat lucrarea „Arsurile” apreciată de specialiști în domeniu a fi prima lucrare românească de proporții consacrată acestei afecțiuni. De asemenea, pentru prima dată, aspectele chirurgicale ale tratamentului local al arsurilor sunt tratate într-o formă corespunzătoare. Momentul cu semnificație istorică deosebită în asistența de urgență în acest domeniu, în România, îl reprezintă anul 1958 când prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 157 din 25.II.1958 se constituie clinica de chirurgie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
deosebită în asistența de urgență în acest domeniu, în România, îl reprezintă anul 1958 când prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 157 din 25.II.1958 se constituie clinica de chirurgie plastică și reparatorie incluzând 30 de paturi pentru bolnavii cu arsuri. Ordinul dispune: 1. Pe data de 1 februarie a.c. (1958 n.n.), din numărul de paturi al Spitalului de Urgență (era vorba de Spitalul de Urgență al Salvării, care acum funcționa temporar în Str. Arhitect Mincu nr. 7, n.n.), un număr
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgiei plastice. 2. Dr. Ionescu Agrippa - lector I.P.S.M.F., primește indemnizație clinică de la această unitate și are ca sarcină organizarea chirurgiei mâinii și chirurgiei plastice. Acesta este actul juridic care marchează începutul noii organizări a asistenței de urgență a bolnavilor cu arsuri. Un an mai târziu Ministerul Sănătății desfășoară o amplă reorganizare a instituțiilor sanitare bucureștene; este Ordinul Ministrului Sănătății nr.1071din 20 noiembrie 1959 privind reprofilarea unor unități spitalicești din Capitala României. Cea mai importantă reprofilare, realizată prin acest ordin este
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
noiembrie 1959 privind reprofilarea unor unități spitalicești din Capitala României. Cea mai importantă reprofilare, realizată prin acest ordin este aceea care privește Spitalul de Urgență - fost al Salvării care „se transformă în spital de accidente chirurgicale și medicale (intoxicații) inclusiv arsurile”. Nu peste mult timp Clinicii de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri îi va fi oferită pentru activitatea sa întreaga locație din str. Arh. Mincu nr.7, fostul Spital de Urgență al Salvării, încheindu-și aici activitatea. Actul care stabilește aceast
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mai importantă reprofilare, realizată prin acest ordin este aceea care privește Spitalul de Urgență - fost al Salvării care „se transformă în spital de accidente chirurgicale și medicale (intoxicații) inclusiv arsurile”. Nu peste mult timp Clinicii de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri îi va fi oferită pentru activitatea sa întreaga locație din str. Arh. Mincu nr.7, fostul Spital de Urgență al Salvării, încheindu-și aici activitatea. Actul care stabilește aceast[ realitate este Decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei R.P.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Plastică și Reparatorie, „formează unitatea funcțională care asigură asistența de urgență în Capitală” (Decizia Comitetului Executiv al S.P.C.R.P.R din 29 august 1960). Așa se constituie Spitalul de traumatologie, chirurgie plastică și reparatorie având ca preocupări următoarele probleme majore: problema arsurilor; chirurgia mâinii; chirurgia de urgență cu aspecte de chirurgie plastică și reparatorie; chirurgia reparatorie a sechelelor câștigate (post traumatice sau post infecțioase) malformațiile congenitale și probleme de chirurgie reparatorie în general. Chirurgia mâinii și a arsurilor a constituit pentru clinică
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
următoarele probleme majore: problema arsurilor; chirurgia mâinii; chirurgia de urgență cu aspecte de chirurgie plastică și reparatorie; chirurgia reparatorie a sechelelor câștigate (post traumatice sau post infecțioase) malformațiile congenitale și probleme de chirurgie reparatorie în general. Chirurgia mâinii și a arsurilor a constituit pentru clinică preocupări permanente cu cercetări aprofundate și multiple. Dintr-un raport al clinicii, pentru Anuarul I.M.F. din anul 1974 (care însă nu a putut fi tipărit), rezultă că în acea perioadă, în unitatea sanitară respectivă ce dispunea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și apoi devine doctorand la valoroasa școală Rusă de chirurgie plastică din Leningrad sub îndrumarea marilor personalități ale chirurgiei ruse din acea perioadă. Reîntors în țară în 1958 cu o temeinică pregătire profesională creează școala de chirurgie plastică reparatorie și arsuri. Sintetizăm câteva contribuții originale în domeniu:- traumatologie - elaborează protocoale ale tratamentului în mari distrugeri de părți moi; metoda „urgenței amânate active” a însemnat o viziune înaintată prin care lega, cu mare eficiență, chirurgia plastică reparatorie de chirurgia de urgență. A
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
active” a însemnat o viziune înaintată prin care lega, cu mare eficiență, chirurgia plastică reparatorie de chirurgia de urgență. A fost membru în Societățile de chirurgie, ortopedie, președinte al Societății de Chirurgie Plastică și Reparatorie, membru al Societății Internaționale de Arsuri, al Societății de Traumatologie din Viena, a Societății Internaționale de Chirurgie, membru al Academiei de Științe din New York. Elevi și continuatori în specialitate ai profesorului Agrippa Ionescu au realizat și condus în țară, departamente de chirurgie plastică și arsuri: dr.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Arsuri, al Societății de Traumatologie din Viena, a Societății Internaționale de Chirurgie, membru al Academiei de Științe din New York. Elevi și continuatori în specialitate ai profesorului Agrippa Ionescu au realizat și condus în țară, departamente de chirurgie plastică și arsuri: dr. Valentin Aburel (Brașov), dr. Pop Cotoran (Galați), dr. Brătianu și dr. Penelopa Marinescu (Ploiești), dr. Nicolae Ionescu (Baia Mare), dr. Ion Petre Florescu (Spitalul de Urgență Bagdasar-Arsenie), dr. Ion Bordeianu (Constanța) devenind și profesor universitar ca și Teodor Stamate (Iași
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dr. Doina Ionescu - Dumitrescu (București, Spitalul Clinic de Urgență Municipal), dr. Dan Enescu (Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu”), Ioan Lascăr (Spitalul Clinic de Urgență Floreasca) (48). Actuala titulatura a spitalului - Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București - este utilizată din 1999 când la vechea denumire de Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri s-a adăugat sintagma „de urgență” pentru a alinia și prin titulatura spitalul la grupul spitalelor de urgență din capitală. Încă de la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Alexandrescu”), Ioan Lascăr (Spitalul Clinic de Urgență Floreasca) (48). Actuala titulatura a spitalului - Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București - este utilizată din 1999 când la vechea denumire de Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri s-a adăugat sintagma „de urgență” pentru a alinia și prin titulatura spitalul la grupul spitalelor de urgență din capitală. Încă de la înființare, prin OMS 1071/1959 și OMS 371/1960, titulatura de Spitalul de Traumatologie, Chirurgie Plastică și Reparatorie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
capitală. Încă de la înființare, prin OMS 1071/1959 și OMS 371/1960, titulatura de Spitalul de Traumatologie, Chirurgie Plastică și Reparatorie i-a conferit statut de spital de urgență care asigura asistența medicală pentru toată cazuistica de chirurgie plastică și arsuri din teritoriul capitalei și a județelor limitrofe - până după anul 1990 a funcționat cu 120 de paturi organizate în 3 secții: chirurgie plastică, arsuri și terapie intensivă. Cu excepția compartimentului și ulterior a secției de chirurgie plastică înființată de Prof. Dr.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
statut de spital de urgență care asigura asistența medicală pentru toată cazuistica de chirurgie plastică și arsuri din teritoriul capitalei și a județelor limitrofe - până după anul 1990 a funcționat cu 120 de paturi organizate în 3 secții: chirurgie plastică, arsuri și terapie intensivă. Cu excepția compartimentului și ulterior a secției de chirurgie plastică înființată de Prof. Dr. Ioan Lascăr la Spitalul de Urgență Floreasca la începutul anilor ’80 acest spital a fost singura unitate medicală și de învățământ cu acest profil
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
În toamna anului 1990 spitalul se muta cu secțiile cu paturi la Spitalul Titan, iar ambulatoriul și o parte din administrație se muta la Spitalul Filantropia - aceasta a însemnat desființarea spitalului ca persoană juridică și includerea secțiilor de chirurgie plastică, arsuri și terapie intensiva în structura Spitalului Titan. Spațiile în care au funcționat aceste secții erau improvizate, incorecte ca și circuite medicale, iar pacienții externați erau trimiși la Spitalul Filantropia unde funcționa ambulatoriul, pentru controlul și pansamentele postoperatorii ca și pentru
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Isac - șef de lucrări în acel moment. Pentru toți medicii plecați din Arhitect Ion Mincu perioada 1990-1993 a fost dificilă și frustrantă - activitatea medicală se desfășura în condiții improprii, la un spital care nu avea uzanța urgențelor, îngrijirea pacienților cu arsuri -activitate medicală consumatoare de fonduri - era grevata de dependența financiară, autoritățile promiteau un nou spital în clădirea unde funcționase oncologia în curtea Spitalului Filantropia. Pentru început s-au alocat bani de la Ministerul Sănătății (Prof. Dr. Bogdan Marinescu) cu scopul amenajării
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a spitalului a fost pierdută/deteriorată prin multiple mutări, depozitari inadecvate și prin absenta responsabilității pentru ca activitatea era subordonată la două persoane juridice diferite (Spitalul Titan și Spitalul Filantropia). Motivul pentru care proiectul unui spațiu medical dedicat chirurgiei plastice și arsurilor nu s-a materializat nu este, în primul rând, dificultatea de finanțare a proiectului, ci falsa convingere a autorităților că această patologie, în special arsurile, este o periferie medicală, consumatoare de fonduri și cu impact social minim. În septembrie 1993
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Titan și Spitalul Filantropia). Motivul pentru care proiectul unui spațiu medical dedicat chirurgiei plastice și arsurilor nu s-a materializat nu este, în primul rând, dificultatea de finanțare a proiectului, ci falsa convingere a autorităților că această patologie, în special arsurile, este o periferie medicală, consumatoare de fonduri și cu impact social minim. În septembrie 1993 spitalul se reînființează cu titulatura de Spitalul Clinic de Chirurgie plastică, Reparatorie și Arsuri, dispoziția DSMB 110/30.08.1993 și OMS 1000/12.08
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
proiectului, ci falsa convingere a autorităților că această patologie, în special arsurile, este o periferie medicală, consumatoare de fonduri și cu impact social minim. În septembrie 1993 spitalul se reînființează cu titulatura de Spitalul Clinic de Chirurgie plastică, Reparatorie și Arsuri, dispoziția DSMB 110/30.08.1993 și OMS 1000/12.08.1993, își recapătă personalitatea juridică și se mută în actualul sediu din Calea Griviței 218 în locul Spitalului de Obstetrică-ginecologie Steaua care a fost desființat și comasat cu Spitalul Filantropia. În
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
avea în structură 100 de paturi. La noul sediu din Calea Griviței 218 s-au mutat și ambulatoriul de specialitate și restul de servicii administrative care funcționaseră la Spitalul Filantropia în perioada 1990-1993. O parte din personalul medical (asistenta șefă secția arsuri, asistenta șefă de la blocul operator) și Dr. Ion Comnoiu au optat pentru a se întoarce în Arhitect Mincu unde se va înființa ulterior spitalul SRI și unde continua sa activeze Prof. Dr. Agripa Ionescu; Dr. Doina Ionescu a plecat la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de chirurgie plastică. Clădirea din Calea Griviței este o clădire construită în anul 1912, gândită inițial ca și cămin de nefamiliști pentru angajații CFR, după 1945 si-a schimbat în mod repetat destinația. Când Spitalul Clinic de Chirurgie plastică, Reparatorie și Arsuri s-a reînființat în 1993 și s-a mutat în actualul sediu nu s-au făcut nici un fel de amenajări/modernizări doar o simplă igienizare internă - spațiile erau compartimentate prost și nepotrivit cu profilul, unele spații fuseseră obținute prin închiderea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
decide singur dezvoltarea. Pe parcursul acestor ani clinica a continuat să funcționeze sub conducerea Prof. Dr. Florin Isac și să fie singurul loc din România unde se specializau medicii secundari/rezidenți din chirurgia plastică, singurul loc din țară unde se tratau arsurile majore într-o secție de terapie intensivă dedicată și specializată. În spitalele din țară care aveau secții sau compartimente de chirurgie plastică (puține la număr) pacienții cu arsuri erau fie tratați în secțiile TI generale, fie în saloane obișnuite - din
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
secundari/rezidenți din chirurgia plastică, singurul loc din țară unde se tratau arsurile majore într-o secție de terapie intensivă dedicată și specializată. În spitalele din țară care aveau secții sau compartimente de chirurgie plastică (puține la număr) pacienții cu arsuri erau fie tratați în secțiile TI generale, fie în saloane obișnuite - din păcate și astăzi se mai găsesc astfel e situații în țară. Colectivul secției de TI format din Dr. Achile Dinu (șef de secție), Dr. Xenia Oprea, Dr. Viorica
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]