4,932 matches
-
noapte de coșmar, dormind cu ochiul și urechea atente la prezența animalelor de pradă: cele o sută de familii de șerpi, jaguarul, ocelotul și norii de „lilieci-vampiri“. Orchestra nocturnă începu să își acordeze instrumentele, odată încheiat concertul diurn al junglei. Broaștele, cu partea dinapoi în apă și capul scos la suprafață, dădură drumul primelor râgâituri, în vreme ce o îndepărtată „pasăre-bombardier“ se trezea fluierând în căutarea perechii cu care să-și petreacă noaptea. Un „trompetist“ în călduri înaintă pe malul stâng, ajunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nuferi, iar malurile se dădură în lături, așa încât coroanele arbuștilor și ale cedrilor încetară să se mai atingă de la un mal la celălalt. În fața provei caiacului se ivi imensa mlaștină pe care o căuta, crescătorie de caimani, anaconde și gigantice broaște țestoase. Ape atât de liniștite, încât păreau de piatră șlefuită. Regiune a morții și a groazei, cu toată aparența ei paradiziacă; oglindă în care se reflectau la apusul soarelui toate speciile de palmieri din junglă: de la moriche la seje; de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
oglindă în care se reflectau la apusul soarelui toate speciile de palmieri din junglă: de la moriche la seje; de la pijiguao la manaca; de la chiquichique la cumaré. De ce își dăduseră întâlnire aici, de-a lungul timpului, caimani și anaconde? De ce veneau broaștele țestoase să-și depună ouăle aici, pe plajă, preferând apele dense și puțin adânci în locul râurilor învecinate sau al marii lagune? Oameni și animale evitau mlaștina în care moartea stătea la pândă și chiar stârci, bâtlani, cormorani, rândunici și pescăruși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se furișau, gâfâituri ce păreau o respirație întretăiată, atingeri vâscoase ce puteau fi la fel de bine ale unui pește speriat, ca și ale unei enorme anaconde. Trecerea rapidă a unui banc ce putea fi de pirania aurii. Bălăceala îndepărtată a unor broaște țestoase făcând dragoste, un pește salvându-se, ori un saurian lovind apa... Totul, din ce în ce mai dens, din ce în ce mai întunecat, și pe măsură ce ochii încetau să mai vadă, i se ascuțeau celelalte simțuri. Lumea mlaștinii îl năpădea prin miros, prin auz, prin piele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
privind un satelit artificial, care pare să fie prea grăbit, și un milion de stele care nu s-au mișcat niciodată de la locul lor. Socoti ora... Era trecut de miezul-nopții și o adiere proaspătă încercă să împingă ambarcațiunea spre mangrove. Broaștele își slăbiseră orăcăitul; „bombardierele“ șuierau mai tare decât oricând, iar mlaștina era la fel de liniștită, stând la pândă. — Să începem, își spuse el. E momentul. Se așeză în genunchi pe fundul ambarcațiunii; pipăi până găsi mânerul gros al harponului și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale primul afluent al râului San Pedro, care sărea din piatră în piatră, pe bolovani, vărsare naturală a mlaștinii și a lagunei. Cină pe plaja de nisip, unde descoperi urma lată a unei broaște țestoase care îl conduse la un cuib de ouă proaspete. Își pregăti cea mai pantagruelică omletă din viața lui. Dormi atârnat în hamac între două trunchiuri de palmier, protejat de apărătoarea de țânțari ușoară și cârpită, fără alt acoperiș, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu primele raze de lumină, cu zarva papagalilor și a maimuțelor „față-neagră“ și rămase timp îndelungat în hamac, privind prin apărătoarea de țânțari rămurișul des al cedrilor-samanes, coroana falnică a palmierilor-moriche și coloritul intens al orhideelor. Mâncă alte ouă de broască țestoasă, și iuca, și banane prăjite și se scăldă în apa neagră, curată și repede a râului, care îi întări trupul și îl însufleți pentru cât era ziua de lungă. Vâsli grăbit prin praguri furioase cu spumă albă, și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Santa Marta se bea whisky, în locul tradiționalului rachiu de trestie de zahăr, se aducea cu avionul carne de vacă, înlocuind-o pe cea de tapir, de maimuță sau de capibara, și se creșteau găini, pentru a se evita ouăle de broască țestoasă. Adevărul e că în Santa Marta, în calitatea lui de „capitală administrativă“, aproape că nu trăiau oameni din selvă sau de pe râul din „muntele“ amazonian. Majoritatea erau străini de acele locuri: funcționari, militari, negustori și călugări sosiți de pe Masivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
În Vizavi, dimpotrivă, nu existau străzi, nici piețe, biserici, hoteluri, prăvălii sau legi. Nu exista nimic altceva, decât colibe de paie și chirpici, trei crâșme cu rachiu de trestie de zahăr, o bombă cu carne de maimuță și ouă de broască țestoasă, două bordeluri și libertate absolută ca toți să facă orice le-ar fi poftit inima. Pungași, asasini, escroci, dezertori și renegați conviețuiau cu indienii huanga și cu ultimele rămășițe ale tribului „Yuma“, care a fost odinioară o națiune puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dărâmați de furtunile recente. Vâsli din greu, pe apă în sus, prin afluentul negru, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, sprijinindu-se de ramuri și plante agățătoare. Cină pe plaja de nisip, acolo unde descoperise urme proaspete de broască țestoasă care i-a oferit deliciul unor omlete gigantice. Dormi în hamacul atârnat între două trunchiuri de palmier, ocrotit de apărătoarea de țânțari ușoară și cârpită, fără alt acoperiș, decât un cer fără nori, și fără alți pereți, decât râul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale afluenților râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină pe plajele de nisip, unde descoperi urme late de broască țestoasă care îl conduseră la cuiburi de ouă proaspete, cu care își pregăti omlete pantagruelice... Dormi atârnat în hamac între două trunchiuri de palmier, protejat de apărătoarea de țânțari cârpită, fără alt acoperiș, decât cerul fără nori, fără alți pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cele mai înalte coroane de mangrove și o familie de maimuțe-capucin se ghemui pe furcile unui cedru gigantic, pregătită să petreacă o altă noapte plină de spaime. Orchestra nocturnă începu să-și acordeze instrumentele, odată încheiat concertul zilnic al selvei. Broaștele, cu partea dinapoi în apă și capul scos la suprafață, dădură drumul primelor râgâituri, în vreme ce o îndepărtată pasăre-bombardier se trezea fluierând în căutarea perechii cu care să-și petreacă noaptea. Continuă să vâslească fără grabă. Canalele începură să se lărgească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă i-a ieșit din gură. Răcnește de se cutremură pămîntul. Ce-i, muiere, ce-i cu tine? o zgîlțîie Raj cu toată puterea. Femeia se trezește cu încetul, își face cruce și se roagă la Dumnezeu. Era toată transpirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
moarte și tremura ca varga. Ce-ai visat? insistă Raj. Eram prin rogozul din jurul iazului și am dat peste tine mort, aproape putred. Altceva nu ți-ai găsit să visezi?! Mă sperii și pe mine! Parcă ți-a ieșit o broască din gură și atunci am răcnit de spaimă. Cruce de aur și treacă noaptea, spune Raj îngrijorat. Eu zic să nu te mai duci azi la furat pește. Dar am sculele lăsate în iaz și o să mi le găsească. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să plece cu prada spre casă. Fiecare ducea cîte un sac plin și erau fericiți de norocul care a dat peste ei. Raj însă nu avea somn și se plimba îngrijorat prin curte. Îl și vedea pe cumnățel cu o broască în gură. Cînd zorile mijeau, au apărut gîfîind și cei doi trimiși la furat pește. Și sculele? țipă Raj. Mergem după ele. Le-am ascuns bine. Raj, cînd vede atîta pește, denunță mascat învoiala. Lăsați peștele aici și cînd aduceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost scos din luptă cu o sapă bine țintită în moalele capului. A căzut lat, a dat ochii peste cap și dus a fost. Lupta s-a oprit și Adela răcnește. De sub o piatră aflată sub capul bărbatului iese o broască. Aoleu mamăăăă! A ieșit și broasca, răcnește Adela. Gobăile au ieșit în curte și o gîscă pornește spre Raj. Și gîscaaa! țipă Adela, leșinînd. O poveste stranie Daniel Ciobotari era șofer pe camioane grele și mai tot timpul era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sapă bine țintită în moalele capului. A căzut lat, a dat ochii peste cap și dus a fost. Lupta s-a oprit și Adela răcnește. De sub o piatră aflată sub capul bărbatului iese o broască. Aoleu mamăăăă! A ieșit și broasca, răcnește Adela. Gobăile au ieșit în curte și o gîscă pornește spre Raj. Și gîscaaa! țipă Adela, leșinînd. O poveste stranie Daniel Ciobotari era șofer pe camioane grele și mai tot timpul era pe drumurile Europei. Avea o muncă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lor se ridică nori negri, pîntecoși, cu intenții clare și ostile. Dacă plouă? Au pregătit corturi, tribune, bănci, mici, bere și noi am trimis materiale. EL este puțin bosumflat și pungile pronunțate de sub ochi te duc cu gîndul la o broască îngîndurată. Mai sînt cîțiva kilometri și norii devin tot mai clar ostili adunărilor electorale. La intrarea din satul Cîrtești apar afișe electorale pe toți stîlpii, ba și pe unele garduri. Grupul este așteptat de alte trei mașini, pe toate fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-se unii de alții În camioane cu destinație necunoscută, aud sunetul strident al sticlelor goale cum se ciocnesc În navete. Voi păsări, voi cerbi, - aici nimic nu scapă de uscăciune. „Am văzut un pui de drac / lîng-o trestie pe lac / broasca face oac, oac, oac / mîine pornim la atac...“ Oare degetele cîtor mîini trebuiesc pentru un scut și gîtlejurile cîtor oameni pentru un tun? Vreau o rochie lungă, neagră, de dantelă, cu decolteu adînc la spate, o pereche de pantofi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
majorității asta i-a grăbit descurajarea retragerea totală absența acum stăm unul În fața celuilalt ca doi roboți programați pe cîteva propozițiuni invariabil aceleași. Ai plătit telefonul? E gata masa? Nu mai fuma. Ți-ai luat medicamentele?) Se răsucește cheia În broască. Domnul D. intră pe ușă. Se așează În fotoliu. Despăturește ziarul și se adîncește În lectură. Doamna E. se duce la bucătărie să Încălzească mîncarea. Deodată fața i se crispează de durere. Simte În partea dreaptă, sub coastă, o Înțepătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lume. Te poți Îndrăgosti de un punct necunoscut pe o hartă, de un nume exotic fără nici o semnificație, de lumina ciudată a unui bec fluorescent Într-o gară. Poemele mele, hieroglifele lor anacronice sub ochii voștri - mușchiul acestui picioruș de broască conectat la o sursă electrică, țopăiala lui caraghioasă producîndu-vă brusc o bună dispoziție, o Îngăduință, un fel de iubire. Poate atunci, din acea depărtare, o mînă răsfoind o carte va trece prin părul meu ca adierea unei Îndelungi așteptări. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la mine și țipând. Numai că... era casa mea. Casa lui Eric. Că-mi aminteam sau nu, eram acasă și, chiar dacă-mi petreceam următorii o sută de ani întins pe canapea, așteptând încordat să aud sunetul unei chei răsucite în broască, nu avea să vină absolut nimeni. M-am convins că singurul mod de-a scăpa de senzația asta era să explorez casa, să mă familiarizez cu toate camerele, spațiile și lucrurile. Trebuia să sparg gheața. Micul dejun ar fi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din lume. Scout mă conduse la ușa din spate a unei librării mari. — Waterstones. — Corect, zise ea, punând jos mâncarea și pisica și scotocind prin buzunare. Scoase ceva mic, de metal și, după ce-l inspectă o secundă, îl vârî în broasca ușii. Stai! Forțăm întrarea în Waterstones? Ea se întoarse. — Nu prea îmi ești de ajutor. Cum rămâne cu alarmele, cu dispozitivele de blocare? Cum rămâne cu... Chiar vrei să intri cu forța? Iisuse. — Poți să taci puțin? Te rog. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
puțin? Te rog. După câteva momente în care m-am uitat de-a lungul și de-a latul străzii, strângându-mi brațele ca să le încălzesc și dorindu-mi să fiu oriunde altundeva pe fața pământului, Scout scoase obiectul metalic din broasca ușii. Trase de ea și ușa se deschise spre exterior. — Poftim, zise ea. Nu e nici o alarmă. Nici un dispozitiv de blocare. Ți-amintești ce am spus despre cutiile de puzzle chinezești? — Așadar, datorită faptului că am parcat jeepul în spatele tomberoanelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Într-o doară... Ușa era una cu peretele, Încît puteai trece pe lîngă ea fără s-o vezi, dacă n-ar fi fost tăblița de nichel ce-i indica numărul. Locatarii apartamentului păreau zidiți de vii Înăuntru. Băiatul vîrÎ În broască un passe-partout și deschise ușa. — Stai puțin, pînă pun jos valiza, zise Rowe, dar ușa se și Închisese În spatele lui. Domnul Travers, al cărui cuvînt părea să fie lege În acest hotel, dăduse dispoziții precise, iar dacă Rowe nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]