5,695 matches
-
Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare, de participare activă la transformarea naturii și a omului Însuși, a societății ca În „Rugă de seară”, „Testament”, „Belșug”, „Plugule”, „Caligula”, „Blesteme”, „Cântare omului”etc. În poezia erotică se resimte o vagă influența eminesciană. Poezii de dragoste Întâlnim În volumele „Cuvinte potrivite” („Melancolie”, „Toamna”, „Despărțire”, „Creion” („Obrajii tăi mi-s dragi”) și volumul „Versuri de seară”. Două atitudini se pot defini În trăirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
70. Kyösti, Wilkuna, Fata preotului, traducere de Lia Dimuș, în "Gazeta Transilvaniei", an LXXVIII, nr. 6, 1915, p. 1. Larsen, W. P., În valea foametei, în "Astra", nr. 2, 1918, p. 36. Leino, Eino, Când peste pădure răsărit-au zorii, Cîntarea fericirii, Imn folcului, Liniște, Despărțire, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, pp. 22-28. Leino, Eino, Elegie, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 26. Lilius, Charlotte, Dat înainte lui Tarino
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai 2003, pp. 21-22; 24. Nummi, Lassi, Vară târzie (fragment din Lähdössä tänään - Plec astăzi), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 113. Onerva, Lehtinen, Noapte nedormită, Melancolie, Ultima cântare, Singură, E bine-așa, Lucifer, In extremis, Flăcări de amurg, Astă carte, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 66-69. Päivärinta, Pietari, Bătrâna cerșitoare, traducere de I. C. Panțu, în "Gazeta Transilvaniei", an LIX, nr. 254, 1896
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 24. *** Mândru să fiu aici/Proud To Be Here, în "Observator cultural", nr. 16, iunie 2000, p. 23. Michailov, Mihaela, Blondele, peștii și Uniunea Europeană, în "Suplimentul de cultură", an II, nr. 54, 3-9 decembrie 2005, p. 13. Mihaiu, Virgil, Cântări românești lângă casa lui Vasco da Gama, în "Steaua", anul LX, nr. 10-11, octombrie-noiembrie 2009, p. 126. Mironescu, Doris, Meditație la euro, în "Timpul", an X, nr. 121, 1 ianuarie 2009, p. 4. Mitchievici, Angelo, Bachelin, Art Noveau și neobizantismul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Barbu, Din nou Dovlatov, în "Destine literare", an V, nr. 28-29, martie-aprilie 2012, p. 9. 667 Ibidem. 668 Ibidem. 669 Valentin Chifor, O generoasă arcă a prieteniei, în "Steaua", an LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. 670 Virgil Mihaiu, Cântări românești lângă casa lui Vasco da Gama, în "Steaua", anul LX, nr. 10-11, octombrie-noiembrie 2009, p. 126. 671 Ion Taloș, Prietenii mei - prieteni ai culturii române: Rolf Wilhelm Brednich, în "Steaua", an LXI, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2010, p. 73. 672
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
parohii și ne-am adunat toți aicea, am făcut slujbă la biserică și apoi am mers la Sena: și au fost vreo patru sute de oameni, am socotit eu după fotografii. Îmbrăcați în veșminte, cu prapuri, steagurile creștinești, cu cădelnițe, cu cântări am mers până la Sena și am făcut binecuvântarea apelor. Ați respectat același ritual din țară, cu aruncatul crucii în apă? Da, doar că n-a sărit nimeni după cruce: aici faci pușcărie dacă intri în Sena, e interzis prin lege
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Trebuie s-o alegi tu pe ea, să vină din interior. Pe mine, într-un fel, ea m-a ales, deoarece m-am născut așa. Adică știam să cânt și să spun poezii. În grădiniță am luat premiul I la Cântarea României, cum era pe atunci. Încă din școala primară am compus prima mea poezie: „Văzându-te din depărtare/ Lună, lanternă sclipitoare/ Pătrunde în a noastră casă/ Și-mi luminează somnul lin“. Vă place? O prostioară. Am scris foarte multe poezii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
să scrie în Istoria literaturii române... : „izbește cu acea notă care-i dă originalitate, punându-l de altfel într-un grup de poeți pentru care „îngerul” e un instrument mitologic elementar. Acum poetul este ortodoxist, tradiționalist și continuă alături de Blaga, cântarea jalei metafizice”. Tudor Vianu, raportându-se la Poeme cu îngeri, sublinia că „în timp ce Eminescu și Cerna filosofează direct, nedisprețuind pe alocuri exprimarea concepută a gândirii, Voiculescu cugetă prin alegorii, prin parabole și apologuri, cu care el sporește vechiul tezaur al
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la București, împreună cu asociatul Ionescu. După plecarea trenului, ați mâncat bine și, lui venindu-i somn, a spus că vrea să doarmă. Matale i-ai răspuns că nu îți este somn și că ai o poftă grozavă să cânți toate cântările bisericești pe care trebuia să le știi la diferite slujbe. Și, fără zăbavă, ai și început a cânta. Ionescu a adormit buștean, iar dumneata cântai de zor... Când s-a trezit, i-ai spus că ai ajuns abia la „prohodul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ai mâncat puii și ai băut tot vinul, pentru că mi-ai spus că ai cântat într-una? Apoi, măi băiete, eu am făcut trei treburi deodată: am mâncat, am băut și am cântat; stăi și ascultă că de acum încep cântările de la toaca a 2-a, slujbele, leturghia, deniile, botezurile, nunțile și nu mai știu câte a început el a înșira, căci avea o memorie fenomenală.” Eu zic s-o scurtăm cu gluma și să le spunem dumnealor și alte întâmplări
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
între fericire și durere, între speranță și desperare, între patimă și dezgust. Să notăm în paranteză că și Arghezi accede în zona acestei filosofii, și credem că în siajul versului eminescian: „Apropiată mie și totuși depărtată/ logodnică deapururi, soție niciodată” (Cântare); „Eu veneam de sus, tu veneai de jos/ Tu soseai din vieți, eu veneam din morți.” (Morgenstimmung). 44 Pentru îndrăgostitul Eminescu, acela de la vârsta 18-20 ani, dar și pentru bărbatul matur de 3033 ani, dincolo de atracția fizică exista o iubire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-i cum este... Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele, posibilitatea de a ieși din „cercul strâmt” al existenței, vizând 50 „întoarcerea la fire și dreptate”, ceea ce presupune satisfacerea Arheului, a necesității absolute. De la cântarea iubirii, în armonie cu o anume sfințenie a creației, poetul accede pe noi trepte ale trăirii întru spirit, una dintre ele fiind, după cum am spus ceva mai devreme, rugăciunea. Dar astfel intrăm într-o altă zonă de interes, aceea a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea, liniștea, moartea, lacrima etc. dezvoltă o dinamică interioară proprie, de risipire și reculegere, de evadare și regăsire, de căutare a spațiului virtual în care cântecul din inimă consună cu misterioasa cântare cosmică pe care voiau să o audă cei vechi. 166 Versurile au o anume concretețe: aceea a patosului, a chemării, a trăirii intense și definitive „în noapte, în clipă, în cer, pe pământ” (Chemare). Sunt detectabile câteva linii și contururi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului se sprijină pe dihotomii „tensionate”: „rugăciune” și „ispită”, „lacrimă” și „patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și o anume incertitudine existențială se revarsă într-o cascadă de metafore, stropite când cu „apă vie”, când cu „apă moartă”, ca să cităm din bogata „recuzită” stilistică a 168 autoarei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
între fericire și durere, între speranță și desperare, între patimă și dezgust. Să notăm în paranteză că și Arghezi accede în zona acestei filosofii, și credem că în siajul versului eminescian: „Apropiată mie și totuși depărtată/ logodnică deapururi, soție niciodată” (Cântare); „Eu veneam de sus, tu veneai de jos/ Tu soseai din vieți, eu veneam din morți.” (Morgenstimmung). 44 Pentru îndrăgostitul Eminescu, acela de la vârsta 18-20 ani, dar și pentru bărbatul matur de 3033 ani, dincolo de atracția fizică exista o iubire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
-i cum este... Și ca dânsa suntem noi” (Epigonii), poetul începe să exploreze, cu toate mijloacele, posibilitatea de a ieși din „cercul strâmt” al existenței, vizând 50 „întoarcerea la fire și dreptate”, ceea ce presupune satisfacerea Arheului, a necesității absolute. De la cântarea iubirii, în armonie cu o anume sfințenie a creației, poetul accede pe noi trepte ale trăirii întru spirit, una dintre ele fiind, după cum am spus ceva mai devreme, rugăciunea. Dar astfel intrăm într-o altă zonă de interes, aceea a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
imaginar circumscris propriei sensibilități. Zborul, dorul, norul, apa, clipa, iubirea, liniștea, moartea, lacrima etc. dezvoltă o dinamică interioară proprie, de risipire și reculegere, de evadare și regăsire, de căutare a spațiului virtual în care cântecul din inimă consună cu misterioasa cântare cosmică pe care voiau să o audă cei vechi. 166 Versurile au o anume concretețe: aceea a patosului, a chemării, a trăirii intense și definitive „în noapte, în clipă, în cer, pe pământ” (Chemare). Sunt detectabile câteva linii și contururi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului se sprijină pe dihotomii „tensionate”: „rugăciune” și „ispită”, „lacrimă” și „patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și o anume incertitudine existențială se revarsă într-o cascadă de metafore, stropite când cu „apă vie”, când cu „apă moartă”, ca să cităm din bogata „recuzită” stilistică a 168 autoarei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sufletul la gură, tot timpul acelei slujbe de înviere. Zburau prin biserică, în întrebări și răspunsuri, voci tinere și mature, voci în formare și formate deja, totul într-o armonie înălțătoare, parcă zburdau și îngerii adunați la acea slujbă o dată cu cântările noastre. Era o atmosferă de nedescris. Nimeni nu s-a temut, niciodată, să meargă la biserică, decât, poate, unii care-și temeau vr’un scaun moale! Atât ! Pentru că veni vorba atât de frumos despre biserică, să ne amintim frumos și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
acela menționat de Simeon Fl. Marian, că se ciocnesc de Paști în trei poziții: în prima zi, numai cu vârful, în a doua zi, vârful cu partea opusă, iar în a treia zi, părțile laterale. Faptul corespunde ideii întreirii din cântarea Hristos a înviat din morți/Cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le. Ouăle roșii și cele încondeiate se folosesc după sfințire la o serie de datini pascale, cum ar fi: spălatul cu oul roșu, când
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
determine contribuitorii să arunce cu RON-ii în Primărie, ambițiile de guvernare locală ale manelistului au mai degrabă legătură cu înființarea unei policlinici, racordarea la curent și realizarea unui sistem de canalizare. Problema campaniei electorale este deja rezolvată, deoarece promisiunile electorale, cântarea și strângerea la fonduri au venit la ofertă trei în unu’. Vedete pentru un Rasdaq după gratii Tot pentru aceste alegeri și-a anunțat intenția de a candida și Dan Bittman, solistul trupei Holograf. Potrivit declarațiilor sale, merge pe platforma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Acordul este o suprapunere de sunete, cântate simultan. Acordul cel mai simplu este alcătuit din trei sunete. Îndeplinește o funcție esențială în muzică întrucât alături de melodie, ritm, dinamică etc., prin înlănțuiri succesive se relizează imagini sonore artistice ARPEGIU. - Arpegiul este cântarea sunetelor componente ale unui acord, unul după altul. CADENȚA. - În general concertele instrumentale cuprind unele părți în care orchestra tace, lăsând pe solist să cânte singur. De obicei aceste părți - denumite cadență oferă prilej solistului să-și desfășoare virtuozitatea. În
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
cel mai semnificativ eveniment românesc din afara granițelor țării“, în care „mari artiști ai muzicii populare și ușoare din România și Statele Unite ale Americii au validat încă o dată valorile noastre culturale și etnice“ (Ziua USA), trebuie să recunosc că numai de „Cântarea României“ resurrected nu simțeam nevoia. De ce am multe fotografii cu ghidul în mână La un moment dat, Adam Sorkin a adus un volum cu Generația Beat în New York. Pe oriunde mergeam, găseam locul în care au cântat Billie Holiday, barul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ude florile, să le curețe de frunzele uscate, să șteargă tabla etc. ).Apoi, jocul se reia cu alți copii în rolurile de flori și de albine.>> Astfel, cântecul ,,Albina și florile’’ este utilizat atât în scopul învățării unor elemente de cântare alternativă, cât și pentru a-i stimula pe elevi să facă mișcare, să se bucure de viață, de flori și albine, să-și completeze cunoștințele despre natură și să devină mici ecologiști. O altă modalitate pe care am folosit-o
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
le descrie după cum urmează: Este vremea culesului viilor: strigăte de bucurie, fete îmbujorate purtând în coșuri frumos împletite fructul cel dulce. În mijlocul adunării vibrează acordurile vii ale unei lire maiestuos mânuită de un tânăr. Vocea lui răsunătoare se contopește cu cântările și strigătele vesele ale celorlalți tineri, care dansează în jurul lui. La romani, culesul viilor era un pretext de sărbătoare continuă, manifestări zgomotoase și deșuchiate, adevărate Saturnalii. Închinate lui Saturn, zeu popular al semănăturilor și al viței de vie, Saturnaliile se
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]