4,702 matches
-
contravine acestuia. (MEW 25, pp. 351-352; C 3, pp. 339-340). O tranzacție este corect] atunci când este funcțional] în cadrul modului de productie existent. Din această rezult] în mod direct c] tranzacțiile cu caracter exploatator dintre capitalist și muncitor, și sistemul distribuirii capitaliste rezultând din ele sunt perfect corecte și nu violeaz] drepturile nim]nui (MEW 19, p. 18; SW, pp. 321-322; MEW 19, pp. 359, 382; MEW 23, p. 208; C1, p. 194). În mod similar, odat] ce vedem c] această înseamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corecte și nu violeaz] drepturile nim]nui (MEW 19, p. 18; SW, pp. 321-322; MEW 19, pp. 359, 382; MEW 23, p. 208; C1, p. 194). În mod similar, odat] ce vedem c] această înseamn] justețe pentru schimburile și distribuția capitalist], nu vom mai considera faptul c] sunt drepte ca argument pentru ap]rărea acestora. Dup] cum ne spune Marx, concepția să despre dreptate se bazeaz] pe felul în care normele morale deriv] din relațiile de producție. Nu este o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] mijloacele noastre își vor atinge scopul și dac] scopul nostru corespunde într-adev]r dorințelor noastre. Dar temerea este c], f]r] moral], nu putem avea încredere în aceste dorințe. De ce ne-am str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist] său s] evit]m coșmarul totalitarismului dac], la o analiz] mai atent], descoperim c] nici nu vrem acest lucru? Ce se întâmpl] dac] descoperim c] interesul nostru se identific] cu cel al exploatatorilor? Ce anume, cu excepția moralei, ar putea contrabalansa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de o revoluție științific] viitoare. Nici una dintre remarcile lui Engels nu ii ajut] pe cei care doresc s] foloseasc] standardele morale pentru a critica orânduirea capitalist] sau pentru aghida mișcarea proletar]. xii. Concluzie Antimoralismul lui Marx nu este o idee ușor de acceptat. Nu este inc] limpede cum am putea s] ne gândim cu seriozitate la noi și la relațiile noastre cu ceilalți în termeni care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deci un nou tip de vitalism în spațiul românesc. Acesta ar permite revenirea la pragul de mare densitate spirituală pe care societatea românească l-a probat în perioada interbelică. Studiul densităților spirituale are o tradiție ilustră. Weber a identificat ordinea capitalistă modernă și noul vitalism (ascetic) legat de aceasta printr-o astfel de metodă (a pus în corelație inventivitatea tehnologică în spațiul european cu etica protestantă și a descoperit la intersecția acestor două fenomene o nouă ordine și un nou vitalism
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbările sunt uniliniare, în sensul că toate societățile mai puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea e ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c) schimbarea se face gradual; d) schimbarea văzută ca modernizare înseamnă progres. Teoriile conflictualiste pot fi considerate și ele o variantă a evoluționismului, datorită faptului că păstrează ideea de dezvoltare istorică stadială și văd schimbarea tot ca pe o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
manifesta într-o direcție adversă față de relațiile de la distanță care le-au generat" (Giddens, 1990:64). Teoriile de această factură adaugă la teza modernizării ideea că aceasta a contribuit la răspândirea pe întreg globul a anumitor "instituții" caracteristice Vestului: economia capitalistă modernă, statul-națiune, raționalitatea științifică în forma tehnologiei moderne etc. În cele ce urmează vom trece în revistă succint patru perspective pe care le considerăm mai importante din această categorie: a) globalizarea văzută ca globalizare economică (Wallerstein, 1990); b) globalizarea ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
globalizarea ca și cultură globală (Robertson, 1992) și d) globalizarea ca societate globală (Luhmann, 1995, 1997). Una din cele mai cunoscute teorii ale globalizării ce vine în continuarea concepției marxiste 10 este teoria sistemului mondial modern. Pentru Wallerstein (1990), economia capitalistă mondială este contextul social global care condiționează celelalte dimensiuni ale vieții sociale cum ar fi realitatea politică și cea culturală. Ideea centrală regăsită aici este că lumea (văzută ca un sistem global trimodal: centru, semiperiferie, periferie) devine mai uniformă și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru a facilita înțelegerea globalizării: tehnocapitalismul. Această noțiune ar indica o nouă configurație a societății capitaliste, în care cunoașterea bazată pe știință și tehnologie, computerizare și automatizarea muncii, tehnologia informației și multimedia joacă un rol important în procesul de producție, rol similar cumva cu rolul jucat de mecanizare în etapele timpurii ale capitalismului. Acest proces generează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare. Castells (1997) înțelege economia și cultura globale prin prisma conceptului de societate de rețea bazată pe tehnologia informației și noile moduri de comunicare. Globalizarea implică atât piețe capitaliste, cât și relații sociale și schimburi de produse, tehnologie, idei, forme de cultură și oameni în afara granițele naționale. Transmutațiile în tehnologie și capital participă împreună la crearea unei lumi interconectate și globalizate. Revoluția tehnologică ce constă în crearea rețelelor computerizate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
naționale. Transmutațiile în tehnologie și capital participă împreună la crearea unei lumi interconectate și globalizate. Revoluția tehnologică ce constă în crearea rețelelor computerizate de comunicare, transporturi și interschimb se află la baza economiei globalizate alături de expansiunea unui sistem de piață capitalist la nivel mondial. 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării Toate dimensiunile vieții socioumane sunt atinse de globalizare, deși cea mai "vizibilă" și cea mai discutată este încă cea economică. Doar relativ recent (în ultimele două decenii) au început să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
molot (secera și ciocanul, cred) a înmînat fiecărui membru al delegației dîmbovițene cîte un exemplar din ziarul de uzină Martenovka. Imaginați-vă ce emoții pe capul lor. Mai dedesubt, în subsolul aceleiași pagini, la rubrica Sfîrșit de an în țările capitaliste, sînt înșirate nenorocirile: Anglia: mari dificultăți în economie, Franța: indici tot mai pronunțați de inflație, America Latină: patru din fiecare zece oameni sînt analfabeți, R.F. Germană: dezechilibru în bugetul federal, Suedia: scăderea ritmului de producție. Te și-ntrebi cum de-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în clase fără bănci, întreținîndu-se copilărește, Și asimilînd totodată. Cu oarecare întîrziere se va ajunge și la noi, sîntem siguri, la imaginea aflată deocamdată pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut). Îl spurcă, dar... dar... își întrețin odraslele acolo. Într-o competiție autohtonă la modă, de mare bonton azi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la care se revendică azi, fariseic, foștii propagandiști p.c.r.)! Ce criză de identitate traversează, în momentul de față, actualele guvernări occidentale colorate social-democrat! Realitățile prezentului arată că doar bogatul stat capitalist e în stare să asigure armonizarea socială. Atenuînd autentic discrepanțele dintre avere și sărăcie. Trec pe trotuare și las, mai la tot pasul, cîte ceva în palma întinsă. Atît pot face eu în lumea asta (încă) prost alcătuită. Cum mi-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sună comic-desuet): Ionescu și fiul, Bercovici și fiul. Era o străveche statornicire a tandemului tată-fiu, ca garanție a stabilității și seriozității reieșite din temeiuri de sînge. Azi? Tandemul operează și azi. Într-o Românie care-și resuscită apetitul pentru individualismul capitalist. Numai că cei doi asociați se "ascund" acum sub sonoritatea derutant-cosmopolită a unor firme la modă. Citez, întîmplător, doar pentru această sonoritate: Maxwell, Blues, Amanda, Miky, Comodi, Casio. Oricum, să recunoaștem cu cît mica/mare afacere e pe temeiuri familiale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
extreme, "de dreapta", "de stînga") și-au consumat irevocabil destinul, iată-i reînviind din proprie cenușă. Motivul? Cel arătat de partid. Dar nu în gura mare. Pentru că partidul spune în gura mare numai ce le place urechilor naive ale bieților capitaliști (de la care așteaptă totuși (po)mană grasă). Dedesubt, în afundurile masei votante, discursul îmbracă altă haină. Haina subversivă a bunicilor kominterniști, aprigi dușmani ai yankeilor. Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! continuă să sune răspicat constatarea satisfăcută a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puțin tacit SUA-Rusia e o ochiadă mai mult sau mai puțin perfectă. Mai mult, pentru că același pericol terorismul îi pîndește în aceeași măsură pe amîndoi coloșii. Mai puțin, pentru că decalajele dintre ei sînt de sistem unul impus demult ca lider capitalist incontestabil, celălalt zbătîndu-se încă să iasă dintr-un comunism pernicios și, iată, atît de remanent (asistență nucleară către Iran, războiul brutal din Cecenia și menținerea trupelor rusești în diverse țări din care a promis să se retragă, inclusiv Republica Moldova, asalturile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam gîndi. Repere, ele, păstăile, ale unor campanii obștești din a căror liber consimțită muncă patriotică urma să fie stors nu știu ce ulei. Vîndut apoi, profitabil, din statul socialist, îmbuibaților capitaliști. După externare, văzîndu-l acasă pe veneratul pictor, îl asist, un timp, în bucătărie (unde-și are atelierul), la definitivarea compoziției care tratează, evident, patrioticul subiect. Nici o mirare. Cum mirare nu e nici cînd, pentru ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cuprins Introducere LECȚII NOI DE LA LUMEA VECHE 1. Lunga agonie a visului american 2. Noul pământ al oportunității 3. Miracolul economic liniștit CONSTRUCȚIA EREI MODERNE 4. Spațiu, timp și modernitate 5. Crearea individului 6. Invenția ideologiei proprietății 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În rețea În economia globalizată 9. „Statele Unite” ale Europei 10. Guvern fără centru (descentralizat) 11. Curtarea societății civile 12. Dilema imigrației 13. Unitate În diversitate 14. Luptând pentru pace 15. Al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
corespunzător nevoilor sale”. Americanii Îl preferă pe economistul scoțian Adam Smith care a predicat un alt fel de catehism. În celebra sa carte Avuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Smith a avansat noțiunea controversată ca Într-o economie capitalistă de piață bine administrată, fiecare urmărește interesul propriu, dedicându-se numai bunăstării proprii. Dar În actul de a obține bunăstarea lui materială, chiar fără să vrea, el crește bogăția generală, bunăstarea celorlalți și a societății În general. Aceste două puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
harnici și sârguincioși. La Început, aceste valori erau un fel de a trăi În acord cu credința lor. Eventual Însă conținutul religios s-a pierdut În Europa, dar valorile au rămas și au devenit un element esențial În dezvoltarea etosului capitalist. Niciodată până atunci În istorie oamenii nu și-au impus asemenea restricții radicale. În trecut, controlul asupra comportamentului oamenilor era cel mai adesea impus din exterior, de către familia extinsă sau de către guvern și elite, cu ajutorul constrângerii și al violenței. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
autonom au transformat viața europeană În cursul câtorva secole. Există totuși o altă dezvoltare instituțională care a apărut Împreună cu restul schimbărilor conceptuale - o instituție care a dat o formă concretă și un Înțeles celorlalte furnizând elementul indispensabil pentru apariția economiei capitaliste și a statului-națiune. Invenția și codificarea regimului proprietății private În Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe utopice a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
târziu, au abandonat-o parțial, Începând să restrângă dreptul la proprietatea privată cu un angajament pentru reforme socialiste. O cunoaștere deci a modului În care a apărut regimul proprietății private și o Înțelegere a rolului lui esențial În apariția piețelor capitaliste și a guvernării statului-națiune, ca și modul diferit În care acesta a fost Îmbrățișat În Lumea Veche și În America sunt esențiale pentru a Înțelege schimbările profunde care au loc În Europa, care se pregătește se avanseze dincolo de acești doi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mers și mai departe decât Luther, chemându-i pe cedincioși să-și Îmbunătățească continuu situația lor În viața. În timp ce doctrina lui Calvin nu a intenționat să avanseze noțiunea de comerț, ea a sprijinit totuși fără să vrea interesele noii clase capitaliste. Importanța pe care el a pus-o pe activitatea continuă, productivitate și Îmbunătățirea situației personale s-a dovedit compatibilă cu o nouă clasă al cărei interes era În munca intensă, dezvoltarea producției, frugalitate și o ordonare rațională a activității umane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și o ordonare rațională a activității umane pe piață 5. Doctrina sa a ajutat să justifice, chiar inadvertent, ideea de acumulare a bogăției și a capitalului, ingrediente de bază ale unui regim de proprietate modern și ale modului de viață capitalist. Istoricul economic Richard Henry Tawney și sociologul Max Weber au scris pe larg despre legătura filosofică profundă Între apariția etosului protestant al muncii și apariția capitalismului modern. Eliberând indivizii de dependența de ierarhia Bisericii și Înarmând fiecare persoană cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]