7,454 matches
-
individual, cu caracter de confesiune ori de jurnal, căci Creangă povestește copilăria copilului universal. Așadar tehnica rămâne în ultimă analiză totul. Analizând Capra cu trei iezi, descoperim procedeele lui La Fontaine. Animalele sunt văzute omenește, constituind niște simboluri-caricaturi, niște "maschere". Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai fost nevoie de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai fost nevoie de trăsăturile unui animal, deoarece soacra a căpătat în popor renumele unei caricaturi. Toată seva
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un calm kief, în forma unei mari bucurii a oricărei vietăți comestibile de a participa la prefacerile materiei, de a mânca și a se lăsa mâncată. Se vorbește cu voluptate de bogăția în vânat a țării (urși, mistreți, cerbi, capre negre, cocoși de munte, ierunci, dropii, spîrcaciu, potârnichi, prepelițe, sitari, begaține, puhoieri, nagâți, rațe, lișițe, gâște, gîliți, lebede), de raci și chișcari, de crapi prinși iarna prin copci în cantități așa mari încît "foșgăiau viermuind", de pești gătiți în felurite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și nu mai văd decât o ploaie. O ploaie amară de frunze... Ermetismul lui Al. Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate fi servită multor copii, fiindcă corpul Încărcat al mamei nu o mai poate produce, trebuiesc găsite mijloace de compensație, care Însă nu pot egala pe deplin laptele mamei. Pentru primele luni, cea mai bună compensație este laptele nefiert de la capre sau vaci sănătoase . Despre efectele vătămătoare pe care le produce cu deosebire laptele fiert În aparatul Soxhlet, dau o dovadă convingătoare. Materiile nutritive contra naturii nu se digeră pe deplin și, pe dată ce ele se introduc regulat zilnic, se
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
nu le-a putut descoperi de-a lungul istoriei, despre geți scrie o singură pro-poziție, chiar dacă aceștia erau neamul cel mai numeros din Europa și cea mai ma-re putere ce se opunea expansiunii imperialismului roman. Cînd umbla el cu capra să-și adune informațiile pentru ticluirea veninoasă, fiind finanțat de romani, în Ge-ția domnea Boero Bisto de la care avem atîtea tăblițe de plumb care ne obligă să credem mai mult în ele decît în minciunile dăruite de acest grec. O
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ciorap gros de lână. Localnicii aveau puțin pământ arabil-loturile inițiale date la împroprietărirea din 1864 fiind împărțite de urmași-, motiv pentru care toți țăranii lucrau „pe din două” în moșia boierului, cre șteau animale și păsări, mai ales oi și capre, mai puține vaci. Pentru muncile agricole și pentru transportul cerealelor, a paielor, a lemnelor, se foloseau boii. Erau puțini cai. Tata a fost unul dintre primii gospodari care a renunțat la boi și a cumpărat și a adus cai din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aprovizioneze cu apă de la acea fântână. Deși se consuma foarte multă apă, n-am pomenit niciodată să se fi terminat, sau tulburat apa din acea fântână. Pentru adăpatul vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. în satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
legionar? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” .Din cele vânătore ști ne povestea cum un boier a organizat o vânătoare de iarnă pe terenul moșiei sale la care, a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” .Din cele vânătore ști ne povestea cum un boier a organizat o vânătoare de iarnă pe terenul moșiei sale la care, a poftit un vânător bătrân din sat, care cunoștea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
religioase în familia hindusă Ritualurile. Se practicau în casa celui care urma să aducă sacrificiul sau pe un teren învecinat, atunci când nu existau sanctuare. Cu ocazia ritualului sacrificiului se ofereau lapte, unt, cereale și prăjituri. Se mai sacrificau și animale: capre și vaci, tauri și berbeci, cai. Odată cu Rig Veda, cel mai important sacrificiu devine soma. clasificarea ritualurilor: a) ritualuri domestice - erau Împlinite de stăpânul casei și justificate prin tradiție (smr’ti). Exemplu: întreținerea focului, sărbătorile agricole, nașterea copiilor, căsătoria, funeraliile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mișcării New Age susține existența unei crize sociale și spirituale a creștinismului. Ierarhiile ecleziale n-au putut transforma omul. Numai oamenii transformați de divinitate ar putea transforma, la rândul lor, omul. Printre aceștia, mișcarea New Age Îi enumeră pe Fritjof capra, David Bohm, Marilyn Ferguson, arnold Keyserling, Karl H. Pribram, Johan Quanjer, rupert Sheldrake, George Trevelyan, Francisco varela, Teilhard de chardin, robert Muller, Morris Berman, David Spangler, Helena Blavatsky, alice Bailey, Benjamin creme, Srī aurobindo, leopold Brandstätter, Helena roerich, raymond Moody
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Acuma V. G. Morțun îngrijește de tipărirea lor. Pănă la aparițiunea celor doŭă volume ale sale nu socot de prisos să rëamintesc în ordine cronologică cele ce a scris. Literatura populară. Soacra cu treĭ nurorĭ, poveste. IX. 7. Literatura populară. Capra cu treĭ ĭezĭ, poveste. IX. 9. Literatura populară. Punguța cu doĭ banĭ, poveste. IX. 10. Literatura populară. Dănilă Prepeleag, poveste. IX. 12. Povestea porcului X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Tonalitatea melancolică, simplitatea și puritatea definesc acest debut, dar poemele nu aduc o notă de originalitate, reluând tipare blagiene (Bacanală, Trebuie să mă întorc): „Dor de sat, fără vârstă ca apa./ Sete de văzduh./ Morile țipând în înserare,/ cucii și caprele,/ [...] Întoarcere cu neputință” (Povestea cu ieri). O notă personală găsește T. în Ierugi (1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita Stănescu. Poeta
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
creștine au fost contaminate de rituri precreștine, în așa măsură încât ele vor deveni mai mult laice decât religioase. Tematica jocurilor cu măști evoluează de la faza ritual-spectaculară către spectacolul fără rit, axat pe creația mimodramatică și apoi pe aceea fono-dramatică. Capra (Turca, Brezaia) este jocul cu ponderea cea mai mare în cadrul spectacolelor cu măști de la Anul Nou. Se întâlnește pe tot cuprinsul țării, dar cu o frecvență și o varietate tipologică sporite în Moldova. Descinzând din travestirile animaliere proprii culturilor vânătorești
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Brezaia) este jocul cu ponderea cea mai mare în cadrul spectacolelor cu măști de la Anul Nou. Se întâlnește pe tot cuprinsul țării, dar cu o frecvență și o varietate tipologică sporite în Moldova. Descinzând din travestirile animaliere proprii culturilor vânătorești, imaginea caprei a pătruns în jocurile cu măști din epoca feudală și continuă să apară astăzi în contextul unor petreceri populare, cu deosebire în cele de la Anul Nou. Prima fază de trecere a dramei rituale către teatru este prezentarea dramatică a unor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
din epoca feudală și continuă să apară astăzi în contextul unor petreceri populare, cu deosebire în cele de la Anul Nou. Prima fază de trecere a dramei rituale către teatru este prezentarea dramatică a unor episoade ludice. Substratul magic, ce atribuia Caprei rostul de a influența pozitiv vânătoarea și căruia i se substituie, în societățile agrare, un rol fertilizator, este înlocuit acum prin explicitarea acțiunii mimetice, văduvită însă de sensurile inițiale. De regulă, spectacolul cuprinde o parte introductivă, descriptivă (în care se
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se practică la priveghi cu scopul de a crea o atmosferă de bună dispoziție în serile premergătoare despărțirii de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se practică la priveghi cu scopul de a crea o atmosferă de bună dispoziție în serile premergătoare despărțirii de cel răposat. Moșnegii (Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
în epoca feudală reprezentanți ai comicului popular, echivalând cu măscăricii spectacolelor de burg. Diversificată, imaginea arhaică a unchiașului stă la baza creării a numeroase personaje: Moșnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Călușarilor, Moșul și Baba din jocul Caprei și al Ursului etc. Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oară de Dosoftei în Viața și petrecerea svinților (1682), fiind asemănat cu un spectacol popular grecesc prilejuit de sărbătoarea Katagoghion. Obiceiul se practică și astăzi în mai multe localități din
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]