4,513 matches
-
că-i va ucide fiicele pentru ca neamul său să se stingă. Ochi-de-Șoim, Cora, Alice, Uncas, Chingachgook, Duncan și alți câțiva fug cu o canoe pe Lacul George și coboară în jos pe un râu către o peșteră aflată în spatele unei cascade, dar Magua și oamenii lui le găsesc acunzătoarea. Pentru siguranța lor, Ochi-de-Șoim o îndeamnă pe Cora și pe sora ei să se predea dacă vor fi capturate și promite că le va găsi mai târziu, apoi sare cu tatăl și
Ultimul mohican (film din 1992) () [Corola-website/Science/326286_a_327615]
-
oamenii lui le găsesc acunzătoarea. Pentru siguranța lor, Ochi-de-Șoim o îndeamnă pe Cora și pe sora ei să se predea dacă vor fi capturate și promite că le va găsi mai târziu, apoi sare cu tatăl și fratele său în cascadă. Magua îi ia pe Duncan și pe cele două surori într-un sat al tribului huron. Magua discută soarta captivilor cu sachemul tribului, fiind întrerupt de sosirea lui Ochi-de-Șoim neînarmat. Cu Duncan traducându-i vorbele în limba franceză, Ochi-de-Șoim îl
Ultimul mohican (film din 1992) () [Corola-website/Science/326286_a_327615]
-
film are loc în nordul statului New York, potrivit textului filmului, el a fost filmat mai ales în Munții Blue Ridge din Carolina de Nord. Printre locațiile de filmare sunt Lake James, Chimney Rock Park și The Biltmore Estate. Unele dintre cascadele care apar în film sunt Hooker Falls, Triple Falls, Bridal Veil Falls și High Falls situată în DuPont State Forest. O altă cascadă din film este Linville Falls, aflată în munții din Carolina de Nord. "Ultimul mohican" a fost lansat
Ultimul mohican (film din 1992) () [Corola-website/Science/326286_a_327615]
-
Nord. Printre locațiile de filmare sunt Lake James, Chimney Rock Park și The Biltmore Estate. Unele dintre cascadele care apar în film sunt Hooker Falls, Triple Falls, Bridal Veil Falls și High Falls situată în DuPont State Forest. O altă cascadă din film este Linville Falls, aflată în munții din Carolina de Nord. "Ultimul mohican" a fost lansat în aprecierea generală a criticilor care au lăudat filmul pentru imagine și muzică. CriticulRoger Ebert de la "Chicago Sun-Times" a numit filmul "... o îmbunătățire
Ultimul mohican (film din 1992) () [Corola-website/Science/326286_a_327615]
-
prin "Legea Nr.5 din 6 Martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul National Buila-Vânturarița și reprezintă o zonă cu un relief diversificat, cu pajiști, păduri, vai, cascade, luminișuri; ce adăpostește specii de plante și elemente faunistice specifice Meridionalilor. Floră rezervației este constituită din vegetație arboricola (cu specii de foioase: fag, tei, mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
stația din aval ci și în stația din amonte (este mai avantajos tehnologic amplasarea acestuia în stația terminală). În România instalațiile pe cablu care au partea mecanică motrică amplasată în stația terminală (amonte) sunt cele de la Sinaia-Cota 1400 și Bâlea Cascadă - Bâlea Lac. În rest, aceste grupuri motrice se află la stația din aval. Viteza de deplasare diferă în funcție de lungimea și de tipul telefericului, de sarcina utilă, de tipul cablului trăgător, panta traseului, etc. Cea mai ridicată viteză de deplasare admisă
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adîncă depresiune formată de V. Jepilor, numită și V. Caraimanului. Valea își trage obîrșiile din platou, iar din marginea acestuia formează o ruptură de pantă de aproape 200 m, Cascadă Caraimanului. Valea se adîncește apoi între maluri puternic înclinate și confluează cu V. Prahovei la Bușteni. În primăvara anului 1937, un grup de elevi de la liceul Mihail Viteazul îndrăgostiți de munte, au decis construirea unei cabane pe culmea Caraimanului (cabană
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
20-25 min la fostele cariere de piatră. De aici prindem poteca spre stînga, în urcuș pieptiș, apoi de-a coasta pe malul drept al Văii Jepilor (stînga cum urcăm). După un parcurs scurt apar, pe malul opus al văii, marile cascade ale Văii Spumoase. Străbătînd în continuare o porțiune în care poteca, prevăzută cu cablu de asigurare, este săpata în stîncă, începem curînd urcușul, pe versantul nordic al Jepilor Mici. După 1 - 1½ oră de la Bușteni urcușul pieptiș încetează și, îndreptîndu-ne
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
serpentine, apoi urcînd pieptiș pe sub pereții din dreapta, pe o porțiune surpata de eroziuni, conduce la baza unei scări de piatră cu cabluri de asigurare. Înainte, în firul văii, se ridică o treaptă stîncoasa înaltă peste care apele Văii Jepilor formează Cascadă Caraimanului (sau Vînturișul Caraimanului), impresionantă mai ales primăvară și la începutul verii, cînd valea are debit mare de apă. În stînga, pește vale, versantul Jepilnr Mici este acoperit cu o vegetație bogată întreruptă de tancuri, pereți și vîlcele stîncoase. În contrast cu
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
se deschid fetele luminoase ale Caraimanului, cu abrupturi înlănțuite de brîne bogat înierbate și presărate cu sumedenie de flori. Nu departe, poteca traversează firul bolovănos al Vîlcelului Brînei Portiței, după care continuă urcușul și iese la baza treptei stîncoase a Cascadei Caraimanului, în punctul în care, spre dreapta, pornește largul pridvor înierbat al Brînei Portiței. În continuare, poteca ne conduce curînd în firul Vîlcelul Zăpezilor (păstrează multă vreme zăpadă), de unde urmează o fată stîncoasa, urcă pieptiș printr-un mic horn și
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
a fost cea de-a 48-a ediție a turului ciclist al României, numit și "Mica Buclă". Cei aproximativ 1.400 de kilometri i-au purtat pe cicliști de la malul mării până pe Transfăgărășan, la Bâlea Cascadă. Această cățărare a fost prezentă ultima oară în tur în ediția din 2009. Turul a debutat cu un pluton de 69 de rutieri, de la 12 echipe, după ce trei echipe, naționala Serbiei, Restore EBH Cycling Team din Olanda și Manisaspor Cycling
Turul României 2011 () [Corola-website/Science/322832_a_324161]
-
15 cățărări, dintre care una de categorie specială (Bâlea Lac), șase de categoria A, una de categoria B și 8 de categoria C. Totuși, ascensiunea de la Bâlea Lac a fost anulată cu o zi înaintea etapei, sosirea facându-se la Bâlea Cascadă (altitudine 1.218 m), deoarece drumul până la Bâlea Lac era înzăpezit, iar siguranța cicliștilor nu putea fi asigurată. Sosirea ultimei etape a fost programată pe data de 11 iunie la Arcul de Triumf din București, turul revenind în capitală după
Turul României 2011 () [Corola-website/Science/322832_a_324161]
-
aflat la a doua victorie în tur, după cea de la Brăila din prima etapă. Acesta a devansat la sprintul final un grup de șase cicliști, iar grupul favoriților a sosit la 52 de secunde. Vineri, 10 iunie: Sibiu - Avrig - Bâlea Cascadă, 57 km Sprint intermediar: Avrig (km 19) Cățărări: Bâlea Cascadă (km 57, cat A), Bâlea Lac (km 72, cat S) Etapa a șaptea a turului se anunța una dintre cele mai dificile ale ediției din acest an. În varianta prezentată
Turul României 2011 () [Corola-website/Science/322832_a_324161]
-
Brăila din prima etapă. Acesta a devansat la sprintul final un grup de șase cicliști, iar grupul favoriților a sosit la 52 de secunde. Vineri, 10 iunie: Sibiu - Avrig - Bâlea Cascadă, 57 km Sprint intermediar: Avrig (km 19) Cățărări: Bâlea Cascadă (km 57, cat A), Bâlea Lac (km 72, cat S) Etapa a șaptea a turului se anunța una dintre cele mai dificile ale ediției din acest an. În varianta prezentată înaintea turului aceasta avea 75 de kilometri, iar sosirea era
Turul României 2011 () [Corola-website/Science/322832_a_324161]
-
turului aceasta avea 75 de kilometri, iar sosirea era planificată în ascensiune la Bâlea Lac, cățărare de categorie specială, la altitudinea de 2.020 de metri. Totuși se prevedea posibilitatea ca parcurgerea Transfăgărășanului să nu se poată face până la Bâlea Cascadă, din cauza zăpezii. Ceea ce s-a și întâmplat: cățărarea până la Bâlea Lac a fost anulată cu o zi înaintea etapei, iar finalul etapei a fost reprogramat la Bâlea Cascadă, altitudine 1.218 metri, cățărare de categoria A, la 57 de kilometri
Turul României 2011 () [Corola-website/Science/322832_a_324161]
-
prevedea posibilitatea ca parcurgerea Transfăgărășanului să nu se poată face până la Bâlea Cascadă, din cauza zăpezii. Ceea ce s-a și întâmplat: cățărarea până la Bâlea Lac a fost anulată cu o zi înaintea etapei, iar finalul etapei a fost reprogramat la Bâlea Cascadă, altitudine 1.218 metri, cățărare de categoria A, la 57 de kilometri de start. Câștigător ale etapei a fost germanul Andreas Kenser de la Profiline, urmat în ordine la distanțe de peste 40 de secunde de Georgi Georgiev, Vladimir Koev, Ioannis Tamouridis
Turul României 2011 () [Corola-website/Science/322832_a_324161]
-
efectuat modificări semnificative după gustul și necesitățile lui, între care se numără, printre altele: un zid de piatră care înconjoară proprietatea, o poartă din fier forjat decorată cu motive muzicale, piscină, teren de racquetball, și celebra „Jungle Room” cu o cascadă interioară. În februarie și octombrie 1976, Jungle Room a fost transformată în studio de înregistrări, unde Presley a înregistrat mare parte din ultimele două albume ale sale, "From Elvis Presley Boulevard, Memphis, Tennessee" și "Moody Blue"; acestea au fost ultimele
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
de parcare. este prima clădire ecologică de birouri din București, dezvoltată în conformitate cu sistemele internaționale de certificare a clădirilor „verzi” și a necesitat o investiție de 60 milioane de euro. Clădirea a fost finalizată în anul 2010. Clădirea fost dezvoltată de "Cascade Group", controlat de fondul de investiții "European Development Property Company (EDPC)", care este controlat la rândul său de compania Charlemagne Capital.
Euro Tower () [Corola-website/Science/322297_a_323626]
-
Laserele cuantice în cascadă (engl. Quantum Cascade Lasers - QCLs) sunt lasere realizate cu dispozitive semiconductoare, ele emițând doar în anumite porțiuni ale spectrului electromagnetic, mai exact în infraroșu mediu și în infraroșu apropiat. Existența acestui tip de lasere a fost demonstrată pentru prima dată
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
Laserele cuantice în cascadă (engl. Quantum Cascade Lasers - QCLs) sunt lasere realizate cu dispozitive semiconductoare, ele emițând doar în anumite porțiuni ale spectrului electromagnetic, mai exact în infraroșu mediu și în infraroșu apropiat. Existența acestui tip de lasere a fost demonstrată pentru prima dată la Laboratoarele Bell
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
la Laboratoarele Bell de către Jerome Faist, Federico Capasso, Deborah Sivco, Carlo Sirtori, Albert Hutchinson și Alfred Cho în anul 1994. Spre deosebire de laserele tipice interbandă cu semiconductoare, care emit radiații electromagnetice prin recombinarea perechilor electron-gol din banda materialului, laserele cuantice în cascadă sunt unipolare, iar emisia laser se realizează prin utilizarea tranzițiilor intersubbandă într-o stivă repetată de heterostructuri semiconductoare cuantice multiple; această idee a fost propusă pentru prima dată în lucrarea intitulată “ Posibilitatea de amplificare a undelor electromagnetice într-un semiconductor
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
ridicată din banda de conducție se recombină cu un gol din banda de valență. Drept urmare, energia fotonului și lungimea de undă a emisiei diodelor laser este determinată de spațiul interbandă specific materialului folosit. Cu toate acestea, un laser cuantic în cascadă nu utilizează materiale semiconductoare în regiunea sa optică activă. În schimb, cuprinde o serie periodică de straturi subțiri din diferite materiale, formând astfel o superstructură. Superstructura introduce un potențial electric reglabil pe întreaga lungime a dispozitivului, ceea ce înseamnă că există
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
necesară în vederea realizării emisiei laser. Deoarece poziția nivelurilor de energie în sistem este determinată în primul rând de grosimile stratului și nu de material, este posibilă reglarea într-o gamă largă a lungimii de undă a emisiei laserelor cuantice în cascadă în același material. În diodele laser semiconductoare, electronii și golurile sunt anihilați după ce se recombină de-a lungul spațiului dintre cele două benzi și nu mai pot juca niciun rol viitor în generarea de fotoni. Totuși, într-un laser cuantic
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
același material. În diodele laser semiconductoare, electronii și golurile sunt anihilați după ce se recombină de-a lungul spațiului dintre cele două benzi și nu mai pot juca niciun rol viitor în generarea de fotoni. Totuși, într-un laser cuantic în cascadă unipolar, de îndată ce un electron a fost supus unei tranziții intersubbandă și a emis un foton într-o perioadă a superstructurii, se poate deplasa (tunela) către următoarea perioadă a structurii, acolo unde un alt foton poate fi emis. Acest proces, în
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]
-
într-o perioadă a superstructurii, se poate deplasa (tunela) către următoarea perioadă a structurii, acolo unde un alt foton poate fi emis. Acest proces, în care un singur electron cauzează emisia mai multor fotoni pe măsură ce traversează structura unui QCL (Quantum Cascade Laser - Laser Cuantic în Cascadă), dă naștere la denumirea de “în cascadă” din numele tipului de laser și face posibilă o eficiență cuantică mult mai mare decât unitatea, ceea ce conduce la puteri de ieșire mult mai mari decât în cazul
Lasere cuantice în cascadă () [Corola-website/Science/329610_a_330939]