7,041 matches
-
și literatură comparată, la aceeași facultate, fără a le finaliza. În 1995, a lucrat ca secretar literar la Teatrul Mic din București, iar din 1996, ca editor la Mediavision, Casa de producție a PRO TV. Este unul dintre membrii fondatori ai cenaclurilor „Central”, respectiv „Litere”. Debutează publicistic în revista „Contrapunct” (1992) și editorial în Tablou de familie, care a primit Premiul revistei „Tomis” pentru cel mai bun volum colectiv de poezie din anul 1995. Prima carte personală este Bucla, publicată în 1999
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
director adjunct al Editurii Phoenix. Din 1996, este redactor la Muzeul Literaturii Române și consilier la Asociația Scriitorilor din București. Din 1997, redactează și conduce revista „ArtPanorama”. Debutează cu cronică literară în „Amfiteatru” (1986). Extrem de prezent în viața culturală, de la cenacluri și emisiuni literare până la lansări și prefațări de carte, B. se construiește ca un critic afiliat programatic generațiilor ’80 și ’90. Debutează editorial în 1993, cu „ficțiunile critice” din La noapte, pe strada Toamnei și Doamna Ovary (dicționar antologic). Ambele
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
și vicios al artelor, acest juisor cu rafinamente uneori echivoce s-a răscumpărat, într-o bună măsură, prin gesturile lui de mecena cu gusturi fine. Frecventând la început cercul lui Al. Macedonski, și-a alcătuit cu timpul un fel de cenaclu, la el acasă strângându-se o societate pestriță, scriitori, pictori, ziariști, sculptori (Constantin Brâncuși, printre alții), mulți dintre ei famelici și încă necunoscuți. A înlesnit debutul lui Ștefan Petică. Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
2000, 51-53; Marius Chivu, Fundăturile poeziei, RL, 2002, 32; Al. Cistelecan, Ultimul homerid, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Dan Bogdan Hanu, Suspinul homeric, CL, 2003, 3; Gheorghe Grigurcu, Șansa „biografismului”, RL, 2003, 15; Daniel Cristea-Enache, Omul din subterană, ALA, 2003, 661; Dosarul cenaclului Euridice, București, 2003, 406-466. T.N.
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
mai ales în perioada colectivizării satelor, difuzate sub pseudonimul Gheorghe Timofte, au constituit, în epocă, singura formă de protest mediatic anticomunist împotriva regimului de la București și a politicii sale catastrofale pentru țară și economia ei. În 1969 inițiază la München cenaclul Apoziția, care activează sub conducerea sa până în 1992. Buletinul cenaclului, revista „Apoziția” (1973-1994), este, în bună parte, alcătuit tot de C., cu sprijinul editorial al lui Ion Dumitru, pe care îl descoperise și îl lansase ca poet (1964). Aici s-
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Timofte, au constituit, în epocă, singura formă de protest mediatic anticomunist împotriva regimului de la București și a politicii sale catastrofale pentru țară și economia ei. În 1969 inițiază la München cenaclul Apoziția, care activează sub conducerea sa până în 1992. Buletinul cenaclului, revista „Apoziția” (1973-1994), este, în bună parte, alcătuit tot de C., cu sprijinul editorial al lui Ion Dumitru, pe care îl descoperise și îl lansase ca poet (1964). Aici s-au format și s-au afirmat, de altfel, o serie
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
în revista „Luceafărul” din Paris (1948), a continuat cu o serie de comentarii sociologice și federaliste în paginile „României viitoare” (1951-1952) și ale unei publicații precum „Revue des études roumaines” (1953-1954). Colaborează cu poezie la revista „Anotimpuri” (1955), al cărei cenaclu îl frecventează de asemenea la Paris, acolo unde - începând din 1950 - încredințează tiparului și primele sale plachete de versuri: Ystud (1950), Codicil (1952), Poeme fără răspuns (1952), Poeme prea târzii (1954). C. cultivă aici o poezie ce oscilează dramatic între
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
muntele său, Tatăl Enlil, sfetnicul zeilor, a rămas fără grai ; Tăcerea s-a instaurat, muțenia a luat loc. Zeul suprem al cerului, Anu, cheamă zeii în sobor : Cine va omorî pe Zu Și-și va face numele mai înalt [în] cenaclu ? (Mitul lui Zu, II, 22-30 ; cf. 1, p. 63) Imaginile par a fi calchiate, într-atât sunt de asemănătoare. Dar dacă teoria împrumutului (sau a originii comune) ar putea fi invocată în ceea ce privește cele trei mituri din Orientul Apropiat, ea nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interacțiunilor. În spatele formei "controversă" există colegiul medieval, baza scolasticii; în spatele formei "polemică" există ziarele și revistele de opinie, suporturi ale gîndirii critice. În spatele formei "masă rotundă" există grupurile-țintă și platoul televiziunii, matricele schimbului de astăzi. Învățatul este al mînăstirii, universității, cenaclului, statului, școlii, partidului; el este al întreprinderii și pe ocolite al presei, editurii, academiei sau al tuturor acestor instituții amestecate, fiecare rivală a celeilalte. Școala s-a comportat ca o anti-Biserică (a avut contra-preoți și contra-catehism), așa cum mediile sînt o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Anglia, "febra demolării și reconstrucției a rămas aici superficială și momentană". Importată în Franța, sămînța se prinde. Cum? Găsind un organ "arta cuvîntului" -, cel al avocaților, jurnaliștilor, oamenilor de lume. Cu locurile sale specifice: saloane, teatre, cafenele, și mediul său: cenacluri, academii, societăți. Citiți mai ales capitolul intitulat " Propagarea doctrinei", în care Taine, ca bun traiectograf, retrasează traiectoria care determină ideile să coboare din saloane, pe oamenii de la etaj la mezanin, la nivelul prăvăliilor și birourilor, și de aici în pivnițe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
conspirație, invidie" (Rabelais). De cînd toți și fiecare au în fiecare seară ochi și urechi ocupate cu același telejurnal în trei sau patru exemplare, aceste milioane de mici demoni ai lui Maxwell, cocoțați pe pereții astăzi străpunși ai clubului sau cenaclului, ai celulei, ai secției, ai sectei, se evaporă în pasivitate, măturați de undele centrale. Ei reușiseră pînă atunci, de bine, de rău, să mențină o diferență de temperatură, și deci o productivitate. Omogenizarea electromagnetică a fluxurilor simbolice tinde să spargă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Epicur) somatică și psihică. Îi admiră pe Montaigne și Charron. Prietenia pentru Epicur este declarată în "Tratatul despre filosofia lui Epicur". Practică prietenia ca pe o etică și estetică, ca pe o virtute și, în același timp, metodă. Frecventează un cenaclu libertin. Deși a publicat diferite texte, nu a scris o singură carte care să sintetizeze opera sa. Îl atacă pe Descartes, neținând cont de talentele acestuia în domeniul armelor reale și al metaforei. Descartes reprezenta spiritualismul rațional, iar Gassendi materialismul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
modelul Sfântului Duh. Acesta din urmă califică providența divină veghind asupra lumii, el este spiritul lui Dumnezeu care dezvăluie sufletului tainele divine. Sfântul Duh prezidează la conceperea și la nașterea lui Isus. Mai târziu, el pogoară asupra discipolilor întruniți în cenaclu și se transmite noilor credincioși. Astfel încât putem conchide că, invers, Spiritul Liber manifestă puterea omului asupra lumii, că el desemnează inteligența și rațiunea omului aplicate realității și că, astfel, el explicitează ceea ce în ochii altora trece drept mistere. Și el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înseamnă a fi drept, milostiv și bun... Suficient pentru a se putea vorbi de demarcarea sa de teologie și de o tentativă de secularizare a moralei evanghelice. De altfel aceeași Marie de Gournay animă în locuința ei de la Paris un cenaclu în cadrul căruia se întâlnea floarea gândirii libertine franceze. Cea care citește, meditează și redactează scrisori adresate lui Francisc de Sales este frecventată adesea și de către Thăophile de Viau care miroase a pucioasă: va fi închis pentru versuri licențioase, iar opera
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căruia chestiunea religiei catolice poate fi abordată de pe pozițiile unui filosof dornic să elimine niște sechele. Toți aceștia se înscriu fără tăgadă în curentul zis al „Libertinilor erudiți”, iar Eseurile contează, între 1620 și 1630, ca o lucrare majoră a cenaclului. 53. Odiseea unei biblioteci. La moartea sa Marie de Gournay lasă moștenire documente vechi, înscrisuri și note referitoare la soarta viitoare a propriilor sale lucrări - cât și biblioteca ei lui François La Mothe Le Vayer, prieten loial și vechi deja
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Sunt însă cele mai importante, întrucât găsim aici istorie, teologie, filosofie și poezie - ceea ce exclude călătoriile, dreptul, jurisprudența și diverse. La Boătie, Montaigne, Marie de Gournay, La Mothe La Vayer: traseul urmat de această bibliotecă indică sensul... Frecventările libertine ale cenaclului „de l’Arbre Sec”, calitățile libertine și ele ale personajului mandatat de Marie de Gournay ca legator universal, filiația bibliofilică și transmiterii bibliotecii vreme de un secol în cadrul bine conturat al gândirii radicale, iată ceea ce ne permite s-o considerăm
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
primul nostru critic eliberat de complexele de inferioritate ale confruntării cu marile literaturi, primul care a avut conștiința valorii în sine a marilor noștri scriitori (adică a universalității lor intrinseci) și a scris despre ei pagini fundamentale. Părtinirile lui de cenaclu nu sunt cu mult mai îndărătnice și mai disproporționate decât ale lui Lovinescu și oricând Luciei Mantu, de pildă, îi poate fi opusă Ticu Arhip. Dar nu strică să „reamintim” și faptul că pe Hortensia Papadat-Bengescu a publicat-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Îți permite să vorbești despre o carte luându-te după ce zic ceilalți. Un pic surprins totuși de metoda critică a prietenului său, Lucien Îi Împărtășește uimirea: „- Dar, Dumnezeule! Și critica, sfânta critică! Ea unde rămâne? Întrebă Lucien Îndopat cu Învățătura cenaclului. - Dragul meu, răspunse Lousteau, uite ce e: critica e o perie prea aspră pentru stofele ușoare. Dar să lăsăm acum meseria. Vezi semnul ăsta? Îl Întrebă el arătându-i manuscrisul Margaretelor. Am unit cu puțină cerneală sfoara de hârtie. Dacă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
prezintă fragmente inedite din Jurnalul din teatru al lui Rebreanu, iar Mircea Popa publică documente și articole. Colaborează cu versuri Ion Mărgineanu, Maria D’Albă, Mircea Stâncel, Ion Hădărig, L. Buta, Eugenia Tiutiu. Apar de asemenea unele poezii ale membrilor cenaclului „Poesis”, precum și proza a laureaților la concursul de proza scurtă „Liviu Rebreanu”: Dan Dragan, Lucian Pop, Maria Morar, Radu Teampău, Ilie Muntean, Lăcrimioara Lupașcu. M.Pp.
AIUDUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285206_a_286535]
-
șase decenii, revista „Lectura școlarului” (1931-1932), o inițiativă a Bibliotecii pentru copii a Buzăului, A. își propune să-i familiarizeze pe micii cititori și „creatori” cu literatura. Rubrici: „Cărți noi”, „Atelier”, „Prietenii bibliotecii”, „Și ei au fost copii”, „Remember”, „Cronica cenaclului”. Sunt prezente în paginile „foii” buzoiene, pe lângă copii și profesori - cu versurile, prozele, însemnările lor - și nume consacrate precum Passionaria Stoicescu, Marin Sorescu (cu două poezii inedite, Roiul și Gura Teghii), Alexandru Mitru, Ion Caraion (cu un interviu inedit consemnat
ALBATROS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
comunității românești În străinătate. De pildă, una dintre cele mai longevive acțiuni culturale ale exilaților a fost posibilă grație Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris care a pus la dispoziție un spațiu În sediul său de pe rue Ribera pentru ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
soluții pentru implicarea intelectualilor din exil Întru eliberarea României și era Încurajată creația literară În limba română, căci, așa cum spunea Monica Lovinescu „mai buni, mai răi, mai vedeam ce făceam, ce am mai scris”. Nu este Întîmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ce am mai scris”. Nu este Întîmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată În locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, În anii ’70, și scriitori din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată În locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, În anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform părerii Împărtășite doar de unii dintre participanți că literatură de calitate se face
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]