4,368 matches
-
care înseamnă ruină pentru cei rămași. Revenind iarăși la vânzarea și înstrăinarea pământului românesc, bătrânii spuneau că pământul e viață și diadema frunții gospodarului și temeiul existenței sale. Să nu uităm că, din pământ și munca pământului am trăit și clădit secole, ceea ce avem azi spre fericirea noastră, a copiilor noștri și slava lui Dumnezeu, de aceea să nu-l înstrăinăm pentru a nu ajunge slugă la stăpânitori și țara noastră să nu ajungă colonie. Să fim vrednici și încrezători în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
toamnei și după voiosul cântec al păsărilor. Codrul privește melancolic metamorfozele zilnice și regretă că nu știe unde s-a ascuns vesela verde dumbravă, în care forfoteau viețuitoarele, bucurându-se de belșugul verii și pitulând taine printre ramuri și frunzișuri, clădind un sfielnic templu al paradisului pe pământ. Acum, ca un bunic, bătrânul codru rememorează amintirile din vremea când era la începuturi, doar mlădițe cu muguri ce-și deschideau ochii plini de întrebări spre păsările care păreau poveri și cu spaima
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
toată ființa meseriei de părinte. Prioritatea lui este să-i ofere acestuia securitate, deoarece conștientizează că un copil este o ființă foarte fragilă, care are nevoie în permanență de sprijin și de protecție, educația pe care o acordă copilului se clădește în jurul ideii că ,,Nu tot ce zboară se mănâncăˮ și are grijă să își învețe copilul în primul rând să fie precaut și rezervat față de tot ceea ce vine din afara familiei. Din păcate, uneori protecția acordată copilului este exagerată, părinții devin
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
înseamnă că modul său de a fi concepută și rezolvată s-a ,,instituit” de la sine<footnote Termenul de „instituție” derivă din verbul instituto, care în latină are la origine aceeași întrebuințare ca sensul tranzitiv al verbului „a dura”, deci a clădi, a întemeia, a stabili, a efectua, (Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. II, p. 307). footnote>. Termenul de ,,management al resurselor umane” are, el însuși, o încărcătură semantică diversă în raport direct cu viziunea despre rolul social și modul de funcționare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două colonade care "susțin" arcada sunt unul zoomorf, iar celălalt fitomorf. O primă ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în anii 1912-1913 Arhitect fiind Clavel iar proprietari și colaboratori Fritz Storck sculptor și soția sa Cecilia pictor". Sub ea se află o plachetă în stil renascentist înfățișând o posibilă Judecată de Apoi și într-un colț al clădirii, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Clasicismul, Romantismul, Realismul, Simbolismul, Avangardismul și mai nou, Postmodernismul ori Transmodernismul. REALISMUL Termenul „realism” definește curentul artistic apărut În Franta, În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție antiromantică. Principiile estetice pe care s-a clădit realismului au ca punct de plecare obiectivitatea si luciditatea, Împrumutate de la clasici; individul este Înfățișat În dimensiunea lui socială. Scriitorii realiști consideră că literatura trebuie să Întruchipeze realitatea obiectivă, să exprime adevărul, să observe existența reală și să adopte un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte.” Cea de a doua frază poetică, mult mai dezvoltată, este clădită pe antiteza „lumina altora” - „lumina mea” care se rezolvă, nu În planul cunoașterii raționale, ci În planul cunoaștrii luciferice, plecând de la treapta „minus cunoașterii”. Cripticul nu se dezvăluie, ci se potențează, zona de mister lărgindu-se În spațiul supus cunoașterii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se smulge din „sfera” lui, spre a se Întrupa pentru prima oară din cer și mare, asemenea lui Neptun (după concepția lui Platon), ca un „tânăr voievod”, „un mort frumos cu ochii vi?. În ipostaza angelică, Luceafărul are o frumusețe clădită pe motive romantice: „păr de aur moale", „umerele goale", „umbra feței străvezii.” În contrast cu paloarea feței, sunt ochii; ei ilustrează prin scânteiere viața interioară. Strălucirea lor este interpretată de fată ca semn al morții: „Lucești fără de viață... Și ochiul tău măngheață
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reducă fondul poemului la ideile proletarului și la Comuna din Paris, cu consecințele lor În plan social; o demonstrează cu prisosință variantele. Meditația lui avea un punct cardinal, mai precis, „ideea absolută”, cum spune Hegel. Lumea a fost și rămâne clădită pe inechitate. Celebra Revoluție din Octombrie 1917 nu a rezolvat problema și nici sublima Revoluție din Decembrie 1989, iar ideea s-a născut odată cu lumea, ori acesta este un adevăr absolut. Poetul era frământat de perpetuarea În eternitate a acestei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noi), dar câteva repere descoperite de către exegeți, nu trebuie ignorate și acestea ar fi următoarele: - Tema socială În poezia lui Eminescu este o realitate estetică pe care nimeni n-o poate nega și ar fi de prisos. Lumea a fost clădită de la Începuturi pe o asemenea temelie iar Întrebările pe care marele poet și le pune sunt de natură ontologică. Ideea este afirmată de G. Călinescu, D. Caracostea, N.Iorga, D. Popovici, ca să ne oprim doar la câțiva din cei care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală”, centralizare administrativă, birocrație și militarism, în condițiile ruinării vechii clase stăpânitoare (Zeletin, 1925/1991, p. 94 și urm.). Veriga lipsă în mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare este anticipată de studiul extrem de influent al lui Banfield (1958) asupra satului Montegrano din sudul Italiei. Banfield a explicat dezvoltarea redusă a satului prin capacitatea redusă a comunității locale de a se organiza pentru producerea bunurilor publice. Explicația este clădită în jurul a ceea ce autorul denumește „amoralism familial”: lipsa de încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, fenomen ce împiedică orice fel de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sa a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în fapt, enunțuri performative care, acumulate, au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită politic. În partea răsăriteană a Europei, naționalismul cutural a precedat și precipitat naționalismul politic. Cuvântul a prefigurat fapta. Realitatea (națională) a fost zidită prin discurs, cuvintele fiind cărămizile universurilor simbolice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualele lui Tocilescu (1889, 1896), Carol devine punctul nodal al istoriei românești, iar regalitatea o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea regatului în 1881 devine cheia de boltă care împlinește construcția statalității românești. Prin regalitate, statalitatea românească, "ce până aci sta clădită pe nisip", a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889, p. 277). Sintetizând evoluțiile istorice recente, Xenopol arată cum, în special prin travaliul lui Carol, "ajunse România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
meargă pentru a învăța cum se iubește Patria și cum poate fi ea apărată contra dușmanilor" (p. 41). Ce se învață la această școală a națiunii care este armata?, ne putem întreba intrigați. Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bazată pe economia de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli (1987) articulat ca urmare a forțelor declanșate de aceste mutații structurale în sferele cultural-religioase (Reforma), instituțional-politică (Statul-Națiune) și socio-economică (Societatea de Piață) s-a clădit pe o armătură mitică. Cinci "mituri" au devenit instituționalizate ca elemente constitutive ale modelului european al societății naționale, în lumina cărora proiectul unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal apărea ca un imperativ funcțional al statului național. Întreaga schemă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor unor preoți din satele în studiu acum, credem că au existat și alte locașuri bisericești pe teritoriul comunei, ale căror urme au dispărut cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]