8,920 matches
-
Ameliorarea dificultăților de ordin socio afectiv: c. Ameliorarea dificulăților de învățare Scopuri intermediare: • Facilitarea participării la viața colectivului / clasei, prin: sprijinirea elevului să-și găsească motivele interioare, exterioare pentru a fi capabil să-și contruiască o imagine de sine pozitivă; conștientizarea diferențelor firești dintre oameni și a faptul că fiecare individ este unic în felul său; dezvoltarea și exersarea comunicării empatice; diminuarea comunicării negative în grupul de elevi / clasă; construirea unei relații interumane calde, amiabile. • Dezvoltarea unor strategii personale de evitare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
contingențe reprezintă un consens, de regulă, redactat în formă scrisă, ce se stabilește între profesor/părinte/consilier și elev. De obicei, la acest contract se ajunge în urma unei negocieri și urmărește încurajarea elevului pentru a-și automonitoriza comportamentul și identificarea / conștientizarea consecințelor negative ale comportamentului acestuia. În derularea acestui contract se parcurg doi pași: definirea de către elev a ceea ce percepe și înțelege el prin comportament adecvat/ neadecvat și consecință a comportamentului. identificarea activităților care au funcție de întărire pentru elev. Promtingul presupune
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; 46 educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; 46 educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
cu alți copii, se impune intervenția adultului, în vederea evitării pe viitor a unor astfel de conduite. De fiecare dată când apare un compoament greșit, se cuvine să i se atragă atenția asupra acestuia și să se discute cu elevul în vederea conștientizării riscurilor presupuse de comportamentele deviante manifestate. folosirea recompensei Satisfacția resimțită de copil la aprecierile laudative ale educatorului sau ale părintelui trebuie să devină o motivație pentru repetarea acelui comportament. Se cuvine să se urmărească de fiecare data formularea aprecierilor laudative
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevei M.R, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
În vederea integrării elevei M.R, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului B. D, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului B. D, a fost stabilită echipa de lucru formată din: consilierul școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen scurt Elevul B.D.: 78 va participa activ la discuțiile din clasă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
asigurarea calității, evaluarea furnizorilor, întreținerea preventivă a utilajelor) pentru a scădea costul noncalității? De fapt, în ce măsură se poate visa la zero defecte, și la ce preț? Poate fi miza, care depinde de natura produsului furnizat, dar și de politica aleasă. Conștientizarea mizelor (luând in considerare mizele) Miza calității este mai mult sau mai puțin de neocolit pentru o organizație; nimeni nu se poate sustrage competiției și complexității produselor și proceselor de fabricație. Asta însemnă oare că un șef de organizație nu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
angajaților societății în materializarea politicii în domeniul calității. * stabilește modul de asigurare a disponibilității resurselor; * stabilește modul de conducere a analizelor de management efectuate. * stabilește îmbunătățirea calității ca un obiectiv permanent al managementului general; * promovează politici și obiective pentru creșterea conștientizării, motivării și implicării personalului din organizație; * stabilește cadrul în care are loc comunicarea privind realizarea satisfacției părților interesate. Pentru îndeplinirea obiectivelor declarate, managementul la nivelul cel mai înalt trebuie sa se asigure ca procesele, atât cele de realizare a unui
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3157]
-
de-aproape. Până la sesizarea ei în cele mai mici fibre 187. Scriitura blecheriană sesizează în detaliu suferința, originea tuturor paratopiilor fiind aici. Iată, de exemplu cum restricțiile ,,societății topice" din care provine, ,,ale eu-lui topic", reușesc să creeze, paradoxal, prin conștientizarea acestora, ,,spații relativ topice", ,,paratopii", în care ,,el-ul" se manifestă în toată splendoarea sa: Știam acum ,,conturul" durerii și nu-mi mai rămânea decât, cu ochii închiși, să-l urmăresc ca pe o bucată muzicală, și să caut a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
urmăream modulațiile și diversitățile unei bucăți de concert cu aceleași reveniri și cu aceleași teme, pe care le descopeream în compoziția durerii exact ca în muzica ce o ascult 188. Iată, așadar, una dintre ipostazele el-ului nomad manifestată în urma conștientizării ,,realității topice". Încă o ipostază generată de conștientizarea eu-ului de a nu fi decât eu este cea în care acesta se identifică cu actorii de comedie aflați în situația de a înfrunta personaje net superioare lor În comediile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu aceleași reveniri și cu aceleași teme, pe care le descopeream în compoziția durerii exact ca în muzica ce o ascult 188. Iată, așadar, una dintre ipostazele el-ului nomad manifestată în urma conștientizării ,,realității topice". Încă o ipostază generată de conștientizarea eu-ului de a nu fi decât eu este cea în care acesta se identifică cu actorii de comedie aflați în situația de a înfrunta personaje net superioare lor În comediile pe care le vedeam adesea la cinematograf, ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de aceea totul pare straniu, ghipsul ca metafora a morții este de fapt acel ceva care nu te lasă să fii decât ceea ce ești, marca unei realității mult prea ,,topice", din care eul nu poate ieși. Acesta este și momentul conștientizării situației eu-ului nu-i este dat să fie decât eu disperarea celui care nu vrea să fie el însuși, de care vorbea Kierkegaard. Și mie mi se va face un ghips, spuse Emanuel cu o mare descurajare în voce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
o are naratorul-personaj: ,,în definitiv nu există nicio diferență bine stabilită între persoana noastră reală și diferitele noastre personagii interioare imaginare"243 trasează clar ideea conform căreia peronajul blecherian trăiește în tot atâtea realități câte ipostaze imaginare își proiectează. Odată cu conștientizarea și asumarea acestor spații va începe și comutarea regimului existențial și experimentarea unor alte realități. Astfel, filmele, teatrul, bâlciul dublează realitatea, îmbogățind-o din punct de vedere estetic și în același timp supradimensionând-o prin intermediul artificialului. Dictonul decadent: lumea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de viață și de puritate. Eu eram menit să rămân veșnic în marginea lui, îmbâcsit de întuneric și de slăbiciuni de leșin 255; sau: ,,pentru întâia oară îmi simțeam capul strâns puternic în scheletul craniului. Îngrozitor și dureros prizonierat"256. Conștientizarea situației sale are ca efect imediat libertatea eului de a proiecta lumea exterioară conform propriilor percepții. Astfel, iluzia pe care o are imaginându-și, în locul eșarfei de pe noptieră, un buchet imens de dalii roșii trimite la teoria lui Karl Jaspers
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
să răsune în mine ca un ton unic, nemaipomenit, care să fie acel al înțelesului vieții mele258 aduce, de asemenea, în prim plan două mari probleme pe care Blecher le va dezvolta în romanele care vor urma: ,,greața" personajului și conștientizarea propriei morți. ,,Greața" apropie personajul blecherian de Antoine Roquentin, personajul lui Jean-Paul Sartre din celebrul roman cu același nume, deoarece ambii eroi trăiesc acest sentiment ca fiind rezultatul existenței însăși. În al doilea rând, Blecher este heideggerian, sfârșitul Întâmplărilor deschizând
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
4.2. Inimi cicatrizate sau discurs despre suferința impusă de boală 4.2.1. Personajul blecherian sau ipostaza de a-fi-întru moarte Romanul Inimi cicatrizate are ca moto un citat din Kierkegaard: ,,Ce teribile amintiri am de înfruntat,"259 expresie a conștientizării propriei suferințe a personajului, urmată inevitabil de asumarea morții, fapt anticipat de altfel din finalul Întâmplărilor în irealitatea imediată. Personajul lui Blecher, Emanuel, este heideggerian deoarece demersul său începe cu încercarea de înțelegere a timpului în care se situează. Conștientizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
conștientizării propriei suferințe a personajului, urmată inevitabil de asumarea morții, fapt anticipat de altfel din finalul Întâmplărilor în irealitatea imediată. Personajul lui Blecher, Emanuel, este heideggerian deoarece demersul său începe cu încercarea de înțelegere a timpului în care se situează. Conștientizarea propriei morți se produce înaintea oricărui diagnostic, iar personajul își va gândi timpul pornind de la moarte: Avu certitudinea clară că e foarte bolnav. Totul în jurul lui o spunea cu evidență. Ce însemnau toate aceste aparate? Desigur că nu erau făcute
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
îmbracă exact ca pe un cadavru"271. ,, Starea de deschidere" este de fapt asumarea unui lucru care nu mai este ascuns, necunoscut. Personajul lui Kafka din Metamorfoza, Gregor Samsa, intră în această stare odată cu metmofozarea sa, fapt care coincide cu conștientizarea terorii sociale la care este suspus din cauza serviciului pe care-l are, a familiei etc. Sunt autori ale căror personaje nu vor experimenta niciodată această stare. Toate personajele camil petresciene, cu excepția lui Ștefan Gheorghidiu, vor eșua în procesul conștientizării și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu conștientizarea terorii sociale la care este suspus din cauza serviciului pe care-l are, a familiei etc. Sunt autori ale căror personaje nu vor experimenta niciodată această stare. Toate personajele camil petresciene, cu excepția lui Ștefan Gheorghidiu, vor eșua în procesul conștientizării și al asumării situației reale. Gheorghidiu experimentează această stare, conștientizând faptul că adevărata dramă este cea a războiului. Aschenbach, personajul lui Thomas Mann din textul care asimilează ideea morții încă din titlul său, sub formă articulată Moartea la Veneția, va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
experimentează această stare, conștientizând faptul că adevărata dramă este cea a războiului. Aschenbach, personajul lui Thomas Mann din textul care asimilează ideea morții încă din titlul său, sub formă articulată Moartea la Veneția, va experimenta ,,starea de deschidere" în momentul conștientizării iubirii pentru Tadzio. Personajul simte cu pasiune pentru că refuză în plan teoretic. Conform opiniei sale, frumosul este un act spiritual și doar prin dominarea simțurilor poți ajunge la el. În acest context, apropierea de Muntele vrăjit este evidentă: Claudia Cauchat
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
întâlnirii cu propria moarte. Emanuel este captiv într-o realitate din care nu poate scăpa. Metafora care descrie poate cel mai bine viața pe care o trăiește este aceea a insomniei, ,,eterna insomnie a vieții"278. Această stare de permanentă conștientizarea a ceva, de imposibilitate de repaos îi va oferi posibilitatea personajului de a se confrunta cu posibilitatea sa ,,de a nu mai fi". Heidegger concepe ființa ca ,,grijă". Din această perspectivă, angoasa este definită ca o ,,grijă permanentă a ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și să se transforme într-un ,,eu văzător"307. ,,Eul veritabil" se relevă în paginile acestui roman deoarece ,,vede eul afectat de durere"308. Acest demers este posibil prin internalizarea durerii și nu exteriorizarea ei. Odată cu internalizarea durerii apare și conștientizarea propriei morți. Întâlnim la eul narativ din Vizuina luminată același demers heideggerian pe care îl constatam la Emanuel din Inimi cicatrizate: conștientizarea propriei morți înaintea oricărui diagnostic precis. Nu mai întâlnim însă, neliniștea personajului din romanul anterior: Mă gândesc adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]