14,043 matches
-
postul de radio Europa Liberă cu comentarii politice. Din 1994 lucrează ca redactor la secția culturală a „României libere”. Debutează în 1986, cu proză scurtă, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. A mai colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Litere, arte & idei”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau țipătul altuia, îi apare în 1992. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
seria „fără cuvinte” a lui Octavian Bour). Neîndoielnic, S. a fost concepută și realizată ca o revistă enciclopedică, din specia publicațiilor de bibliotecă, preocupată în mod esențial de prestigiu. Ea se alătură în spațiul istoriei presei românești unor periodice precum „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”. V.T.
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
la Studioul de Radio Iași (1956-1962), cursant la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” (1962-1964), activist de partid (1964-1966), devine lector la Conservatorul din același oraș (1964-1966), unde predă estetică. Este redactor-șef adjunct la „Cronica” (1966-1970), redactor-șef la „Convorbiri literare”(1972-1976), director-adjunct (1979-1982) și director (1982-1999) al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Debutează în 1964, cu o proză, în „Iașul literar”, iar editorial cu volumul de nuvele Cercul de ochi, apărut în 1968. Colaborează la „România literară
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Linia de plutire, București, 1983; Repetiție zilnică, București, 1986; Schițe și povestiri, București, 1989; Câteva amănunte, București, 1990; Alinierea la start, București, 1996; Drept minoritar, spaime naționale (György Frunda în dialog cu Elena Ștefoi), București, 1997; Petre Roman, Mărturii provocate (Convorbiri cu Elena Ștefoi), București, 2002; Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989. Andrei Pleșu și Petre Roman în dialog cu Elena Ștefoi, Iași, 2002; The Starting Line, tr. Adam J. Sorkin și Liana Vrăjitoru, București, 2003. Repere
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
În 1992 înființează Editura Viitorul românesc, unde este director. Debutează la „Tribuna”, în 1965, cu proză scurtă, iar editorial cu volumul de schițe și povestiri Un septembrie frumos, apărut în 1967. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Cronica”, „Tomis”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. Sursa prozei lui Ș. e lumea provincială contemporană. O lume asemănătoare cu aceea a locurilor în care „nu se întâmplă nimic”, „a târgurilor unde se moare” din epica lui Mihail Sadoveanu și Cezar Petrescu, încă și
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
revistă într-un singur număr, „Meduza”, un fel de publicație personală, unde semnează versuri, proză și critică literară, pe care o machetează, ilustrează etc. Ultima plachetă tipărită la Focșani poartă titlul Rumeurs sans aurores (1926). E prezent cu versuri în „Convorbiri literare”, „Bilete de papagal” și „Falanga”, pe care le va grupa într-un volum reprezentativ: Ceramică (1928). După susținerea licenței, cu magna cum laude (1928), este numit profesor la Liceul „Matei Basarab”, de unde se transferă la Liceul „Sf. Sava”. Fondează
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
1987 a fost colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă. Debutează cu schița Dimineața, la „Luceafărul”, în 1966, iar editorial cu volumul de povestiri Dimineața, apărut în același an. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A scris numeroase scenarii de film: Diminețile unui băiat cuminte (1967; premiat la Festivalul de la Cannes), Legenda (1968; premiat la Festivalul de la Teheran), Decolarea (1971), Vilegiatura (1973) - turnate în regia lui Andrei Blaier -, Filip
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
a tinerimei”. Semnătura îi mai apare, destul de frecvent, între 1923 și 1928, în „Buletinul Asociației Studenților Creștini”. Întors în țară, va fi prezent în „Gândirea”, unde va continua să dea, până în 1933, versuri, cronici literare, dramatice și plastice, precum și în „Convorbiri literare” și „Curentul”. În ianuarie 1929 începe să publice în „Cuvântul”, devenind, probabil, redactor al ziarului condus de Nae Ionescu, unde inserează versuri, proză, eseuri, reportaje, comentarii asupra unor cărți de literatură, de filosofie și de religie, precum și numeroase articole
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
de aceea, opera poate fi studiată și ca o culegere de „vieți ale sfinților”), în timp ce în următoarele opt aprofundează, așa cum spune și titlul, analiza etică și ascetică a păcatelor omenești. O altă operă de mari dimensiuni a lui Cassian conține Convorbirile (Collationes), adică discuțiile pe care Cassian și prietenul său Germanus le avuseseră în trecut cu faimoși întemeietori de lăcașuri monastice. Scrierea a fost publicată în trei părți separate, fiecare avînd o prefață proprie. Prima, care conține zece convorbiri, a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cassian conține Convorbirile (Collationes), adică discuțiile pe care Cassian și prietenul său Germanus le avuseseră în trecut cu faimoși întemeietori de lăcașuri monastice. Scrierea a fost publicată în trei părți separate, fiecare avînd o prefață proprie. Prima, care conține zece convorbiri, a fost începută la cererea episcopului Castor și a fost terminată la puțin timp după moartea acestuia, în 420; de aceea nu-i este dedicată lui Castor, ci fratelui acestuia, Leontius, episcop și el, și călugărului Helladius, care va ajunge
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
spirituală a „monahului exterior”, vrea acum să treacă la formarea invizibilă a omului interior; dacă opera consacrată așezămintelor mănăstirești era un îndreptar pentru înăbușirea dorințelor cărnii, aici sfaturile cuvioșilor părinți, adunate de Cassian, trebuie să arate ce este perfecțiunea desăvîrșită. Convorbirile nu sînt „dialoguri” clasice, ci instrucțiuni de viață spirituală: aceasta are drept model viața anahoretică a călugărilor din Egipt, vizitați de Cassian în tinerețe. Scriitorul își amintește vizitele sale în mănăstirile egiptene, și fiecare „vizită” este însoțită de o „convorbire
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Convorbirile nu sînt „dialoguri” clasice, ci instrucțiuni de viață spirituală: aceasta are drept model viața anahoretică a călugărilor din Egipt, vizitați de Cassian în tinerețe. Scriitorul își amintește vizitele sale în mănăstirile egiptene, și fiecare „vizită” este însoțită de o „convorbire”. în Occidentul secolului al V-lea, Cassian reprezintă vîrful meditației monastice; el reia elementele ascezei egiptene și le plasează în climatul și în mediul social și cultural din vremea sa. Cronologic vorbind, acest scriitor este contemporan cu Augustin, însă din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lor de către Prosper din Aquitania, că erau răspîndite în special în Gallia secolului al V-lea. Scriind în jurul anului 420 (deci cînd Augustin încă trăia), Cassian apare ca unul din primii susținători ai semipelagianismului. Astfel, în cea de-a treisprezecea Convorbire (7, 3), el susține că „Dumnezeu, o dată ce zărește în noi izvorul voinței de bine, oricare ar fi acesta, coboară lumina Sa asupra acestei voințe de bine, o îmbărbătează, o îndeamnă la mîntuire, făcînd să rodească ceea ce El însuși a sădit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a zăbovit o vreme la Nitria, apoi la Kellia (între 388 și 399), ca și de prezența lui Ioan Cassian, care afirmă în mod explicit că Sceti era considerată localitatea cea mai vestită pentru perfecțiunea vieții monastice (cf. mai ales Convorbiri X, 2, 3). Sceti a fost devastată în 407 de o primă invazie a barbarilor, care a provocat exodul multor eremiți și moartea altora; o a doua invazie a avut loc în 434. Politica brutală a patriarhului Teofil de Alexandria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de Dumnezeu, interdicția de a-ți urma propria judecată, aceea de a judeca etc. Ele au fost notate de ascultători și apoi redactate, deși nici cei care le-au transcris nu au fost mînați de intenții literare, ca în cazul Convorbirile lui Ioan Cassian (cf. pp. 000-000), analoage ca gen. Textele lui Dorotei păstrează spontaneitatea exprimării orale. Temele sînt dezvoltate cu ajutorul unui aparat format din citate biblice, din maxime ale Părinților din pustie și, mai ales, din multe anecdote și episoade
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
încălcând cu dezinvoltură toate regulile corectitudinii politice. în sfârșit, el incriminează necruțător instituții și practici din România, incluzând în carte și o diatribă împotriva modului cum funcționează însăși Televiziunea Română. Nu sunt respectate nici regulile elementare ale politeții. Grid Modorcea reproduce convorbirile sale particulare cu diferite persoane sau descrie mizeria din locuințele celor ce au făcut imprudența să-l găzduiască. Indiscreția sa stupefiantă seamănă cu aceea a lui Paul Goma. Și totuși cartea prezintă interes, fiind scrisă cu talent literar. Cu scandalos
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
serie de aproximații succesive prin garduri și stâlpi. La originea cătrănelii se afla avertismentul "ia-o-ncet, tataie, că faci infarct", servit, împreună cu friptura, de o picoliță tânără și cam zbanghie, pe care încercase s-o mângâie pe pulpă. După convorbirile preliminare din antreu, nevesti-sii i se învineți instantaneu ochiul stâng în urma unui croșeu și, sub presiunea directelor de stânga și de dreapta, cât și a loviturilor de picior, se retrase zbierând în bucătărie. Aici, după un scurt moment de chibzuință
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
timpul." Sau: "Din toate părțile mi se reproșează că nu produc nimic, cînd la mine sterilitatea e postulată; ba e chiar modul meu de "realizare"". I-o reproșau și prietenii. Odată s-a destăinuit caietului de amărăciunea provocată de o convorbire cu Mircea Eliade: "Toată dimineața am rumegat reproșurile pe care mi le-a făcut ieri M.E.: Ce se întîmplă? De ce nu mai scrii? Etc. etc. Ar fi trebuit să-i răspund că Wittgenstein n-a scris în totul decît un
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
Între două posibilități: „Există întotdeauna o altă posibilitate/ cea a luminii împletită în jurul trupului/ sau cea a umbrei suprapuse perfect/ pe ceea ce sunt în momentul/ în care singurătatea din interior/se dislocă și oscilează/ între propriile limite// ... XIII. MARIUS CHELARU (CONVORBIRI LITERARE, NOIEMBRIE 2016), DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME,, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017. Teodor Dume, Vitralii pe un interior scorojit (aforisme, citate, gînduri-sentimente), cuvînt înainte de Ionuț Caragea, Editura
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
straniu al presentimentului că ziua de mâine nu mai există pentru mine" (Ultima dimineață). Fiecare personaj își încheie socotelile, ajuns într-un anotimp al adevărului. Și mai abrupte în sinceritatea lor sunt cele trei dialoguri, Dialog cu fantoma tatălui meu, Convorbiri cu fantoma mamei adoptive, Dialog cu fantoma lui Miron. Tatăl, mama, cât și Miron sunt așezați pe câte un scaun și astfel începe un spectacol nefiresc, imposibil în realitatea trecutului, spectacolul sincerității absolute. Sunt așezați ca pe o scenă în fața
Scrisul by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/15017_a_16342]
-
comitet de redacție a făcut parte, colaborând ulterior cu versuri și la Bilete de papagal (1928). A colaborat la publicații de orientări diverse, deopotrivă la unele de avangardă și la altele al căror program era apropiat de tradiționalism: „Ultima oră”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Fapta”, „Zodiac”, „Viața literară”, „Axa”, „Azi”, „Clopotul”, „Discobolul”, „Ulise”, „Floarea de foc”, „România literară”, „Rampa”, „Credința”, „Litere”, „Meridian”, „Reporter”, „Familia”, „Critica”, „Ideea românească”, „Facla”, „Păreri libere”, „Vremea”, „Linia dreaptă”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. Se află în pagini
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
VII, Paris, 1954-1981; La Photo du colonel, Paris, 1962; Notes et contre-notes, Paris, 1962; ed. (Note și contranote), tr. Ion Pop, București, 1992; Entre la vie et le rêve. Entretiens avec Claude Bonnefoy, Paris, 1966; ed. (Între viață și vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy), tr. Simona Cioculescu, București, 1999; Journal en miettes, Paris, 1967; ed. (Jurnal în fărâme), tr. Irina Bădescu, București, 1992; Présent passé, passé présent, Paris, 1968; ed. (Prezent trecut, trecut prezent), tr. Simona Cioculescu, București, 1993; Teatru, I-
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
de proză Junimea, figurează în antologia Desant ’83. Debutează în „Vatra” (1980), iar prima carte, Cu ochi blânzi, îi apare în 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Colaborează cu proze scurte și cu articole de opinie la „Tribuna”, „Vatra”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. I s-a conferit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1990). Unanim apreciată de critică, prima culegere de proze a lui L. a reținut atenția îndeosebi prin secțiunea intitulată revelator, La ușa domnului Caragiale
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
mijloacelor oferite de presă. Au înființat ziarele „Vocea națională” (1866), „Constituțiunea” (1866), „Era nouă” (1889-1900), „Constituționalul” (1889-1900), „Voacea Iașilor” (1895). O importantă cale de răspândire a ideologiei junimiste și de înnoire a culturii și a literaturii române a fost revista „Convorbiri literare” (1867-1944), cel mai de seamă periodic literar românesc din secolul al XIX-lea. Membrii J. au colaborat, sporadic, la reviste și ziare ce aparțineau altor grupări politice, cu care, temporar, erau aliați: „Gazeta de Iași”, „Curierul de Iași”, „Timpul
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Ist. civ. rom., I, 131-135, II, 127-153; Negruzzi, Junimea; [Corespondență], SDL, I-VI, XI; Ornea, Junimismul; Leon Volovici, „Adversarii” Junimii (1867-1887), ALIL, t. XIX, 1968; Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, I-II, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1971; Marcea, „Convorbiri”; Documente literare junimiste, îngr. și introd. Dan Mănucă, Iași, 1973; Junimea și junimiștii. Scrisori și documente inedite, îngr. și introd. Ion Arhip și Dumitru Vacariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă, Iași, 1975; ed. 2 (Principiile criticii literare junimiste
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]