10,969 matches
-
într-un permanent traseu trecut prezent viitor. Manifestând preocupări constante pentru receptarea adecvată a mesajului jurnalistic, Eminescu susține, de la tribuna publicațiilor la care scrie, adevărate prelecțiuni populare pe teme de istorie, economie, politică, demografie ș.a. Dascălul își sprijină demersul pe cultivarea cu obstinație a unei logici a exemplului, menită să îmblânzească caracterul abstract al unora dintre concepțiile și realitățile politice prezentate. Dimensiunea paideică a publicisticii eminesciene este întreținută de dialogul permanent cu cititorii și de comentariul didactic, cu funcție de explicitare: "Este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pamflet, cronică, notă informativă, articol polemic etc.). Abordarea transfrastică a permis identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană, dintre care amintim: recurența unor secvențe lingvistice, utilizarea conectorilor interfrastici, unitatea sistemului pronominal și verbal, prezența deicticelor, folosirea pro-formelor, cultivarea paralelismului și a anaforei ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolului, distingem organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența intercalărilor, folosirea cu predilecție a paralelismului sintactic și a inversiunilor topice. Fiecare dintre speciile jurnalistice cultivate de Eminescu se caracterizează printr-o organizare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii, caracterizat prin amestecul de vechi și nou, prin oscilații la nivelul lexicului și al formelor gramaticale. Mijloc de conservare și de cultivare a identității naționale, într-o epocă în care problema independenței se dovedește imperioasă pentru multe dintre statele europene, limba constituie o dimensiune esențială a problematicii publicisticii eminesciene. Atrăgând atenția asupra necesităților de normare și de modernizare a limbii române, Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au și o pricepere pe care natura n-a voit să le-o deie"527. În acest condiții, eforturile jurnalistului, privind cultivarea limbii române literare, se înscriu în contextul mai larg al luptei împotriva "formelor fără fond" și a exceselor pe care le generează acestea. Componentă complementară a biografiei creatoare, activitatea jurnalistică este absolut necesară înțelegerii operei eminesciene. Scrisul jurnalistic complinește scrisul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu este decît păduri și stînci inaccesibile, adăposturi sigure pentru animale sălbatice [...]. În fine, chiar aceste vii, pe care le admiră cei care nu le cunosc, sînt atît de epuizate de bătrînețe încît nu mai aduc aproape nici un profit din cultivarea lor [...]. [...] Ce să mai spun de celelalte regiuni ale acestei cetăți, care, după cum mărturisești, ți-au stors lacrimi? Ai avut sub ochii tăi un pămînt care a fost pretutindeni devastat, abandonat, acoperit de mărăcini, mut și tenebros, chiar și drumurile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Acceptarea ipotezei specifice a plăcii a fost impulsionata de recunoașterea Actinobacilus actinomycetemcomitans că patogen în parodontitele juvenile localizate. Microbiota asociată cu sănătatea și boală parodontala a fost studiată cu o largă varietate de tehnici de extragere a eșantioanelor și o cultivare a bacteriilor, la fel de bine ca si clasificările diferite ale stării de boală. Oricum comparațiile scot în evidență caracterele generale ale populației microbiene descoperite în prezent în diferite stări clinice și implică un discret grup de bacterii care funcționează
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
există dificultăți în aplicarea acestor postulate în alte tipuri de boli, inclusiv parodontita. Trei probleme principale sunt : inabilitatea de a cultiva toate microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu multe dintre spirochetele oraleă, dificultățile inerente în definirea și cultivarea zonelor de boală activă lipsa unui bun sistem de model animal pentru studiul parodontitelor. Că răspuns la dificultățile inerente în aplicarea postulatelor lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește soția, ajungînd să o atragă în cercul magic al unei perfecțiuni împărtășite. în ale sale Sfaturi asupra căsătoriei (48, 145E), adresate cercurilor aristocratice, Plutarh recomandă ca soția să fie asociată creșterii intelectuale a bărbatului, angajat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ajutorul mijloacelor tehnice (prășit, împrăștiat îngrășăminte, recoltat). Existența acestora în cadrul C.A.P.-urilor ajutate de S.M.A.-uri înainte de 1990, când mecanizarea se făcea în proporție de 80 %, favorizau culturile pe suprafețe mai mari. Păstrarea mijloacelor tehnice a permis cultivarea în continuare până în 1995 a unor suprafețe cu pondere de cca. 1,6%-2 % din totalul suprafeței cultivate, dar pierderea mecanizării, lipsa utilajelor agricole, fărâmițarea proprietăților, a descurajat culturile pe suprafețe mai mari, acestea ocupând,începând cu anul 1996 până în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
2%, având în vedere importanța alimentară a cartofului. Astfel, constatăm că în anul 2001 producția medie a ajuns la 15 t/ha, mai mare decât producția medie a județului Iași (14,1 t/ha) și a țării (12,2t/ha). Cultivarea legumelor în regiunea studiată reprezintă un reflex al condițiilor naturale, inclusiv a solurilor cu reacție chimică favorabilă. După cum se observă și din tabelul nr. 16 si fig. nr. 16 , suprafețele cultivate cu legume au avut ponderea cea mai mare înainte de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
alunecărilor de teren, ce pun în pericol o bună parte din așezarea Chișcăreni. Astfel, e necesară menținerea sub control a apei freatice prin lucrări de desecare - drenaj , precum și efectuarea unor lucrări antierozionale prin îmbunătățirea terenurilor cu panta foarte înclinată, prin cultivarea pe aceste terenuri a plantelor cu rădăcini fasciculare, înțelenirea cu graminee furajere, fertilizări cu materii organice încorporate adânc, plantarea cu vegetație lemnoasă. Efectuarea de plantări începute și neterminate va contribui atât la fixarea terenurilor, cât și la îmbunătățirea microclimatului din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
timpului, intervenției divine, proceselor psihice cognitive, mediului social, trăsăturilor de personalitate, șansei și a fost asociată cu geniul, cu bolile mintale și simțul umorului. Creativitatea este o trăsătură de personalitate care e necesar să fie Încurajată Încă din copilărie prin cultivarea respectului de sine, ea nu este doar un har dăruit de divinitate, ci este Însăși exprimarea de sine a ființei umane. Omul În general, În dezvoltarea sa, În primii trei ani de viață achiziționează primele trei importante caracteristici care Îl
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
timpului, intervenției divine, proceselor psihice cognitive, mediului social, trăsăturilor de personalitate, șansei și a fost asociată cu geniul, cu bolile mintale și simțul umorului. Creativitatea este o trăsătură de personalitate care e necesar să fie Încurajată Încă din copilărie prin cultivarea respectului de sine, ea nu este doar un har dăruit de divinitate, ci este Însăși exprimarea de sine a ființei umane. Omul În general, În dezvoltarea sa, În primii trei ani de viață achiziționează primele trei importante caracteristici care Îl
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de fixitate funcțională: folosim obiecte si uneltele potrivit funcției lor obișnuite și nu ne vine În minte să le utilizăm altfel. În această categorie de blocaje găsim, spre exemplu, critica prematură, evidențiata de Alex F. Obsborn (18881966), unul din promotorii cultivării creativității. Atunci când ne gândim la soluționarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin În minte tot felul de idei. Dacă, Îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de fixitate funcțională: folosim obiecte si uneltele potrivit funcției lor obișnuite și nu ne vine În minte să le utilizăm altfel. În această categorie de blocaje găsim, spre exemplu, critica prematură, evidențiata de Alex F. Obsborn (18881966), unul din promotorii cultivării creativității. Atunci când ne gândim la soluționarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin În minte tot felul de idei. Dacă, Îndată ce apare o sugestie, ne apucăm să discutăm critic valoarea ei, acest act blochează venirea altor idei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire si investigație și altele. Creativitatea se poate manifesta În toate etapele de vârstă, pe tot parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Desigur, prima etapă În cultivarea corectă și dezvoltarea capacității creatoare la vârsta copilăriei o prezintă familia. Mijloacele utilizate sunt răspunsurile corecte la Întrebările nesfârșite ale copilului și alegerea corectă a jocurilor și jucăriilor. A doua etapă În dirijarea și formarea creativității, la vârsta adolescenței, o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susținut de pregătire si investigație și altele. Creativitatea se poate manifesta În toate etapele de vârstă, pe tot parcursul vieții, Însă vârsta cea mai productivă În creativitate este Între 25-40 ani. Desigur, prima etapă În cultivarea corectă și dezvoltarea capacității creatoare la vârsta copilăriei o prezintă familia. Mijloacele utilizate sunt răspunsurile corecte la Întrebările nesfârșite ale copilului și alegerea corectă a jocurilor și jucăriilor. A doua etapă În dirijarea și formarea creativității, la vârsta adolescenței, o
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane 68. Curricula școlară trebuie să aibă la bază spiritul obiectiv ca bun cultural, În care s-a obiectivat caracterul special al gândirii, simțirii și voinței unui individ sau al unui Întreg popor sau al popoarelor Înrudite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane 68. Curricula școlară trebuie să aibă la bază spiritul obiectiv ca bun cultural, În care s-a obiectivat caracterul special al gândirii, simțirii și voinței unui individ sau al unui Întreg popor sau al popoarelor Înrudite
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a sintetiza (de a combina mai multe componente pentru a le da funcții noi); organizarea coerentă. Dar majoritatea specialiștilor În psihologia creației sunt de acord că principala componentă cognitivă a creativității este flexibilitatea gândirii. În principiu, toate metodele instructive pentru cultivarea creației au la bază o structură comună, cu o cazuistică specifică ce se poate prezenta În schema următoare: A. Elaborarea cazului. a.1. Finalitatea metodei: utilizarea ei presupune exersarea capacității de a explora, Într-o manieră realistă, datele semnificative ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a sintetiza (de a combina mai multe componente pentru a le da funcții noi); organizarea coerentă. Dar majoritatea specialiștilor În psihologia creației sunt de acord că principala componentă cognitivă a creativității este flexibilitatea gândirii. În principiu, toate metodele instructive pentru cultivarea creației au la bază o structură comună, cu o cazuistică specifică ce se poate prezenta În schema următoare: A. Elaborarea cazului. a.1. Finalitatea metodei: utilizarea ei presupune exersarea capacității de a explora, Într-o manieră realistă, datele semnificative ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
noii economii, se obține direct din tehnoștiință (invenție și inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al patrulea rând, procesul de schimbare „a găsi sau a descoperi a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
noii economii, se obține direct din tehnoștiință (invenție și inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al patrulea rând, procesul de schimbare „a găsi sau a descoperi a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]