6,546 matches
-
singura unitate de măsură. Se ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a unei conciliarități fecunde. Dimpotrivă, elita intelectuală creștină, mărturisitoare, împreună cu Părinții și marii Dascăli ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul motiv că toți cei care s-au rupt de trupul Bisericii nu s-au întors din rătăcirea lor și nu au recunoscut cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unor asemenea instituții pentru studenți, ci nu pentru profesori, cum se întâmplă astăzi, în mod abuziv, la noi, profesorii nemaifiind în slujba elevilor săi. Această disfuncționalitate vine pe fondul atribuirii unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului, este o urgență a societății românești, reprezentând o condiție sine qua non a realei primeniri. În învățământul universitar, necesitatea unei asemenea legi este vitală, în măsura în care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Faber și Mazlish, 2002, p. 28). (În timpul orei de literatură două eleve au început să se certe. Inițial, institutorul le-a interzis să se mai certe: „Încetează, stai la locul tău, Mara!”.Acest lucru nu a avut niciun rezultat. Odată ce dascălul le-a acceptat sentimentele: „Mara, știu că îț i place povestea, dar nu este rândul tău să citeș ti!”, cele două eleve s-au liniștit). Dată fiind importanța sentimentelor, se pune problema în ce situație se poate favoriza construirea de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
efectele frustrante ale aprecierii școlare, trebuie studiat felul cum se reflectă în conștiința elevilor sistemul apreciativ al școlii, comportamentul unor profesori. Sursele de nemulțumire își au originea în comportamentul institutorului/profesorului, în imaginea deformată pe care elevul o are față de dascăl și cea a dascălului despre elev. Desigur, apariția unor neînțelegeri între institutor/profesor și elev nu este exclusă; adesea elevii pot interpreta anumite atitudini și comportamente ale cadrelor didactice altfel decât sunt intențiile acestora, deci în mod greșit. O sursă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
școlare, trebuie studiat felul cum se reflectă în conștiința elevilor sistemul apreciativ al școlii, comportamentul unor profesori. Sursele de nemulțumire își au originea în comportamentul institutorului/profesorului, în imaginea deformată pe care elevul o are față de dascăl și cea a dascălului despre elev. Desigur, apariția unor neînțelegeri între institutor/profesor și elev nu este exclusă; adesea elevii pot interpreta anumite atitudini și comportamente ale cadrelor didactice altfel decât sunt intențiile acestora, deci în mod greșit. O sursă importantă de nemulțumire este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și în funcție de situația educativă concretă” (Rudică, 2006, p. 135). Privirea aspră, ținuta rigidă sunt de natură să le creeze acestora o stare de panică. În general, elevii, în fața tiraniei cadrului didactic, se simt frustrați și conducerea autoritară a clasei de către dascăl se răsfrânge negativ asupra elevilor. Când acesta propune și ordonă, când cere și dictează, umbrind cu totul elevii, îi conduce spre frustrare și dependență. O astfel de situație poate apărea și din cauza neîncrederii profesorului în capacitatea elevului de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
interogatorii. Ioniță Popovici s-a născut la 8 iulie 809, în satul Hliboca din Bucovina. Tatăl său a fost preot. După ce a trecut prin școlile din Flămânzi și din Scobâlțeni, a ajuns la Iași, unde a învățat cu un oarecare dascăl Colea. La 28 august 830, a fost primit în miliția pământeană cu gradul de „unterofițer”, încredințându-i-se, după o vreme, funcția de „starșii vahmistru”, în escadronul I al diviziei de cavalerie. La 28 februarie 83, a fost arestat, pe
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
valorile istoriei, de a folosi metode, tehnici, procedee și mijloace de Învățământ. Prin tot ceea ce face Învățătorul trebuie să fie model pentru tinerele vlăstare, iar chipul său dăinuie În amintirea elevilor ca o icoană așa cum au făcut-o strămoșii noștri dascăli, ale căror fapte nepieritoare ni le-au lăsat moștenire scriitorii: Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale. De aceea, Într-o țară așa frumoasă, cu un trecut atât de glorios În mijlocul unui popor atât de drept, cum să nu fie
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
IERARHI ORTODOCȘI DIN SEC. XIX - DASCĂLI LUMINAȚI, CTITORI AI ȘCOLII ROMÂNEȘTI MODERNE Drd. Monica Marghetici (Marțincu), Cercetător la Institutul de Istorie « A.D.Xenopol « Iași Clericii români iubitori de Dumnezeu și de carte au sprijinit școlile În perioada modernă, oferind unor elevi merituoși posibilitatea de a accede
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
ales de Eforia Școalelor spre a studia În universitățile din vestul Europei (Pisa, Paris) ne-a oferit În acest sens un exemplu. După o carieră didactică de aproape 11 ani, primește egumenia Mănăstirii Motru, dar nu-și uită vocația de dascăl și intelectual, tipărind lucrări sub smeritul titlu de Egumen al Mănăstirii Motru, cu simplu grad de Arhimandrit și cumpărând mereu noile apariții editoriale. Aceste donații nu erau Întâmplătoare dacă luăm În considerare faptul petrecut la Începutul anului școlar 1849-1850, În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
istoriei. Cu ajutorul noțiunilor corect asimilate, elevii vor fi conduși către Înțelegerea În mod logic a evenimentelor și proceselor istorice, către selectarea a ceea ce este esențial din multitudinea datelor și faptelor istorice, evitându-se astfel: Învățarea mecanică, repetarea sau confuzia. Ca dascăli se impune să fim preocupați mereu de căutarea și găsirea unor forme atractive și interesante de prezentare a istoriei În școală, modalități variate de a trezi și menține viu interesul pentru cunoașterea și Îndrăgirea istoriei poporului român. Elevii trebuie să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
datorită instrumentelor de lucru și deprinderilor de muncă intelectuală, să acumuleze și să Înțeleagă date și fapte istorice din viața cotidiană și din lecturi, să recepționeze și să plaseze În mod corect, În timp și spațiu, evenimentele istoriei noastre. Ca dascăli se impune să fim preocupați mereu de căutarea și găsirea unor forme atractive și interesante de prezentare a istoriei În școală, modalități variate de a trezi și menține viu interesul pentru cunoașterea și Îndrăgirea istoriei poporului român. Elevii trebuie să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
de către cadrul didactic, și să manifeste creativitate, originalitate. La rândul său, cadrul didactic realiezază o evaluare pe baza unor criterii stabilite dinainte. El nu corectează și nu sancționează greșelile elevului, ci doar semnalează reușitele și erorile acestuia. Ba mai mult, dascălul va forma elevului deprinderea de a se autocorecta și autoevalua. Principalele metode complementare de evaluare sunt: - Investigația - Proiectul - Portofoliul Autoevaluarea Investigația dezvoltă capacitățile elevului de a cerceta fapte istorice. Sub Îndrumarea Învățătorului, elevul va utiliza tehnici de muncă intelectuală, va
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ioana Chichirău, Elena Isachi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93556]
-
cu ajutorul câtorva cărturari ai vremii astfel Academia era organizată ca o Facultate de Litere și Filosofie din cadrul Universităților apusene. Pentru această școală superioară, domnitorul a clădit un local nou, a Înzestrat acest lăcaș de cultură cu baza materială necesară, cu dascăli plătiți și cele necesare traiului. Învățatul Alexandru Helladius scria că ,,În această instituție, se predau Învățături filosofice și filologice la nivelul unei facultăți de arte liberale din universitățile apusene și ea Își merită numele de Academie.” Disciplinele ce se predau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
ea Își merită numele de Academie.” Disciplinele ce se predau erau: logica, istoria, fizica, matematica, retorica, poetica, astronomia, psihologia, metafizica, greaca și latina, iar mai târziu franceza și italiana. Deși cursurile se țineau În limbile greacă și latină, În „Rânduiala dascălilor” din 1707, se cerea ca cei ce studiază aici să Învețe și să scrie În limba română. Aici nu au studiat nu numai români, ci și greci, sârbi, bulgari, albanezi și chiar ruși. Prin două hrisoave din anul 1707, Constantin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
Sfântul Sava, funcționau și alte școli, În incinta unor mănăstiri, În care se preda În limbile slavonă și română. Așa au fost școlile de la mănăstirile Sfântul Gheorghe Vechi și Colțea, din București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau și În orașele țării, În mănăstiri și chiar În mediul rural. În câteva mănăstiri s-au pus bazele unor biblioteci renumite, cu lucrări procurate În mari centre culturale din Apus, tipărite În limbi clasice
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
In aceeași zi, boierii munteni au ridicat În scaunul de domnie pe nepotul de soră al celui răposat, logofătul Constantin Brâncoveanu (n.1654), cu misiuni Însemnate În viața politică a țării. Invățase carte, precum și limbile greacă, latină și slavonă, cu dascăli ale caror nume au ramas necunoscute, apoi s-a căsatorit cu Maria, nepoata de fiu a domnitorului Antonie din Popești, având 11 copii: patru feciori și șapte fete. De tânăr, a fost chemat În slujbe domnești, sub Gheorghe Duca și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
culturale cu acest pământ românesc. Referitor la Învățământ, școlile de slovenie de pe lângă unele mânăstiri și biserici, cum a fost cea de pe lângă Mânăstirea Sfântul Gheorghe Vechi (din 1556), ofereau o pregătire sumară elevilor, de aceea boierii avuți aduceau pentru fiii lor dascăli străini sau Îi trimiteau la școlile din Italia și Turcia. În școlile amintite se Învăța bucoavna, se citea din Ceaslov și Psaltire și se cânta psaltichia. Cu timpul, s-a răspândit mult folosirea limbii române În viața politică și religioasă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
În astfel de centre, veneau la Mitropolie sau la Curtea Domnească și Învățau mai mulți ucenici, adunați la strană În jurul lor. Cântările bisericești se Învățau și În mănăstiri, după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih și În celelalte cărți de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și În mănăstiri, după un program bine stabilit, compus din: rugăciuni, citire, cântare practică, pregătirea dascălilor și chiar a preoților. Activitatea didactică era concentrată În jurul Învățării pe cale orală a cântărilor cuprinse În Octoih și În celelalte cărți de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici și cu metode simple Îi Învățau cântarea și rânduiala slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la mitropolii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
muzica gregoriană, rusească și laică, cunoscută la noi pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Ne Încredințează de aceasta și Filotei, care În prefața Psaltichiei românești, declară că a alcătuit-o „nu după meșteșuguri latinești și rusăsci, ci pre același musichii ale dascălilor Bisericii noastre a Răsăritului“. În afară de cântările ale căror text era cuprins În cărțile liturgice și pe care le avem și astăzi, În epoca brâncovenească se mai cânta: „ce să cântă când ridică paharul pentru Domnul Ungro-Vlahiei“, alcătuit de Hrisafi și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Învățăceii erau „copii, atât ai locuitorilor pământeni cât și ai altoru străini ce ar năzui spre Învățătură“. Cântăreții care Învățau la Colțea erau datori „să cânte slujba În amândouă limbile la biserica cea mare și unul din ei să fie dascăl ca să Învețe pe ucenici știința cântării“. Pe lângă Academia de la Sfântul Sava și cea de la Colțea, În timpul lui Brâncoveanu funcționa și Școala Domnească de slovenie de la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
În timpul lui Brâncoveanu funcționa și Școala Domnească de slovenie de la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești de atunci, Stoica și Vasile dascălii, 5 grămătici și Șărban pevețul, viitorul mare protopsalt al Țării Românești. Și la Mănăstirea Antim din București se Învăța muzica psaltică În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
oficiale, Academia de la Sfântul Sava și Școala de slovenie de la Sfântul Gheorghe, apoi Școala „de slovenie și musichie“ de la Colțea, inaugurată Înainte de 1708, Școala Domnească de muzică și, desigur, Încă o serie de școli mărunte, pe la biserici și mănăstiri, unde „dascălii se Înțelegeau direct În ce privește plata, cu părinții copiilor ce veneau să Învețe“. „Dascălii“ de muzică psaltică pentru aceste școli erau recrutați din rândul psalților vestiți sau al protopsalților de la Curtea Domnească și Mitropolie. Protopsalți Printre cei care au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]