11,536 matches
-
consum și exercită o influență puternică asupra opțiunii de investiție sau plasament. Cea mai importantă contribuție a lui Keynes rămâne teoria investițiilor. Multiplicatorul investițiilor este un indicator la care se face referire și la care se apelează în majoritatea modelelor dezvoltate ulterior și pornește de la corelația dintre venitul obținut de populație (V), consumul populației (C) și economiile acesteia (E): V = C + E. În final, economiile populației se transformă în investiții, astfel încât corelația devine: V = C + I. Keynes explică multiplicatorul investițiilor astfel
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
capitalul se vor deplasa în direcții opuse - regiunile cu un raport capital/forță de muncă ridicat vor înregistra un influx de forță de muncă, în timp ce regiunile cu un raport capital/forță de muncă scăzut vor atrage capitalul provenind din regiunile dezvoltate. Conform acestei abordări, procesul de integrare economică generează o convergență economică absolută, deoarece țările mai sărace vor acumula capital și vor crește mai repede decât cele mai bogate. Modelul lui Solow (1956) pune accentul pe acumularea capitalului fix și a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fi grupate în modele cu sau fără cercetare dezvoltare, adică acelea în care se stimulează creșterea economică în lipsa progresului tehnic (modelele AK) și respectiv cele potrivit cărora progresul tehnic este rezultatul activității economice desfășurate în sectorul de cercetaredezvoltare al țărilor dezvoltate. Conform abordărilor creșterii economice endogene, intervenția statului este justificabilă dacă determină randamentele crescătoare de scară ale activităților economice și deci, implică un proces de creștere economică. Această intervenție poate lua diferite forme: subvenționarea activităților generatoare de externalități pozitive; taxarea activităților
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
special inflație, șomaj și blocaj economic modelul face o analiză a creșterii economice cu investiții cu ajutorul unor modele matematico-econometrice științifice foarte bine fundamentate din punct de vedere teoretic și destul de sofisticate din punct de vedere aplicativ consideră că succesul economiilor dezvoltate se datorează unei rate ridicate de economisire acumularea de capital prezentată până acum nu poate explica creșterea economică susținută Modelul de creștere endogenă la baza modelelor de creștere endogenă stă noua interpretare a investițiilor, conform căreia acestea au o influență
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în sensul luării în calcul a impactului acestora alături de alți factori de creștere economică din punctul de vedere al ierarhizărilor și al posibilităților de realizare a procesului de convergență, adică al reducerii decalajelor economice, sociale, tehnologice și ambientale din țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. O altă direcție de dezvoltare a modelelor cu investițiile se referă la importanța acestora ca factor al dezvoltării sustenabile și al noii economii sau economia bazată pe cunoaștere (knowledge based society), ceea ce implică analiza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
capital. Din această categorie face parte și România, care pe perioada crizei nu a avut mai mult de 274 de milioane de dolari ieșiri de ISD, în anul 2008. Creșterea fără precedent a fluxurilor de investiții străine directe între țările dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare, precum și în interiorul fiecăreia dintre cele două grupări de țări, reprezintă un domeniu de cercetare pe cât de atractiv, pe atât de complex, atât din punctul de vedere al manifestării crescânde a fenomenului de globalizare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a ieșirilor, sau sub formă de raport, ne arată care țări sau grupe de țări sunt exportatoare sau importatoare de investiții străine directe, în funcție de semnul pozitiv sau negativ al soldului sau de mărimea subunitară sau supraunitară a raportului. Astfel, țările dezvoltate sunt exportatoare nete de investiții străine directe, după cum și UE-27 este exportatoare netă de ISD de 1,215 miliarde de dolari. Dimpotrivă, România este la mare distanță importatoare netă de investiții străine directe (44.751 milioane de dolari). Din categoria
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
decât ieșirile, țara respectivă primește mai puține intrări decât exportă și este relativ independentă de investițiile străine directe. Datele din tabelul 2.4 evidențiază următoarele: un sold negativ al stocului intrări-ieșiri de 4.000 miliarde de dolari la nivelul țărilor dezvoltate, ceea ce ne arată că cel mai mare volum al stocului de ISD îl realizează țările dezvoltate între ele; în cazul României, constatăm marea discrepanță dintre intrări foarte mari comparativ cu ieșirile, decalajul dintre acestea mărindu-se în anul 2011 față de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în 2011 față de anul 2000 aceste țări și-au mărit volumul investițiilor străine directe exportate în economia altor țări, exceptând Franța și Suedia, care și-au micșorat volumul ISD exportate; se constată, de asemenea, că pentru o serie de țări dezvoltate care în anul 2000 aveau volumul intrărilor mai mare decât cel al ieșirilor de ISD stoc, în anul 2011, ieșirile de ISD sunt mai mari decât intrările, ceea ce dovedește că a crescut capacitatea de export de capital a țărilor respective
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ISD stoc, în anul 2011, ieșirile de ISD sunt mai mari decât intrările, ceea ce dovedește că a crescut capacitatea de export de capital a țărilor respective (Austria, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Spania, Suedia); atât la intrări, cât și ieșiri, țările dezvoltate dețin cea mai mare pondere în volumul total al acestora după cum urmează: 75% în anul 2000 la intrări și 63% în anul 2011, iar la ieșiri în anii 2000 și 2011 aceste ponderi au fost de 88,9%, respectiv 80
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
63% în anul 2011, iar la ieșiri în anii 2000 și 2011 aceste ponderi au fost de 88,9%, respectiv 80,5%. Aceste ponderi, deși în scădere, sunt foarte mari, ceea ce atestă concentrarea ISD în primul rând în economiile țărilor dezvoltate a căror cooperare, mai ales în domeniile de vârf ale industriei prelucrătoare, reprezintă principalul factor absorbant de ISD ca bază a adâncirii cooperării externe intraramură în cadrul acestui grup de țări; ponderea țărilor UE-27 la intrări a fost de 31,1
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
străine directe. Pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor și proceselor economice și sociale privind eficiența investițiilor străine directe în România, vom prezenta pe scurt principalele tendințe ale influxurilor de ISD pe plan mondial și pe trei grupe de țări: dezvoltate, în curs de dezvoltare și cu economie în tranziție, România aparținând celei din urmă categorii. Analiza oferă repere comparative pentru România în direcția desprinderii unor tendințe similare, dar și a unor particularități pentru cazul economiei de tranziție din țara noastră
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
care menționăm: creșterea permanentă a stocului de ISD, cu unele variații în plus sau în minus de la un an la altul, în condițiile în care dinamica stocurilor în țările în tranziție a depășit-o cu mult pe cea din țările dezvoltate; la nivel mondial, se constată existența unor țări în care criza a afectat mai puțin nivelul ISD. Tabelul 2.6 ne oferă o imagine a stocurilor de ISD în diferite țări, evidențiindu-se volumul mare al acestora în cadrul țărilor membre
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
1,78 ori decât cel din Cehia, de 1,2 ori decât cel din Ungaria și de două ori față de cel din Austria și Danemarca. Aceste diferențe dintre România și țările menționate, la care ar trebui să adăugăm și țările dezvoltate ale UE cum ar fi Franța, Germania, Olanda, sunt determinate de condițiile specifice dificile ale tranziției în România, marcate de o serie întreagă de caracteristici nefavorabile ale mixului de politici economice și financiare sau ale cadrului instituțional legislativ, care a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
politici economice și financiare sau ale cadrului instituțional legislativ, care a suferit de nonstabilitate și nonpredictibilitate, slabă transparență și, mai ales, aplicare a legilor. Întrucât fenomenul crizei a influențat puternic economiile țărilor în tranziție, cât și pe cele ale țărilor dezvoltate, am analizat evoluția ISD atât în țările în tranziție, cât și în cele dezvoltate pe perioada 2007-2011, pe baza utilizării indicilor cu bază fixă. Am considerat anul 2007 ca an de vârf al fluxurilor ISD în cele două categorii de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
două categorii de țări, deși unele simptome ale crizei s-au făcut resimțite încă din acest an. Din tabelul 2.7, constatăm că indicele stocului de ISD la nivel mondial, al UE, dar și al diferitelor țări în tranziție și dezvoltate, în perioada de criză, a înregistrat scăderi cu mult mai mici decât indicele influxurilor anuale. Indicele influxurilor anuale a scăzut cel mai puternic în România, cu circa 73 de puncte procentuale și în Bulgaria, cu aproximativ 85 puncte procentuale, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
puternic în România, cu circa 73 de puncte procentuale și în Bulgaria, cu aproximativ 85 puncte procentuale, în celelalte țări în tranziție indicele influxului anual fiind în jurul a 50 de puncte procentuale. Este interesant de observat că și în țările dezvoltate, în anii de criză, 2009-2010, se constată un recul sensibil al indicelui influxurilor anuale, cu deosebire în Austria, Franța și Italia, ceea ce semnifică o capacitate de rezistență la șocuri mai redusă a acestor țări. Totodată, constatăm că, în anul 2011
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
2009-2010, se constată un recul sensibil al indicelui influxurilor anuale, cu deosebire în Austria, Franța și Italia, ceea ce semnifică o capacitate de rezistență la șocuri mai redusă a acestor țări. Totodată, constatăm că, în anul 2011, se înregistrează în țările dezvoltate o creștere mai consistentă a indicelui influxurilor anuale, spre deosebire de țările în tranziție, care au înregistrat creșteri relativ modeste, exceptând România, unde a avut loc o scădere în continuare a ISD anuale. Acest semnal de redresare modestă a ISD în anul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sectoare și ramuri reprezintă un indicator ale cărui modificări vizează în special termenele mediu și lung (schimbări structurale fundamentale legate de o serie de factori inerțiali), am analizat structura pe ramuri a ISD în perioadele 1990-1992 și 2008-2010 pentru țările dezvoltate, în curs de dezvoltare și în tranziție (tabelul 2.8). Ceea ce ne-a interesat în mod deosebit a fost structura ISD din grupele de țări menționate, pe sectoarele primar, secundar și terțiar. Țările dezvoltate, după cum se observă din tabelul 2
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
perioadele 1990-1992 și 2008-2010 pentru țările dezvoltate, în curs de dezvoltare și în tranziție (tabelul 2.8). Ceea ce ne-a interesat în mod deosebit a fost structura ISD din grupele de țări menționate, pe sectoarele primar, secundar și terțiar. Țările dezvoltate, după cum se observă din tabelul 2.8, dețin cea mai mare pondere din investițiile totale, atât în perioada 1990-1992, cât și în perioada 2008-2010 (75,6%, respectiv 59,9%). Țările în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere a ponderii
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a avut loc o orientare a ISD către grupa țărilor în curs de dezvoltare într-o măsură mai mare decât cea a țărilor cu economie în tranziție. Sectorul servicii a deținut cea mai mare pondere în perioada 1990-1992 în țările dezvoltate, care în perioada 2008-2010 a scăzut la 63,2%, față de 81,1%. Aceeași tendință de creștere a serviciilor se constată și în țările în curs de dezvoltare, de la 18,7% la 32,0%. În ceea ce privește sectorul industrie prelucrătoare, se constată o
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
81,1%. Aceeași tendință de creștere a serviciilor se constată și în țările în curs de dezvoltare, de la 18,7% la 32,0%. În ceea ce privește sectorul industrie prelucrătoare, se constată o reducere a ponderii acestuia în totalul ISD în cazul țărilor dezvoltate, de la 71,7% la 56,0%, și o creștere de la 27,7% la 40,3% în țările în curs de dezvoltare, ceea ce evidențiază o dinamică mai accentuată a orientării ISD către această grupă de țări ca urmare a atractivității lor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
modeste ale ISD, atât în sectorul primar, cât și în cel secundar și terțiar, dar tendința este de creștere a ponderilor în perioadele analizate. Dinamica ISD în sectorul primar în perioada analizată a fost de 4,16 ori în țările dezvoltate, de 15,84 ori în țările în curs de dezvoltare și de 14,99 ori în țările în tranziție. Dinamica ISD în industria prelucrătoare a fost de 5,23 ori în țările dezvoltate, de 9,76 ori în țările în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fost de 4,16 ori în țările dezvoltate, de 15,84 ori în țările în curs de dezvoltare și de 14,99 ori în țările în tranziție. Dinamica ISD în industria prelucrătoare a fost de 5,23 ori în țările dezvoltate, de 9,76 ori în țările în curs de dezvoltare și de 45,43 ori în țările cu economia în tranziție, în care principala sursă de creștere au fost privatizările activelor din sectorul public. Dinamica ISD în servicii a fost
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în curs de dezvoltare și de 45,43 ori în țările cu economia în tranziție, în care principala sursă de creștere au fost privatizările activelor din sectorul public. Dinamica ISD în servicii a fost de 7,35 ori în țările dezvoltate, de 16,14 ori în țările în curs de dezvoltare și de 208,41 ori în țările în tranziție, ceea ce sugerează, pe de o parte, slaba dezvoltare a acestui sector în economiile de tranziție, dar și atractivitatea deosebită a sectorului
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]