4,906 matches
-
un alt argument, ținuta vestimentară, ținuta in genere a vârstnicilor. Constituie un scandal public, se pot întâmplă câte și mai câte... Zilele trecute, de Sfântul Ion, coboram liniștit și meditativ Copoul. De gardul Universității se sprijinea o bătrână foarte curățică, distinsă chiar; dar era atât de sărăcuță, încât, într-un gest seniorial, i-am întins o bancnotă din acelea nou-nouțe, create pentru a ne ameliora viața. Și știți ce s-a întâmplat? Persoana aceea a întins mâna, a înșfăcat banii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
evident că un personaj cu o asemenea existență nu putea avea înfățișarea obișnuită pe care o cerea norma unei apariții publice decente (Bartholomew Roberts ar fi făcut excepție, ca imitator al aristocrației din lumea legală, fiind cunoscut printr-un aer distins, îmbrăcat elegant, disprețuitor al bețiilor și jocurilor de noroc, atât de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
evident că un personaj cu o asemenea existență nu putea avea înfățișarea obișnuită pe care o cerea norma unei apariții publice decente (Bartholomew Roberts ar fi făcut excepție, ca imitator al aristocrației din lumea legală, fiind cunoscut printr-un aer distins, îmbrăcat elegant, disprețuitor al bețiilor și jocurilor de noroc, atât de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
naturi erau predate de domnișoara Năstac, mică, grasă, cam bătrână și foarte deșteaptă, care căra întotdeauna un vraf de planșe cu care se ajuta la explicații. Tot biologia o preda corectul profesor Aonofreiesii, făcând elevilor o impresie de persoană foarte distinsă. Îndrăgostiți, școlarii erau de profesoara de desen Muți Ioneasca, care, ori de câte ori o privea cineva în față, roșea. Nu aceleași sentimente le trezea domnișoara Măcărescu la orele de geografie, urâtă și gălăgioasă și care-l aduse în clasa lui Labiș pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
toate părțile, ochii mari. Mai târziu mi-am dat seama că aștepta ca, din clipă în clipă, să audă vreo împușcătură. Era cu toate astea un tânăr impunător: cred că putea fi socotit cel mai frumos cap încoronat al Europei. Distinsă și plină de prestanță, regina se ridicase în picioare, zâmbitoare, îmbrăcată toată în alb. Răspundea aclamațiilor. După ce a trecut convoiul, amețită încă, Soltana s-a dezmeticit abia când m-a descoperit plutind în chip neașteptat deasupra tuturor, în cârca unui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului au devenit mai târziu serioase. Voia să dea admitere la teologie. Cu ceva timp înainte de revoluție mă aflam, însoțit de o echipă a cercului, în poarta Institutului de arheologie unde ne-a întâmpinat un distins istoric care dorea să-i cunoască pe copii. Dând mâna cu ei, îi întreba ce intenții de viitor au. Când, cu sinceritate, Gruia i-a răspuns că va urma teologia, istoricul și-a retras brusc mâna și a replicat: „Eu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
au. Când, cu sinceritate, Gruia i-a răspuns că va urma teologia, istoricul și-a retras brusc mâna și a replicat: „Eu sunt membru de partid, nu dau mâna cu tine !” După revoluție, de câte ori mă întâlneam cu el pe stradă, distinsul mă lua peste picior pe motiv că lucrez la „pepiniera de comuniști”, cum îi spunea el Casei pionierilor. Glumea probabil, așa că tot în glumă i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
i-l indicase”. Cu un regret oarecare pentru că părăsește colectivul redacției de la „Candela”, dar în același timp cu bucurie că bunul său prieten este chemat la această slujire, Romulus Cândea afirma: „abia a început să reapară revista „Candela” și un distins membru din redacția ei pleacă din șirul nostru, chemat fiind...ca episcop în Basarabia [...]. Dânsul este chemat să contribuie ca episcop nu numai la înălțarea vieții noastre bisericești în acest colț al vechii Moldove, de unde a pornit cel dintâi mitropolit
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la scaunul episcopal apoi Mitropolitan, nu ne-am putut realiza planul. Ce am lucrat, vom căuta, cu timpul, să edităm [...]. Antecesorii mei de la catedra de Teologie practică și anume Vasile Mitrofanovici și Teodor Tarnavschi au fost între cei mai distinși profesori universitari din Cernăuți și ei adus disciplina liturgică la perfecție [...]. Cartea nu se mai găsește prin librării și la Fondul nostru bisericesc, editorul ei s-a epuizat. Simțindu-se lipsa acestei cărți...ne împlinim pe de o parte un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Maria Papafil a fost o adevărată revelație pentru mine. Ne-a predat chimia pe înțelesul tuturor. Doamna profesor ne-a hipnotizat de la prima prelegere. Declar cu toată sinceritatea că nu am mai cunoscut, în existența mea, o profesoară atât de distinsă. Învățam chimia cu plăcere. Aflând că la examen îi plăcea ca studenții (băieții) să vină frumos îmbrăcați și cu obrajii aprinși de emoție, nu palizi de teamă, ne pregăteam și noi, chiar împrumutând haine de la colegi și am avut succes
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
profesorul Constantin Dobrescu. Ne-a predat obiectul „Plante de cultură”. Era un excelent sistematician, un cercetător care a lăsat în urma sa lucrări valoroase. Păcat că în pasiunea sa pentru femei, și-a neglijat mult familia. Soția sa a fost o distinsă profesoară de biologie. Domnul asistent Adrian Volcinschi era o adevărată bijuterie de om. Se purta cu noi extrem de delicat și de manierat. Lucrările practice de „Fitopatologie” se terminau cu adevărate opere de artă plastică pe tablă și pe caietele noastre
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
organiza o astfel de aplicație deoarece soția sa, Mariana Mustață era un om al mănăstirii. Organizase un Șantier Național pentru conservarea Mănăstirii și a bunurilor ecleziale din Muzeul mănăstirii împotriva agenților biodeterioratori. Cu această ocazie am cunoscut-o și pe distinsa doamnă. Am fost primiți împărătește, ca la Curtea lui Ștefan cel Mare. Am văzut niște realități care ne-au impresionat și au rămas întipărite pentru întreaga viață; România ne era prezentată ca o țară ocupată de sălbatici care trăiesc în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
scos pălăria preoțească, în formă de salut, și a încercat să treacă pe lângă perete. Dar acei vulpoi și-au dat seama și i-au deschis drum, în așa fel încât să fie constrâns să treacă prin mijlocul lor. Era și distinsul monsenior Michelangelo Grancelli, bărbat cult, jurnalist și poet discret, care cu un glas răsunător l-a oprit: «Ce ați venit să faceți pe aici, dumneavoastră?». «M-au chemat să spovedesc», răspunde cu umilință și confuz don Calabria. Monseniorul Grancelli își
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
slujitor sărac al copiilor abandonați». Nu mai exista bogatul puternic, nici avocatul strălucit. Contele «a murit», spunea celui care îl mai numea încă cu acel titlu onorific; exista doar un modest și sărac frate Francesco. Contele Francesco Perez avea origini distinse. S-a născut la Verona la 9 iulie 1861 în palatul familiei Perez, pe strada Leoncino, 11, în inima vechii și aristocraticei Verone. Al șaselea din cei zece fii, născut din căsătoria contelui Antonio Maria Nicolò Perez și a marchizei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În genunchi vă cer binecuvântarea sfântă pentru bietu-mi suflet». Pe 15 aprilie 1951 a venit să-l viziteze monseniorul Angelo Grazioli, profesor de Teologie morală în seminar, timp de 42 de ani. Don Calabria părea să nu-l recunoască. Iar distinsul profesor: «Parcă îl văd continuu în Ghetsemani! Dumnezeu i-a dat încercările sfinților... Parcă văd în el toată suferința sfântului Alfons, din ultimii săi ani de viață». La 3 mai 1951 o nouă consultare făcută de profesorii Belloni și Trabucchi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
înalță un turn trufaș, gigantic, Zidit de toat-Asia după un plan fantastic, De Iehova damnat; Ș-alăturea cu dânsul a lui Nembrod clădire, Semeață ca și turnul, își dă a ei privire În raiul suspendat. Boliac a fost un jurnalist distins (amator onorabil și în arheologie), cu idei dacă nu profunde, cel puțin limpezi, expuse uneori cu o excelență tehnică de gravor istoric. IOAN CATINÀ Marșul revoluționar al lui Ioan Catinà (1828-1851), cântărețul muntean al anului 1848, era prea fățiș instigator
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poți! Știu că poți! trebuie să poți!"). El e comod, cu oroare de suferință și e mai ales un om manierat. Impresia că eroii lui Caragiale sunt vulgari e falsă și vine mai ales de acolo că, voind să pară distinși, ei nu și-au educat încă limbajul și gesticulația. Lărgind sfera balcanismului, Caragiale încearcă o nuvelă de limbaj și atmosferă. Pastramă trufanda e o prelucrare a unei bucăți nastratinești (o cita și Poggio Bracciolini în Liber facetiarum), Kir Ianulea, o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară, obiectul scriitorului nefiind omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Scriitorul surprinde indiferența conversației între îndrăgostiți, atmosfera de frivolitate distinsă și delicată, contradicțiile sufletești ale femeii, tristețile nemotivate, euforia premergătoare mărturisirilor. Se memorează mai bine Tănase Scatiu, deși, ca toate romanele lui Duiliu Zamfirescu, n-are volumul trebuitor. Scatiu e un Dinu Păturică, inferior sufletește, parvenit obscur ajuns moșier, deputat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu dibuirea sentimentelor, cu sentimentalismul frivol, monden, care vine puțin și de la Tolstoi, întrucît avem de-a face cu o societate de oameni bogați, cu profesii mai mult decorative, plictisiți, cultivați, manierați, înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se ia în nume de rău acest pedantism, e data când, cu proclamarea regatului, România modernă era creată. Ceea ce a scris după aceea dl Maiorescu e critică literară. Activitatea critică a lui dl Maiorescu se împarte în două perioade bine distinse. Prima perioadă de critică a culturii, a introducerii și asimilării culturii europene, cu Scrierea limbei române (1866), Poezia română (1867), Contra școalei Barnuțiu (1868), Limba română în ziarele din Austria (1868), În contra direcției de astăzi în cultura română (1868), Observări
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fost sub ureche și a fost atât de puternică, de i-a sfărâmat „osul capului”. Dacă n-ar circula încă o versiune orală asemănătoare, provenită de la o sursă demnă de încredere (un nepot al doctorului Șuțu), care relata unui distins poet de-al nostru (în viață) că Eminescu ar fi fost lovit cu o scândură în cap de tenorul Petrea Poenaru, că acesta i-a „spart țeasta” omorându-l aproape pe loc, n-am crede. Nepotul doctorului Șuțu a explicat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
parte, tratate cu neîncredere, ignorate cu bună știință!!! Cu aceasta, revenim la Ilie Ighel și amintirea lui despre notes-ul poetului din ultimele zile de viață. Într-adevăr, textul a fost publicat în zilele noastre de către D-na Ileana Ene, distinsa cercetătoare de la Muzeul Literaturii Române, într-o revistă de mare audiență, Adevărul Literar și Artistic, beneficiind de o prezentare caldă, generoasă, a D lui C. Stănescu, pe care o reluăm în acest documentar: „Este puțin probabil că au mai rămas
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
foarte dispuși să-l ajute, dar cum?. Aplicând doctrina socialistă la realitate, adică arătând răul social cu degetul, făcând din boala poetului caz larg social și de presă. O rețea întreagă de propagandă s-a țesut în jurul poetului, iar această distinsă luptătoare pentru cauza feminismului, care a fost Cornelia Emilian („dintr-o veche familie nobilă din Transilvania, Erdely de Medve, născută la Zlatna în 1840”) „cu spiritul ei organizator lansează liste de subscripție în toată țara, tuturor prefecților și autorităților, precum și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Micle a exclamat, în relatarea Hanrietei: „O facere de bine până la tine, Mihai, n-a fost poetizată” (21 mai 1888). Este, în fond, o concluzie posibilă la acest episod din biografia lui Mihai Eminescu. Toate strădaniile de acest fel ale distinselor doamne ieșene coordonate de Cornelia Emilian se supun ideii generale de filantropie, binele nu se trâmbițează și nu se cere recompensat cu mulțumiri publice. Din aceste trâmbițări rămâne ceea ce avem: imaginea lui Mihai Eminescu bolnav, înfrânt, îndatorat moral etc. Un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care o transmite Hanrieta Eminescu în 1889 (făcută publică în 1893) coincide cu cea făcută public de către Dumitru Cosmănescu în 1926. Drept pentru care trebuie să urmărim și alte potriviri ori nepotriviri. Despre Hall, stațiune balneoclimaterică din Austria de Nord, distinsul eminescolog, profesorul Victor Crăciun, care a studiat cu mare atenție drumurile lui Eminescu prin Europa, îmi spune că acolo, în arhivele sanatoriului, se află consemnat numele poetului chiar în semnătura caligrafică ce pare a-i aparține (s-a iscălit, deci
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]