5,649 matches
-
Gheorghe Asachi” din Iași. Începând cu anul 1990, funcționează ca universitate de sine stătătoare, în baza Hotărârii Guvernului României nr. 225 din 7 martie 1990. Universitatea din Suceava continuă tradițiile culturale și de învățământ superior din Bucovina, reprezentate de școlile domnești din nordul Moldovei, de Academia de la Putna, de Institutul Teologic, de Universitatea din Cernăuți și de Facultatea de Silvicultură de la Câmpulung Moldovenesc. În cadrul universității funcționează în prezent 9 facultăți. Instituția aderă la principiile formulate în Marea Carta a Universităților Europene
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
rezistenței sale, Valea Sucevei, unde se aflau „satele lui Radomir”. De-a lungul timpului, localitatea are evoluții ascendente și descendente, în funcție de evenimentele istorice. La mijlocul secolului al XIV-lea, Bogdan I ctitorește în această zonă, în mijlocul unor codri seculari, o biserică domnească, care va influența dezvoltarea ulterioară a localității Rădăuți. Lăcașul este cunoscut astăzi ca Mănăstirea Bogdana și este considerat a fi cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Bogdan I alege această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
cel Mare (1495-1508), care întărește Tismanei, al cărei egumen era Ioanichie, "„vama de la Calafat, ca să fie de ocină și de ohabă și să ia vama de la Calafat”." Tot din primii ani ai secolului al XVI-lea datează alte două hrisoave domnești, prin care se întărea mănăstirii Tismana vama de la Calafat. La 26 iunie 1508, Mihnea I cel Rău întărește mănăstirii vama de la Calafat, care a fost a Tismanei încă de la bătrânii domni, iar la 1 mai 1510, din Târgoviște, Vlad cel
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, în martie 1614, în care postelnicul Ianache Caradja menționa că "Siliștea satului Vaideei din județul Ialomița tot și cu tot hotarul, oricât împrejmuiește vechiul hotar... suszisa siliște s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni încă din zilele răposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui până în zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei în Țara Românescă, fac împreună atâta vreme 20 de ani". Iar
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
vechea ctitorie se mai păstrează turnul clopotniței - partea inferioară - și zidul înconjurător, mănăstirea fiind reparată și refăcută de egumenul Gavril in 1836, iar ulterior, în mai multe rânduri, de către preoții slujitori, cu ajutorul enoriașilor. În secolele XVII-XVIII mănăstirea primește ca daruri domnești terenuri, moșii, păduri, ocine, vii, viața locuitorilor din zonă desfășurându-se, practic, până în a doua jumătate a veacului, în jurul lăcașului sfânt. După reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor mănăstirești, pământurile mănăstirii sunt împărțite locuitorilor comunei, mănăstirea fiind transformată în biserică
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
din moșiile Mizilului au trecut prin vânzare în patrimoniul domnitorului Antonie din Popești. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iștăul ajunge în proprietatea domnului, care își construiește case domnești la via Corbeanca (Dealul Dumbrăvii) și înființează un târg anual care va deveni vestit, ca și cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua. În secolul al XVIII-lea a început sa funcționeze aici o stație a poștei
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Ghindăoani,unde a fost învins de domnul Ștefan I. La 7 ianuarie 1403 toponimul Neamț apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul țării, Alexandru cel Bun, menționa pe boierul "pan Sansru de la Neamț" ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Tîrgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Baia, Roman și Câmpulung-Muscel). Datorită dezvoltării economice, Tîrgu Neamț a devenit și capitală de ținut, având în perioada secolelor XV-XVI o situație foarte bună, mai ales ca ținutul arondat aparținea domnitorilor, iar Cetatea Neamțului era loc de adăpost pentru familiile domnești, atunci când era nevoie. În secolul al XVII-lea a urmat o perioadă de decădere a orașului, datorată îndeosebi războaielor dese și drept urmare a atacării la fel de dese a cetății, respectiv orașului. În secolul al XVIII-lea, datorită domniilor fanariote impuse de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
dezvoltării, îndeosebi a celei sociale, o reprezintă faptul că la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, mitropolitul Moldovei și starețul Mânăstirii Neamț, în prezența unei mulțimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau spitalul (care există și astăzi), spițeria și școala domnească (unde a învățat și Ion Creangă - actualul Muzeu de Istorie), instituții construite de către Mânăstirea Neamț, cea care primise Ținutul Neamțului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviță, cu mult timp în urmă. Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
exemplu taxa vinăritului), din scutirile de a da cai de olac și de-a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării. Conținutul drepturilor, privilegiilor și scutirile de care se bucură locuitorii zonei rezultă fie din obiceiul pământului, fie din cărțile domnești cu privilegii pentru locuitorii Câmpulungului. Conducerea treburilor din ocol era lăsată în seama vornicilor, vatamanilor și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor. Slujitorii domniei intrau rar în ocol și atunci numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor și pentru gorștină, al cincile pentru iernatul oilor, să fie volnici a le paște pe a
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor și pentru gorștină, al cincile pentru iernatul oilor, să fie volnici a le paște pe a oricui moșie, al șasele pentru vinul ce-l vor aduce din gios de la Odobești, să nu plătească tult sau
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și Breaza, pe lângă alte localități prahovene cu care orașul făcea comerț, acestea menționându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Brașov pentru negoț. Același Neagoe este prezent și în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: „Am dăruit domnia mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată”. În anul 1711, domnitorul Constantin
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei. Figura lui a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul "Românii supt Mihai-Voievod Viteazul" al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei"”. Au rămas mai multe portrete înfățișându-l pe Mihai Viteazul, unele contemporane, altele postume. Într-o ipostază mai tânără este prezentat la mănăstirea Căluiul, apoi și la Biserica Domnească din Târgoviște. Ambele prezintă costumul domnesc în întregime. În 1598 Ioan Orlandi a executat o gravură a lui Mihai Viteazul aflat la Nicopole. El este pleșuv, slab și ferm, îmbrăcat într-o platoșă și acoperit de o blană mițoasă. În
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Țării Românești și Ardealului și Moldovei"”. Au rămas mai multe portrete înfățișându-l pe Mihai Viteazul, unele contemporane, altele postume. Într-o ipostază mai tânără este prezentat la mănăstirea Căluiul, apoi și la Biserica Domnească din Târgoviște. Ambele prezintă costumul domnesc în întregime. În 1598 Ioan Orlandi a executat o gravură a lui Mihai Viteazul aflat la Nicopole. El este pleșuv, slab și ferm, îmbrăcat într-o platoșă și acoperit de o blană mițoasă. În mâna dreapță ține un baston de
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Tisău, lângă satul Haleș, se află fosta mănăstire Bradu, monument istoric de arhitectură de interes național, construită în secolele al XVI-lea-al XVII-lea, mănăstire al cărui ansamblu este format din biserica „Sfântul Dumitru” (construită în 1632), ruinele casei domnești, zidul de incintă cu turnuri și chiliile. În rest, în comună mai există alte cinci obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes național, toate ca monumente de arhitectură. Tot lângă satul Haleș, pe dealul
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Plătărești se găsește mănăstirea Plătărești, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1646. Ansamblul se află în sudul satului Plătărești și cuprinde biserica „Sfântul Mercurie”, casa domnească, chiliile, construcțiile anexe și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate tot ca monumente de arhitectură. Unul este din satul
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
din 10 mai 1623 face referire la originea locuitorilor din zonă, dar menționează și o altă posibilă sursă de proveniență a lor. Este un document prin care Radu Mihnea dăruiește lui Dumitrachi Cantacuzino satul Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel”. Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
715 m, iar cea maximă de 820 m în Vârful Gâlmii, situat în nordul satului. Satul Brebu este atestat documentar odată cu Runcu (1564). Este așezat pe una din cele mai pitorești culmi de la poalele Leaotei, cu nume de legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
sau Ene din Buzău, ultimul așezat pe vârful ce-i poartă și astăzi numele. Demne de vechimea lor, meleagurile brebene au fost, în decursul secolelor, martore ale unor evenimente memorabile, începând cu legendarul domn Vlad Țepeș, ce a folosit Plaiul Domnesc pentru a trece sau a se refugia în Ardeal. Însuși Plaiul Domnesc își trage numele de la rolul jucat de acesta ca punte de legătură între Muntenia și Ardeal. Folosit de unii domni în pelerinajele lor, dar și pentru a se
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
astăzi numele. Demne de vechimea lor, meleagurile brebene au fost, în decursul secolelor, martore ale unor evenimente memorabile, începând cu legendarul domn Vlad Țepeș, ce a folosit Plaiul Domnesc pentru a trece sau a se refugia în Ardeal. Însuși Plaiul Domnesc își trage numele de la rolul jucat de acesta ca punte de legătură între Muntenia și Ardeal. Folosit de unii domni în pelerinajele lor, dar și pentru a se pune la adăpost de amenințări, atunci când vremurile le erau potrivnice, de
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
comercianții preponderent pastorali, acest itinerar de creastă a fost întotdeauna umblat, ca o dovadă certă a unității vetrei etnice de dincoace și de dincolo de Carpați. Fiind aproape și chiar conducând către granițe cu Austro-Ungaria, nu se exclude ca, pe Plaiul Domnesc, să fi existat și unele elemente vamale, luând în considerație numeroasele lucrări fortificate semnalate, construite în scop de apărare. Toponimele "În vârf la Straja" (mărturie că aici au fost cândva străjeri), "La cetățuie" (loc întărit, aflat undeva la apus de
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
fost cândva străjeri), "La cetățuie" (loc întărit, aflat undeva la apus de Straja) sau "Vâlceaua Plăieșilor" (folosită pentru deplasarea plăieșilor sau locuitorilor cărora li se încredințau misiuni de pază și apărare), toate sunt dovezi memorabile ale rolului militar acordat Plaiului Domnesc. Strâns legat de punctul Straja, bătrânii satului spun că aici ar fi existat o cetate subterană situată între două vâlcele, și ele prevăzute cu diverse lucrări fortificate construite din piatră și pământ. Luând în discuție perioadă ce a precedat prima
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]