5,695 matches
-
în fond e aceeași”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 223, III, în PSB, vol. 12, p. 459460) „După cum am apucat de la episcopii dinaintea noastră și din prima catehizare — și atunci când am primit baia botezului și după cum am învățat din dumnezeieștile Scripturi și cum credem și învățăm și pe alții în însăși activitatea preoțească și episcopală, tot așa crezând și acum, declarăm credința noastră”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea I, 12, 3, în PSB, vol. 44, p. 52) „Întemeiată
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe calea dreptei-credințe (a ortodoxiei n.tr.) <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Dogmele păstrate rămân tezaurul tradiției pentru toate generațiile. Ele nu sunt legate de un timp, ci au valoare netrecătoare. (n.s. 1010, p. 456 footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96, în Filocalia..., vol. IX, p. 455-456) Credința dreaptă și viețuirea adevărată și neîntinată „Că nu este nici viață fără cunoștință, nici cunoștință dreaptă fără viață adevărată. (...) Apostolul, văzând ce putere are cunoștința care se aplică
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
13, 2)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 754-755) „Credința, de care a spus Apostolul că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din fapte. Ea naște frica credinței prin care vine păzirea poruncilor și răbdarea ispitelor, cum zice Sfântul Maxim. Iar după ce lucrăm noi, vine în noi credința cea mare, a vederii, despre care a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după cuvintele predate de Dumnezeu, este îndoită. Una e, îndeobște, cea a tuturor credincioșilor ortodocși, iar alta a unora puțini care prin împlinirea tuturor poruncilor îndumnezeitoare s-au reîntors la chip și asemănare și astfel, s-au îmbogățit cu lumina dumnezeiască a harului și și-au răzimat toată nădejdea în Domnul (Ps. 72, 27). Și aceasta, în așa măsură, - o, minune! - că, după cuvântul Domnului, ei nu mai deosebesc nimic (nu mai au nici o îndoială) în vremea rugăciunii, în cererile ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce le sunt de folos. Astfel, acești fericiți au dobândit, din faptele sincere, credința sigură, ca unii ce au aruncat de la ei toată cunoștința, deosebirea, îndoiala și grija și s-au botezat (s-au scufundat) cu totul întregi în beția dumnezeiască a credinței, a nădejdei și a iubirii față de Dumnezeu și s-au schimbat cu schimbarea mai înaltă și fericită a dreptei Celui Preaînalt, după proorocul David (Ps. 76, 10)”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 16b
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci toți sfinții, învrednicindu-se să afle această stare care e iubirea de Dumnezeu, viețuiesc, din puterea credinței, în desfătarea petrecerii celei mai presus de fire. Iar credință numim nu pe aceea prin care crede cineva în deosebirea preaslăvitelor și dumnezeieștilor Ipostasuri și în Ființa preaînaltă și unică a dumnezeirii, apoi în minunata întrupare în omenitate, în primirea firii noastre, chiar dacă și aceasta e foarte înaltă, ci acea credință care răsare în suflet din lumina harului, având mărturia minții și sprijinind
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
bogăției bunătății lui Dumnezeu, venită în sufletul celor ce au împlinit poruncile Lui și punându-se prin aceasta în legătură de iubire cu El, și-au subțiat vederea ochilor duhovnicești. Ei se hrănesc din această bogăție ca de la o masă dumnezeiască aflată în ei înșiși. Prezența acestei bogății în sufletul cuiva e prezența Duhului însuși, căci El le face proprii și intime sufletului. Dar în viața pământească această bogăție nu e în mod deplin descoperită. De aceea, credința are încă un
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care vede și răsare din înțelegere și se numește recunoașterea și arătarea adevărului”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 58, în Filocalia..., vol. X, p. 306-307) „Iar credință numim nu pe cea prin care crede cineva în deosebirea ipostasurilor dumnezeiești și prea închinate și în firea mai presus de toate și proprie a dumnezeirii și în întruparea minunată a Cuvântului în omenitatea luată din firea noastră, măcar că aceasta este foarte înaltă, ci credința care răsare în suflet din lumina harului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau pe Dumnezeu ca dragoste, ca Treime, ca Cuvânt întrupat. (n.s. 406, p. 337) footnote>; credința care nu se arată în primirea celor auzite prin urechi, ci în primirea cu ochii duhovnicești a tainelor ascunse în suflet și a bogăției dumnezeiești celei ascunse ochilor fiilor trupului și descoperite în Duhul celor ce se ospătează la masa lui Hristos prin cugetarea la legile Lui. Căci Însuși El a zis: De veți păzi poruncile Mele, vă voi trimite vouă pe Mângâietorul, Duhul adevărului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe mine și s-a dat pe Sine pentru mine (Gal. 2, 20)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 34, în Filocalia..., vol. II, p. 41) „Să nu ziceți, spune dumnezeiescul Ieremia, că sunteți biserica Domnului (Ier. 7, 4). Iar tu să nu zici că simpla credință în Domnul nostru Iisus Hristos poate să mă mântuiască. Căci aceasta este cu neputință de nu vei dobândi și iubirea față de El prin fapte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin împlinirea poruncilor. Căci credința fără fapte este moartă (Iac. 2, 26), precum și faptele fără de credință”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 234) „Credință oarbă are acel care nu împlinește prin credință poruncile dumnezeiești. Căci dacă poruncile dumnezeiești sunt lumină, e vădit că cel ce nu împlinește poruncile dumnezeiești e lipsit de lumină și poartă numai numele gol, dar nu pe cel adevărat al credinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 28, rp
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința fără fapte este moartă (Iac. 2, 26), precum și faptele fără de credință”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 234) „Credință oarbă are acel care nu împlinește prin credință poruncile dumnezeiești. Căci dacă poruncile dumnezeiești sunt lumină, e vădit că cel ce nu împlinește poruncile dumnezeiești e lipsit de lumină și poartă numai numele gol, dar nu pe cel adevărat al credinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 28, rp. 54, în Filocalia..., vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credință”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 234) „Credință oarbă are acel care nu împlinește prin credință poruncile dumnezeiești. Căci dacă poruncile dumnezeiești sunt lumină, e vădit că cel ce nu împlinește poruncile dumnezeiești e lipsit de lumină și poartă numai numele gol, dar nu pe cel adevărat al credinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 28, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 243) „Precum fapta bună fără credință este cu totul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și plăsmui din nou, făcându-ne din vechi noi”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 12, în Filocalia..., vol. VI, p. 151-152) „Cel ce are credință dreaptă, dar săvârsește păcate, este asemenea feței fără ochi”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap. 41, în Filocalia..., vol. IX, p. 374) „Cel ce nu are credință, dar poate face unele lucruri bune, este asemenea celui ce scoate apă și o varsă într-un vas găurit<footnote Tâlcuirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o varsă într-un vas găurit<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Faptele fără credință sunt osândite și ele, pentru că sunt rodul mândriei omenești, deci au în ele ceva întinat și nerațional. (n.s. 816, p. 375) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 26, partea a treia, cap. 42, în Filocalia..., vol. IX, p. 375) „Iar sfătuindu-ne să nu ne încredem numai în credință, cu lipsa făptuirii, a spus: Intrând împăratul să vadă pe cei așezați (la masă), a văzut
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cele veșnice, își are domeniul și metodele ei. Știința ei se compune din două părți: prima este practică, sau a faptelor, care constă în îndreptarea obiceiurilor și în curățirea de vicii, iar cealaltă este teoretică, și constă în contemplarea celor dumnezeiești și în cunoașterea înțelesurilor celor mai sfinte. Cine vrea să ajungă la teorie trebuie să urmeze cu toată sârguința și cu toată puterea mai întâi, știința practică. Aceasta, pentru că practica se poate însuși fără teorie, dar teoria fără practică în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
călătorește, decât ogorul pe care-l seamănă, decât femeia pe care o ia în căsătorie, întrucât el crede în Dumnezeu, Tatăl care a creat toate, și în Cel Care, cu o neasemuită dăruire de Sine și cu măreția unui suflet dumnezeiesc, a avut curajul să propovăduiască această învățătură la toți locuitorii pământului, cu prețul celor mai mari primejdii și al unei morți izbăvitoare, deși socotită rușinoasă, pe care l-a îndurat pentru mântuirea oamenilor”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea I, cap
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
omenesc cu cele sfinte?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 62) „Nimic nu poate fi mai rău decât atunci când cineva, stăpânit fiind de raționamente omenești, judecă și măsoară lucrurile cele dumnezeiești; fiindcă în chipul acesta se va izbi de piatra aceea cu putere și va fi lipsit de lumină. Căci, dacă cel ce voiește a pune stăpânire pe lumina soarelui cu ochii cei omenești, nu numai că nu va reuși sau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lume supranaturalul și divinul cu rațiunea în locul credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 160) De nu veți crede, nici nu veți înțelege „Credința e începutul care duce la înțelegere și deschide mintea spre primirea luminii dumnezeiești<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credo, ut inteligam, spunea Anselm de Canterbury, contrar lui Abelard care spunea: Intelligo, ut credem. Credința deschide inima pentru primirea tainelor existenței mai presus și mai adânci decât ceea ce înțelege rațiunea care mărginește și se închide
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rațională mai explicită a credinței. (n.s. 738, p. 407) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a patra, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 407) „Fiindcă nu trebuie să se înlăture cu totul cercetarea celor dumnezeiești, deoarece ele trebuie să fie primite prin credință. Ci trebuie să se experieze și să se ajungă mai întâi la o cunoștință măsurată a lor, ca într-o oglindă și ghicitură, precum spune Pavel (I Cor. 13, 12)<footnote Tâlcuirea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să fie primite prin credință. Ci trebuie să se experieze și să se ajungă mai întâi la o cunoștință măsurată a lor, ca într-o oglindă și ghicitură, precum spune Pavel (I Cor. 13, 12)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cele dumnezeiești nu pot fi primite fără credință. Dar aceasta nu face de prisos cercetarea lor sau informarea despre ele. Sunt necesare amândouă, mai precis e necesară întâi o anumită cunoaștere a celor ce sunt primite apoi prin credință. Primesc prin credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
l-am numit Dascălul nostru, înseamnă a crede în El fără să I te împotrivești în vreun fel oarecare. Dar este cu putință oare să te împotrivești lui Dumnezeu? Deci, gnoza ajunge credință, iar credința ajunge gnoză printr-o rânduială dumnezeiască și printr-o consecință reciprocă. Într-adevăr și Epicur, care mai cu seamă a preferat plăcerea adevărului, definește credința preconcepție a minții; și definește preconcepția gând proiectat spre ceva evident, spre o idee evidentă despre un lucru; nimeni, spune el
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fost spuse numai ca să le înțelegem, ci ca să le și facem”. (Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, suta întâi, cap. 60, în Filocalia..., vol. IV, p. 62) „... în dogmele creștinilor călăuzește credința, nu dovedirea”. (Sf. Grigorie Palama, Despre împărtășirea dumnezeiască, cap.1, în Filocalia..., vol. VII, p. 373) „Astfel, cunoașterea este potrivnică credinței. Căci credința este, în toate ale ei, o dezlegare (o eliberare) de legile cunoașterii, desigur nu de ale celei duhovnicești. Căci hotarul ce îngrădește cunoașterea (definiția ei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
neputincioși, considerând că aceia din jurul împăratului care au fost așa de grăbiți să-și trădeze Dumnezeul, nu vor fi niciodată devotați”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, cartea I, capitolul VII, în PSB, vol. 75, p. 41) Încercarea credinței de către Dumnezeu „Căci dumnezeiescul Avraam este încercat, deoarece Dumnezeu nu e neștiutor a ceea ce va fi<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: De aceea Dumnezeu nu încearcă pentru a afla cum se va comporta omul, ci pentru a-i da ocazia să se întărească duhovnicește, iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în cunoștința lui Dumnezeu, ci mai vârtos să se facă cât mai de laudă bunul lui nume și să fie mărturisit prin experiența celor mai bune fapte ale lui făcute tuturor cunoscute. Dar era și o adâncă rațiune a rânduielii dumnezeiești să se facă cunoscută și prin Sfintele Scripturi ascultarea lui atât de mare, care nu poate fi întrecută de nimic. Căci el a mers până la atâta voință și hotărâre încât să nesocotească și iubirea față de copil și să nu se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]