KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...174 175 176 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

-lea. Impulsul ini?ial a fost dat �ns? de dublă revolu?ie, industrial? ?i politic?, pe care a cunoscut-o Occidentul, cu aproximă?ie �ntre 1780 ?i 1860. 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei Ce se �n?elege prin (revolu?ie(? Termenul este mai vechi dec�ț pare. �n filosofia clasic?, el desemneaz?, �nainte de toate, natura ciclic? a schimb?rilor care afecteaz? via?a cet??îi, �n felul mi? c?rîi astrelor sau a succesiunii anotimpurilor. Acest sens este utilizat

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o cuno?teau vechile societ??i occidentale, nici industria nu ap?rea că o solu?ie credibil? pe termen scurt. Unii reclamau mai cur�nd liberă circulă?ie a produselor �ntre regiuni, �ntre ??ri, pentru c? inova?iile pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac?îi dovedesc deja transformarea mentalit??ilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Garnier, Paris, 1980, p. 91(. Apoi vine r�ndul lui Bonald, poate �n termeni mai filosofici, s? exagereze: individul ridicat pe culmi de c?tre Revolu?ie nu este dec�ț o abstrac?ie, sau mai cur�nd o conven?ie metafizic?. Societatea este f?cut? mai �nt�i din institu?îi precum familia, f?r? de care individul ar fi incapabil s? supravie?uiasc?. Cursul �nsu?i al Revolu?iei �l convinge pe Bonald de juste?ea vederilor sale. C

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
societ??i noi. Ar trebui s? ne mul?umim totu?i cu fructificarea cuceririlor revolu?iei ?i cu gospod?rirea tranzi?iei? Saint-Simon nu g�nde?te astfel atunci c�nd avanseaz? ideea, curajoas? �n epoc?, c? adev?rata revolu?ie r?m�ne de f?cut ?i c? secolul al�XIX-lea va vedea traansform?ri ?i mai radicale dec�ț cele realizate anterior. Criză societ??ilor europene nu este deci terminat?. Trebuie s? se contribuie la maturizarea ei printr-

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
asocierii necesare a tuturor �muncitorilor� la actul comun al produc?iei, aceast? asociere neput�ndu-se realiza, dup? el, f?r? adeziunea participan?ilor con?tien?i de propria lor realitate social?. Saint-Simon nu era departe de a crede c?, gra?ie industriei, pentru prima dat? �n istorie, societatea va deveni cu adev?raț uman? c?ut�nd s? satisfac? nevoile colective. Cu toate c? opera �i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru motive: � Saint-Simon predic? deschis �n favoarea constituirii unei ?tiin?e a omului, la fel ca ?i Ideologii. Dar pledoaria să se �nscrie �ntr-o reflec?ie mai ampl? asupra ?tiin?elor, asupra obiectului ?i evolu?iei lor, din care reiese c? toate cele care �au �nceput prin a fi conjuncturale (�( s�nt chemate s? devin? pozitive� (1813). ?tiin?a omului � sau fiziologia aplicat? pentru ameliorarea institu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i biologie pentru a c?uta imagini metaforice), care �l �ndep?rteaz? definitiv pe Saint-Simon de liberalism. ��Mai ț�rziu, atunci c�nd �?i sistematizeaz? g�ndirea �istoriei civiliza?iei�, el reexamineaz? fenomenele sociale plec�nd de la activitatea de produc?ie sau de la industrie � pentru a utiliza vocabularul s?u � care �i pare c? bulverseaz? la fel de mult morală că ?i politică. Saint-Simon concepe atunci societatea că pe un sistem de elemente interdependențe. Unui mod de produc?ie dat �i corespunde un

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Occident, de exemplu) se face prin violen??, prin �nfruntarea claselor antagoniste. Cu toate acestea, conflictele sociale nu s�nt anarhice; ele se supun unor legi generale care �mping omenirea s? evolueze �n sensul cre?terii capacit??ilor ei de interven?ie asupra naturii ?i societ??îi. Noi putem spune, �n principiu, c? �n momentul �n care sistemul feudal ?i teologic a fost definitiv organizat, elementele unui nou sistem social �ncepuser? s? se formeze. O capacitate temporal? pozitiv?, capacitatea industrial?, a luat

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
sociabilitate, tipic romantic?, va fi reluat? de c?tre al?îi ?i va marca durabil sociologia francez? chiar dincolo de secolul al XIX-lea. Saint-Simon avea atunci ca secretar pe Auguste Comte, un matematician de dou?zeci ?i unu de ani, ie?it din Politehnic? ?i care �i succedase (�n august 1817) lui Augustin Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cunoa?terea faptelor sau se sprijin? pe certitudini de tip experimental. Pozitivismul ?i comtismul nu ajung s? se confunde totu?i, chiar dac? cele dou? doctrine s�nt �n mod evident legate. Pozitivismul lui Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin? care, plec�nd de la o analiz? a condi?iilor de evolu?ie a cunoa?terii umane, nu re

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Auguste Comte Termenul este o contrac?ie a expresiei �politic? pozitiv?� pe care Comte o utilizeaz? �n 1824. Prin această el a �n?eles s?-?i disting? propria doctrin? care, plec�nd de la o analiz? a condi?iilor de evolu?ie a cunoa?terii umane, nu re?ine dec�ț adev?rurile ?tiin?ifice � sau pozitive � excluz�nd orice alt? c?utare a esen?ei lucrurilor. Din acest moment apar temele ce vor figură �n Cursul pe care �l inaugureaz? � �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea lor de a da seama de fapte (de legile lor intrinseci) f?c�nd abstrac?ie de cauzele lor posibile. Dac? ?tiin?ele s�nt solidare unele cu altele, atunci trebuie s? le abord?m �n ordinea dificult

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea lor de a da seama de fapte (de legile lor intrinseci) f?c�nd abstrac?ie de cauzele lor posibile. Dac? ?tiin?ele s�nt solidare unele cu altele, atunci trebuie s? le abord?m �n ordinea dificult??ilor cresc�nde, merg�nd de la simplu la complex, de la matematic? la biologie, care marcheaz? o cotitur? important

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
metode diferite (teologic? sau fictiv?, metafizic? sau abstract?, ?tiin?ific? sau pozitiv?) care se exclud una pe cealalt?. Comte crede c?, prin această, dezv?luie un factor de evolu?ie esen?ial, faimoasa (lege a celor trei st?ri(, gra?ie c?reia s-ar realiza �n acela?i timp ordinea ?i progresul pe care umanitatea le a?teapt? ?i c?rora el le face prezentarea; dezv?luirea ordinii naturale cere o disciplin? particular?, (statică social?(, care con?ine c�teva

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
acesta este studiat de c?tre (dinamică social?( care urm?re?te evolu?ia istoric? aplic�nd legea celor trei st?ri la devenirea civiliza?iilor. Totu?i, progresul � a?a cum este �n?eles aici � nu pune �n discu?ie structura social? �n ceea ce are ea permanent. �ncep�nd cu aceast? dat?, �ntr-adev?r, Comte se distan?eaz? de scientismul care se atenueaz? pu?în c�te pu?în �n scrierile sale. Totodat?, el supune sociologia noii religii pe care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
să, mecanismele evolu?iei �?i au originea �n lupta pentru existen?? ?i �n selec?ia natural? care duc la supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Aceast? evolu?ie fiind ireductibil?, ar fi inutil s? vrem �mpiedicarea edific?rîi societ??îi moderne pe care Spencer o vede egalitar? ?i pa?nic?, fondat? nu pe reglarea de c?tre stat, ci pe �nflorirea membrilor s?i cei mai dota?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
concrete. Era vorba, �n fapt, de a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic?, pe care societatea le str�ngea �n cadrul unor teme privitoare la populă?ie ?i s?n?țațe, s?racii f?c�nd obiectul unei aten?îi speciale. De la simplă observa?ie se trecea la voin?a de a interveni asupra faptelor �nse?i, cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a celor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
fapte asupra c?rora omul nu are influen??, fapte care se supun unor (legi( generale (de tip probabilist), proprii societ??ilor umane, dar care s�nt concepute dup? modelul legilor fizicii. Quetelet vorbe?te astfel de echilibru social prin compară?ie cu reglarea fluxurilor, revolu?ia corespunz�nd, dup? el, unei acumul?ri periculoase de for?e care duce la explozie social?. Atunci c�nd matematicianul belgian se lanseaz? �n publicarea sistematic? a statisticilor sociale, sau atunci c�nd caut? s

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
istoric? lung?. �ntreb?rile cele mai arz?toare privesc mai pu?în trecutul c�ț prezentul viu discutat cu ajutorul argumentelor mai mult filosofice sau politice dec�ț (?tiin?ifice( � �n sensul �n care pozitivi?ții au popularizat acest termen. Democra?ie ?i Revolu?ie la Tocqueville De la �nceput p�n? la sf�r?it, operă acestuia prezint? o mare coeren?? ?i am putea-o rezumă astfel: Tocqueville pleac? de la o reflec?ie istoric?, care este o ipotez? asupra evolu?iei societ

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
rile cele mai arz?toare privesc mai pu?în trecutul c�ț prezentul viu discutat cu ajutorul argumentelor mai mult filosofice sau politice dec�ț (?tiin?ifice( � �n sensul �n care pozitivi?ții au popularizat acest termen. Democra?ie ?i Revolu?ie la Tocqueville De la �nceput p�n? la sf�r?it, operă acestuia prezint? o mare coeren?? ?i am putea-o rezumă astfel: Tocqueville pleac? de la o reflec?ie istoric?, care este o ipotez? asupra evolu?iei societ??îi occidentale ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n care pozitivi?ții au popularizat acest termen. Democra?ie ?i Revolu?ie la Tocqueville De la �nceput p�n? la sf�r?it, operă acestuia prezint? o mare coeren?? ?i am putea-o rezumă astfel: Tocqueville pleac? de la o reflec?ie istoric?, care este o ipotez? asupra evolu?iei societ??îi occidentale ?i anume aceea c?, �nc? din Evul Mediu, Europa cunoa?te un impuls irezistibil spre libertate ?i egalitate, care favorizeaz? individualismul, ajung�ndu-se la o anumit? nivelare a condi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c?rei prim? carte ((Lumea politic?() iese de sub tipar �n 1835. �n ea, autorul pune �n valoare, f?r? emfaz? dar cu mare lux de am?nunte, importan?a revolu?iei democratice pe care Statele Unite au cunoscut-o, o revolu?ie care s-a f?cut f?r? o veritabil? dram?, plas�ndu-se de la �nceput sub egida dreptului ?i a moralei. Cu toate c? nu a fost terminat? (cartea a II-a, �Democra?ie ?i societate�, vă ap?rea tocmai �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care Statele Unite au cunoscut-o, o revolu?ie care s-a f?cut f?r? o veritabil? dram?, plas�ndu-se de la �nceput sub egida dreptului ?i a moralei. Cu toate c? nu a fost terminat? (cartea a II-a, �Democra?ie ?i societate�, vă ap?rea tocmai �n 1840), lucrarea a cunoscut un mare succes de libr?rie, din care Tocqueville, care avea ?i ambi?îi politice, a ?tiut s? trag? profit. Ales deputat de la Manche �n 1839, el va fi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
rea tocmai �n 1840), lucrarea a cunoscut un mare succes de libr?rie, din care Tocqueville, care avea ?i ambi?îi politice, a ?tiut s? trag? profit. Ales deputat de la Manche �n 1839, el va fi constant reales �n func?ie p�n? �n anul 1851, data retragerii sale din politic?. �n acest interval a c?l?torit mult (�n Anglia, �n Irlanda, �n Algeria), a participat activ la via?a parlamentar? ?i a luat o pozi?ie curajoas? �n favoarea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
societatea democratic? modern? cunoa?te o real? cre?tere economic?, care antreneaz? o spargere a structurii de clas? multiplic�nd grupurile cu contururi ?i interese fluctuante. Sigur, Tocqueville nu neag? existen?a status-urilor sociale, nici a nivelelor de bog??ie foarte diferite. Dar aceste abateri nu creeaz? sentimentul de apartenen?? la o clas? din dou? motive: pentru c? beneficiarii noului regim economic s�nt din ce �n ce mai numero?i ?i pentru c? o lupt? nesf�r?it? opune

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]