4,600 matches
-
de aprofundare exegetică și o temă de meditație plină de resurse. Cronica, XXV, 21 (25 mai 1990) p. 1 CIVISM SAU VOINȚĂ DE PUTERE? Spectacolul ce ni-l oferă de la un timp gestionarii ordinii sociale, acum legitimați, vai, de un electorat în plină confuzie, deprimă îndeosebi prin aceea că nu lasă nici un dubiu asupra voinței lor de a stăpâni. Voință stranie, căci se plasează în succesiunea unei dictaturi abominabile, care a avut darul să nască o enormă sete de libertate. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fond, adevărata luptă de opinii. Un val de pesimism trece acum peste țară. Oriunde mergi, aceleași întrebări neliniștite și neliniștitoare, despre ce va fi în noua etapă a tranziției. Căci tot de tranziție este vorba și despre straniul verdict al electoratului. Tranziție spre ce? Spre un sistem "original", ne spun ideologii Frontului, preocupați a-și asigura o libertate de mișcare cât mai amplă, vecină cu bunul plac de până mai ieri. Originalitatea în acest domeniu e un concept capabil a măguli
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
valorilor perene. Cronica, XXV, 49 (7 decembrie 1990), p. 1 LEGITIMITATE? Politologii leagă în chip firesc stabilitatea democrației de un anume nivel de dezvoltare economică și eficiența regimului politic, adică de modul cum regimul se achită de obligațiile asumate față de electorat. Ideea de legitimitate presupune în același timp acceptarea de către popor a instituțiilor existente sau promise. Legitimitatea democrațiilor, observa S.M. Lipset, ținea în mare măsură de felul cum ele se vădesc în stare a produce soluții la problemele care agită corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pârghiile, având în același timp (lucru deloc neglijabil) capacitatea de a folosi, în interes propriu, diverse medii sociale. Ei și-au reclamat dreptul de a conduce mai întâi Revoluția însăși, ca "emanație" a acesteia, apoi decizia foarte discutabilă a unui electorat pe care noua cadență a istoriei îl aruncase în confuzie și derută. Până să-și dea seama ce se întâmplă, noii stăpâni se și instalaseră la cârmă, iar azi, față de marile acțiuni contestatare, ei ne spun că nu se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
față de marile acțiuni contestatare, ei ne spun că nu se vor clinti din fotolii. Aparent, au legea de partea lor. Dar ce mai poate însemna legea, când totul se schimbă sub ochii noștri în această Europă a tuturor exceselor? Așteptările electoratului nu mai sunt acelea pe care se conta la 20 mai. Puterea nu poate invoca în sprijinul ei nici tradiția, nici valorile perene, nici situația, pentru a vorbi în termenii politologiei. Unica sursă de legitimitate e poporul, iar starea de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
celui mai aberant regim comunist, românii au ales, chipurile o formulă ce nu se îndepărtează prea mult de vechiul regim. Legitimând oarecum echipa ce se reclamă de la Revoluția din Decembrie `89, însă care nu face decât să prelungească agonia sistemului, electoratul ar fi decis, la 20 mai, că nu dorește o schimbare dramatică, un plonjeu direct în apele democrației și liberalismului. Dar cât de corecte au fost acele alegeri, în ce măsură ele exprimă situația reală? Personal, am mari rezerve față de validarea scrutinului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unui echivoc asumat ca regulă supremă, satisfacerea celor mai insistenți și mai rebarbativi în momentele de maximă presiune, ș.a. favorizează într-un sens puterea. Într-un sens, pentru că în altul, mai important poate, ea pierde acea credibilitate, fără de care decizia electoratului se golește de conținut. Un guvern poate fi legitim, de vreme ce a rezultat din alegeri, dar își pierde orice rațiune de a rămâne la putere dacă nu obține și creditul populației. Nu se poate guverna fără credit decât cu instrumentele dictaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și cea mai gravă sursă de instabilitate e puterea însăși, din moment ce n-a reușit a dobândi creditul societății și nici n-a tras din aceasta concluzia firească, aceea a demisiei. Până acum, ea s-a prevalat cu aroganță de hotărârea electoratului, prefăcându-se a nu ști cum s-a obținut acea hotărâre. A luat măsuri defensive, mai aspre chiar decât pe vremea odiosului și a sinistrei. Președintele și-a adjudecat, fără jenă, toate atributele pe care le avea "conducătorul". La o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Observări polemice, 1869). Conștiința civică nu se formează niciodată și nicăieri de la sine, ci e rezultatul unei munci asidue, al unui program de trezire și disciplinare activă. Mai mult decât oricare dintre contemporanii săi, Maiorescu a înțeles că nu manipulând electoratul pe seama câtorva lozinci de efect și a unor raționamente simpliste ajunge la o societate stabilă, ci pregătind metodic spiritele, creând o mentalitate, interesând pe fiecare, la orice nivel, în res publica. Acesta voia să însemne mai ales instituții formative și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în cazul victimei albe decât în cel al victimei de culoare, în privința autorităților federale care, după opinia lor, nu au făcut nimic pentru a veni în ajutorul populației. Pentru acest experiment, voluntarii au fost aleși din partea cea mai „liberală” a electoratului din SUA, angajată, în general, într-o politică pentru egalitatea rasială... Vă puteți imagina ce s-ar fi întâmplat dacă studiul ar fi fost realizat pe un eșantion cu convingeri mai puțin egalitariste! Experimentul arată cât de mult, expuși fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
gestul să aibă o semnificație în sine). Candidații de stânga se pare că, dimpotrivă preferă să „mimeze” ideile pe care le exprimă în discursul lor. Gesturile acestea nu sunt făcute la întâmplare: sunt destinate să intre în rezonanță cu un electorat de dreapta sau cu unul de stânga, după cum arată următorul experiment: Doi psihologi, patrice Georget și Anne-Laure Cotard, au analizat gestica personalităților politice în jurnalele televizate în emisiunile specializate de politică și la Adunarea Națională din 2006. Au repertoriat trei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
înțelegere a diverselor campanii de denigrare orchestrate cu regularitate împotriva unuia sau a altuia dintre candidați. Scandalurile privind chestiunile financiare sau de moravuri sunt evident o posibilitate de „a-și ataca adversarul” și a-și atrage astfel adeziunea stabilă a electoratului. Concluzie Efectul de negativitate ne ajută să înțelegem de ce dezbaterile televizate sunt o parte atât de importantă în atacurile și criticile la adresa adversarului. Din nefericire, această tendință cognitiv constituie un oarecare handicap pentru dezbaterea politică ca atare. Cum să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care se sfârșește în 1999, este reprezentată de două realizări majore: transformarea economiei centralizate într-o economie funcțională, de piață descentralizată și depășirea riscului de restaurare comunismului.195 Elțîn a adoptat idei democratice târziu și într-un mod superficial. Nemulțumirea electoratului în privința rezultatele reformelor sale, l a forțat să se întoarcă ; ; la aplicarea măsurilor autoritare.196 Cetățenii noii Federații Ruse au avut la început o reacție bună la măsurile democratice, pentru ca mai apoi datorită îmbogățirii, aproape peste noapte, a unor elite
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
problemelor de securitate. Ea este susținută și de aripa stângă a Partidului Socialist, puternic tentată de o apropiere de altermondialiști. Schematic, acest tip de analiză se bazează pe certitudinea că problemele de securitate publică și delincvență sunt false, capcane întinse electoratului popular. Astfel se exprimă, de exemplu, în revista tineretului socialist Pluriel un tânăr responsabil politic, Rodolphe Kauffmann: "Nu este emisiune, dezbatere ori comentariu care să nu pomenească problema insecurității în Franța. Nu poți să nu constați că această pisălogeală, având
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
orientărilor politice și a calităților sale personale predominante, ține seama de nevoile și așteptările electorilor. O combinare eficientă trebuie să asocieze simplitatea, atracția, credibilitatea și originalitatea. Alegerea poziționării este limpezită de studierea concretă a imaginii candidatului, a preocupărilor și aspirațiilor electoratului și a plasamentului celorlalți concurenți. În cadrul unui studiu marketing, strategia de comunicare constă în identificarea țintelor prioritare, în fixarea conținutului mesajelor și în întocmirea unui program mediatic. Astfel, Lindon și Weil (Le choix d'un député, 1974) și-au propus
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Lindon și Weil (Le choix d'un député, 1974) și-au propus să deosebească în rîndurile electorilor: segmentele critice alcătuite din alegători fragili sau potențiali; nucleul electorilor cîștigați de partea unei candidaturi și electorii îndepărtați, adică cei atrași de adversar. Electoratul prezintă, așadar, zone rigide și zone maleabile. În toamna anului 1987, s-a estimat că volatilitatea potențială a electoratului prezenta proporții identice atît pentru dreapta, cît și pentru stînga politică, vizînd un francez din doi.40 În plus, cu ajutorul sondajelor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
alcătuite din alegători fragili sau potențiali; nucleul electorilor cîștigați de partea unei candidaturi și electorii îndepărtați, adică cei atrași de adversar. Electoratul prezintă, așadar, zone rigide și zone maleabile. În toamna anului 1987, s-a estimat că volatilitatea potențială a electoratului prezenta proporții identice atît pentru dreapta, cît și pentru stînga politică, vizînd un francez din doi.40 În plus, cu ajutorul sondajelor poate fi cunoscut profilul sociologic al electoratului potențial al fiecărui candidat, precum și temele care asigură specificitatea și credibilitatea poziționării
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
maleabile. În toamna anului 1987, s-a estimat că volatilitatea potențială a electoratului prezenta proporții identice atît pentru dreapta, cît și pentru stînga politică, vizînd un francez din doi.40 În plus, cu ajutorul sondajelor poate fi cunoscut profilul sociologic al electoratului potențial al fiecărui candidat, precum și temele care asigură specificitatea și credibilitatea poziționării politice și personale. La fel, în 1988, consilierii lui Bush îi identificau pe Reagan-democrats drept componente ale segmentului critic din alegerile prezidențiale. În luna mai, la Paramus, New
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin intermediul cărora să le fie sporită vulnerabilitatea. Marile sondaje instantanee sînt întrebuințate mai întîi la începutul campaniei, pentru estimarea stadiului forțelor prezente și a poziționărilor politice și personale. Începînd din 1980, tracking polls sînt utilizate, la început, pentru urmărirea dispozițiilor electoratului. Eșantionul de aproape 500 de persoane este ales la întîmplare, de pe întreg teritoriul. În fiecare seară, întrebările lansate prin telefon se axează pe ultimele evoluții ale campaniei electorale și pe intențiile de vot. Pe măsura derulării campaniei, sînt eliminate vechile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care sînt raportate la profilul grupului și pot inspira direcții sau teme de comunicare. Exemplul dat mai sus, privitor la campania electorală a lui G. Bush din 1988, ilustrează interesul acestei tehnici în determinarea conținutului mesajelor destinate unor segmente din electorat, considerate a fi segmente critice. Tot din 1980, republicanii și democrații au întrebuințat metoda calitativă pentru determinarea reacțiilor spontane ale unui auditoriu la mesajul electoral. Această metodă furnizează o evaluare imediată a propunerilor conținute în discurs, care suscită adeziunea și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de opinie, dar, mai ales, capacitatea sa de a influența în sens invers opinia publică, ba chiar de a o genera pe de-a-ntregul. Influența virtuală a sondajelor asupra electoratului se realizează prin examinarea condițiilor în care acestea sînt publicate. Amintim, de exemplu, atenția acordată de jurnalul televizat sondajelor din campania prezidențială a anului 1988 (Gerstlé et al., in Kaid, 1991). În 106 zile, jurnalul televizat de la orele 2000 de pe
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
că, în cercetare, asistăm măcar la două mișcări convergente. Pe de o parte, definirea votului a admis că factorii de scurtă durată și activitatea alegătorului ocupă un loc tot mai însemnat, mai ales grație lui V.O.Key (The Responsible Electorate, 1966). Pe de altă parte, analiza comunicării se îndepărtează din ce în ce mai mult de o problematică a efectelor directe ale propagandei, spre a evolua către ideea unei contribuții active a audienței la mecanismul de comunicare, mai ales datorită lui R.A. Bauer, începînd
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
foștilor proprietari. Președintele Iliescu a știut însă să-i liniștească, făcând să treneze ani de zile restituirea proprietăților, în interminabile procese care au îmbogățit o mulțime de avocați reciclați în drept civil. Încetul cu încetul, țăranii o parte importantă a electoratului lui Ion Iliescu s-au eliberat de temeri, fie vânzându-și bucățile de pământ, fie acceptând să reconstituie marile proprietăți și exploatări, adesea sub conducerea fostului director al fostei cooperative, care, între timp, și-a însușit utilajele de producție, adaptându
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
decembrie 2000. În 2006, cel care câștigă simpatia este un foarte bogat director de club sportiv, om de afaceri, mecena, George (Gigi) Becali. Observatorii europeni cunosc perfect acest fenomen, dar nu par să-și dea seama că aceste inflamări ale electoratului român, bulgar, polonez sau ale celor care ies în stradă la Budapesta sunt în dezacord cu modelul promovat de Uniunea Europeană. De-abia integrați în Uniunea Europeană în ianuarie 2007, românii se vor grăbi să se întoarcă la Națiune 17? Merită să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
premeditării. În același sens, trebuie să menționăm o abilă operație de dedublare, purtând numele de cod partidele în oglindă: ea consta în inventarea unor partide de laborator cu nume cât mai apropiate de cele ale partidelor reale, pentru a deruta electoratul. Așa se face că, în afara adevăratului partid succesor al PNȚ condus cândva de Maniu și Mihalache, PNȚCD-ul condus de Corneliu Coposu, mai apar încă două partide țărăniste", unul chiar din decembrie 1989. Șansa face ca pe piața politică să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]