5,930 matches
-
Raportul de contiguitate nu trebuie conceput în chip restrâns și doar la nivelul sintagmei. Un raport de acest fel se poate stabili cu contextul și cu circumstanța, adică cu o serie de presupoziții necodificate (exte ceea ce Umberto Eco numea contiguitate empirică sau istorică). În poezie se execută, la nivelul ansamblului macrotextual, o substituire cu acele aspecte contigue ale realității cu care starea eului este corelată. Aspectele sunt din categoria circumstanțelor și a consecințelor.", Eugen Negrici, Sistematica poeziei, Editura Fundației Culturale Române
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tratamentul. Hemoculturile sunt pozitive în 80% din cazuri și este posibilă leucocitoza. Evoluția spre sindrom hepatorenal este posibilă și frecventă. Tratamentul peritonitei bacteriene spontane trebuie început imediat ce s-au evidențiat PMN>250/mmc în lichidul de ascită; se instituie antibioterapia empirică, indicându-se o cefalosporină de a treia generație, cu preferință pentru cefotaxim i v. 2g x2/zi, deoarece nu are acțiune nefrotoxică. Se mai recomandă tratamentul cu amoxicilină - acid clavulanic sau ciprinol i.v. urmate de administrare orală. La pacienții
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
la un foarte important instrument de identificare a provocărilor politice, socio-culturale și economice pe care i le poate adresa populismul. Propunându-și să configureze un cadru metodologic al cărui principal scop este cel de a integra raportările normative și cele empirice relative la populism, cele opt contribuții reunite de Cas Mudde, specialist reputat în domeniul analizei acestui fenomen, între copertele cărții de față vin să dovedească, o dată în plus, că însăși teoria politică referitoare la democrație este obligată, în contemporaneitate, să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populist, atât în spațiul sud-american, căruia, pe filon socio-economic mai ales, pare să-i fie specific, cât și în cel european, unde cunoaște forme interesante, implică recalibrarea raportărilor teoretico-politice și sociologice în sensul depășirii obișnuinței de a plasa prezența sa empirică, ca și identitatea sa conceptuală, în zona "negativității". Ca și alte concepte ce exprimă realități politice, populismul a fost expus, îndeobște, într-o "vitrină" a aspectelor patologice ale politicii democratice. Deloc întâmplător, raportarea sa la democrație este una permanentă, fapt
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vitrină" a aspectelor patologice ale politicii democratice. Deloc întâmplător, raportarea sa la democrație este una permanentă, fapt identificabil și în cazul volumului coordonat de Cas Mudde. Și în acest caz, ce se înscrie în arealul discursiv al investigațiilor normative și empirice de dată recentă, contributorii sunt interesați nu să "negativizeze" fenomenul, insistând asupra pericolelor la care acesta ar expune democrația, ci, mai curând, să îl utilizeze în sensul unui instrument care să ne ajute să înțelegem unde anume apar disfuncțiile democratice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
acest context, populismului i-a fost alocată mai ales o dimensiune socio-economică la care ar recurge, din considerente strict electorale, agenții politici instituționalizați partidist, făcându-se abstracție de profilul său cultural și ideologic. Or, atât abordările normative, cât și cele empirice de dată recentă, identificabile în literatura internațională și, în spațiul românesc, în volumele semnate sau editate de cei mai sus pomeniți atestă complexitatea conceptuală și fenomenală a problematicii populismului. Relevarea acestei situații permite observația că, și prin traducerea în limba
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu democrația să poată fi studiată empiric. În fapt, multe studii care au analizat tensiunea dintre populism și democrație tind să se lanseze în argumentații normative și teoretice, însă puține lucruri s-au spus despre populism din punct de vedere empiric. Mai mult, chiar dacă este adevărat că masa în creștere de scrieri consacrate populismului a generat o serie de perspective noi, aceasta se sprijină pe concepte foarte diferite, ba chiar contradictorii, acest lucru fiind valabil atât în cazul populismului, cât și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismul în termeni ceva mai concreți. Așa cum a arătat Yannis Stavrakakis (2004), odată ce, mai cu seamă în ultimele sale scrieri, Laclau echivalează populismul cu politica, conceptul de populism este definit de o așa manieră încât nu poate sprijini o analiză empirică. În fapt, dacă populismul este văzut ca un sinonim al politicului, atunci rămân deschise doar două căi de analiză, ambele înoielnice: fie populismul este ceva omniprezent, fie orice element care nu este populist nu poate fi considerat ca politic. Pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru a studia acest fenomen, atât în perimetrul celor două Americi (de la Torre, 2000; Hawkins, 2009, 2010; Kazin, 1995), dar și în Europa (Art, 2011; Pankowski, 2010; Stanley, 2008). În plus, acest concept poate și a fost aplicat în cercetările empirice de pe tot globul (Filc, 2010; Jagers, 2006; Mudde, 2007). Mai mult, Kirk Hawkins (2009- 2010), a propus o abordare similară pentru analizarea populismului din America Latină și a oferit o metodologie pentru a măsura populismul plecând de la discursurile șefilor de executiv
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
toate acestea, perspectiva noastră nu ia în calcul sinceritatea sau nonsinceritatea populistului. Faptul că populistul chiar crede în mesajul pe care îl transmite sau faptul că acest mesaj este doar o unealtă folosită strategic reprezintă, în bună măsură, o chestiune empirică, la care, cel mai adesea, este greu de dat un răspuns convingător fără a te strecura în prealabil în mintea populistului. În al doilea rând, definiția noastră nu spune nimic despre tipul de mobilizare al actorilor populiști, aspect care este
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de mobilizare (conducerea carismatică, comunicarea directă între lider și mase, suspiciuni față de o organizare partizană puternică), încă nu suntem convinși cu privire la statutul exact al acestei relații. I-am încurajat pe autorii acestui volum să investigheze această relație în analizele lor empirice. Așa cum am afirmat și în altă parte (Mudde & Rovira, Kaltwasser, 2011), criticând definiția lui Kurt Weiland (1996, 2001), nu ignorăm rolul leadershipului în cadrul populismului. Liderii populiști sunt într-adevăr foarte relevanți. Aceștia, nu numai că încearcă să mobilizeze electoratul, dar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
opera seminală a lui Robert Dahl. Chiar dacă a fost criticat ca fiind conservator (Skinner, 1973) sau prea minimalist (Merkel, 2010: 30), conceptul de democrație propus de Dahl nu este doar elaborat, ci și suficient de parcimonios pentru a sprijini cercetări empirice și comparate. Nu este deci o coincidență, că această direcție este considerată ca fiind utilă pentru studierea democrației în întreaga lume (Doorenspleet și Kopecky, 2008: 699; Norris, 2011: 27). Înainte de a continua, merită să menționăm faptul că Dahl rezervă conceptul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
stat oarecare ar trebui să aibă dreptul de a participa în procesul de luare a deciziilor (Näsström, 2011). Odată ce am trasat o parte dintre aspectele cheie ale teoriei democrației a lui Dahl, este momentul să ne referim la abordarea sa empirică. Pentru a analiza democrațiile existente sau poliarhiile, Dahl susține că acestea din urmă sunt structurate în jurul a două dimensiuni separate și independente: contestare publică și participare politică. În timp ce prima dimensiune se referă la posibilitatea de a formula preferințe libere și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rând, teoriei democrației radicale îi lipsește o definiție clară. Astfel, această abordare ar putea să fie utilă pentru problematizarea canonului democrației, însă ea se dovedește problematică atunci când vine vorba de cercetarea raportului ambivalent între populism și democrație, dintr-o perspectivă empirică și mai puțin dintr-un unghi normativ sau teoretic. Mai mult, nu suntem convinși de faptul că democrația liberală exclude, prin definiție, un model conflictual al politicii. În esență, Laclau și Mouffe par să reacționeze, mai degrabă, împotriva modelului teoretic
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1 și 1.2), scopul nostru este acela de a ajunge la o poziție non-normativă cu privire la relația dintre populism și democrație 4. Vom dezvolta această perspectivă bazându-ne, în primul rând, pe analiza conceptuală, fără ca prin aceasta să ignorăm realitățile empirice. Pe scurt, vom argumenta că populismul poate fi privit, în același timp, ca un remediu și ca o amenințare la adresa democrației. Mai exact, din punct de vedere teoretic, populismul este în mod fundamental democratic (Canovan, 1999; Laclau, 2005a, Tännsjö, 1992
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am trasat, din punct de vedere teoretic, relația între populism și democrație, ne vom îndrepta atenția asupra întrebării empirice care privește modalitatea în care actorii populiști afectează democrațiile, așa cum există acestea în realitate, sau, în termenii propuși de Dahl, poliarhiile. Privitor la acest aspect, este important să reamintim că utilizăm o definiție minimală a democrațiilor liberale, definiție care se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o contracție a spațiului efectiv al democrației. 1.5 Care sunt circumstanțele care determină efectele populismului Așa cum am argumentat, populismul poate avea atât efecte negative, cât și pozitive asupra calității democrației. Multe dintre aceste efecte au fost documentate de studiile empirice privitoare la actorii populiști, chiar dacă aceste cercetări folosesc o definiție diferită a populismului și nu disting între efectele cauzate în mod direct de acesta și cele produse de "ideologiile gazdă". În ciuda acestor cercetări, încă nu dispunem de o teorie adecvată
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populism și democrație, asigurându-ne de fiecare dată că un caz este selectat din Europa (de Vest sau de Est) și celălalt din America (de Nord sau de Sud). Studiile de caz din această carte vor analiza, dintr-o perspectivă empirică, ghidându-se în același timp după cadrul teoretic elaborat în acest capitol, efectele pe care principalii actori politici le imprimă asupra democrației din țara lor. Tabelul 1.1 Relația populism democrație în funcție de soliditate Democrație/Populism Populismul în opoziție Populismul la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fi versiunea definitivă cu privire la modalitatea cea mai bună de a studia relația ambivalentă între populism și democrație. Ne-am propus doar să construim un cadru teoretic, clar și concis, pentru a analiza impactul populismului asupra democrației, dintr-o perspectivă empirică și nu normativă sau teoretică. Astfel, direcția de studiu prezentată aici poate fi utilizată și completată de studii viitoare. Având în vedere faptul că cercetarea populismului dintr-o perspectivă transregională aproape că nu există, sperăm ca acest volum să ofere
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și liberală ca cea din Austria. În mod special, ipoteza enunțată și în introducere că partidele populiste de dreapta ar întări participarea politică, dar ar slăbi dezbaterea publică va fi studiată pentru cazul Austriei. Studiul va fi în primul rând empiric, nu normativ, bazat pe efectele pozitive și negative ale partidelor populiste asupra calității democrației, așa cum am presupus în capitolul introductiv. Studiul va fi structurat astfel: secțiunea 6.1 va oferi o privire de ansamblu asupra dezvoltării istorice a FPÖ. Următoarea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru democrație Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser Introducere Populismul este în conflict cu democrația (liberală). În capitolul introductiv al acestui volum am afirmat că, pentru a înțelege acest conflict, este necesară trecerea de la dimensiunea teoretică a discuțiilor spre studii empirice și demonstrarea cu exemple concrete a modurilor în care populismul poate fi o amenințare și/sau un remediu pentru democrație. Capitolele acestui volum oferă o bază solidă pentru o asemenea analiză. Prin urmare, în acest capitol concluziv, facem un prim
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de caz din volumul de față și este împărțit în trei subcapitole. În primul subcapitol ne îndreptăm atenția spre conceptele și ipotezele dezvoltate în cadrul teoretic al Capitolului I, pentru a le evalua validitatea. Apoi, în al doilea subcapitol, trecem de la "empiric" la "teoretic", adică prezentăm perspective noi pornind de la cele opt studii de caz. În final, în ultimul subcapitol, propunem câteva direcții de cercetare ulterioară pe tema populismului și a democrației. 10.1 Evaluarea conceptelor și a ipotezelor cadrului teoretic Cadrul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai bine organizat din țară. Poate că această situație nu i-a dat un implus prea puternic de a părăsi arena democratică, în ciuda unor încălcări minore ale legii, întrucât era mai puțin frustrat în privința încercărilor sale legislative. 10.2 De la "empiric" la "teoretic": constatări neașteptate Cele opt studii de caz prezentate în acest volum sunt extrem de valoroase nu numai din pricina răspunsurilor pe care acestea le oferă întrebărilor adresate în capitolul introductiv, ci și pentru că furnizează perspective noi asupra mai multor aspecte
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra dezbaterii publice și asupra mass-mediei. Un alt exemplu interesant este reprezentat de un articol recent scris de Bale, Taggart și Van Kessel (2011), care explică modurile în care este înțeles populismul în interiorul unei anumite țări. Pe baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim pentru "popular". În context latino-american, populiștii aflați la putere
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pertinente mai ales prin aceea că diagnozele situaționale avansate reușesc să țină seama de un ansamblu de factori și condiții repertoriate fără cusur. Înțelegerea fenomenului populist se dorește prin intermediul utilizării unor linii general-explicative, iar aceste linii sunt trasate în funcție de realitățile empirice constatate mai degrabă decât în baza unor asumpții teoretice de nezdruncinat. De aceea, vocea sa este mediană, în sensul că se află la mijlocul arpegiului mărginit, la un capăt, de filosofii politicului (adepți ai ultra-teoretizării), și la celălalt de sociologii cantitativiști
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]