6,312 matches
-
scop; ... b) expoziții sau alte manifestări culturale în țară și în străinătate, pe care le organizează sau la care participă; ... c) activitate de documentare în biblioteca și fonoteca proprii. ... 7. Efectuează și sprijină activități de cercetare în domeniul istoriei și esteticii filmului, precum și în cel al tehnicii și tehnologiei de conservare a filmelor. 8. Editează cărți și publicații specifice domeniului sau de activitate. 9. Sprijină programe specializate din învățământul cinematografic și artistic. 10. Inițiază și sprijină, potrivit legii, programe destinate promovării
HOTĂRÂRE nr. 337 din 29 iunie 1998 privind reorganizarea şi funcţionarea Arhivei Naţionale de Filme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121221_a_122550]
-
sau de activitate. 9. Sprijină programe specializate din învățământul cinematografic și artistic. 10. Inițiază și sprijină, potrivit legii, programe destinate promovării culturii cinematografice. 11. Poate realiza sau poate participa la realizarea filmelor de montaj cu caracter, didactic și/sau de estetică filmului, cu respectarea legislației specifice. 12. Promovează și dezvolta relații cu alte instituții și organizații de profil, participă la congrese, reuniuni și manifestări internaționale în domeniu, în țară și în străinătate. 13. Inițiază, promovează și participă la proiecte și programe
HOTĂRÂRE nr. 337 din 29 iunie 1998 privind reorganizarea şi funcţionarea Arhivei Naţionale de Filme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121221_a_122550]
-
realizează reținerea informațiilor din mediu prezintă un interes deosebit. Culturile dezvoltă convenții pentru culegerea informațiilor și stabilesc valoarea fiecărei informații. De exemplu, oamenii din culturile ierarhice au în mai mare măsură tendința de a reține indicii despre ierarhie decît despre estetică. H. Triandis consideră că cei din culturile individualiste vor observa și reține precumpănitor informațiile legate de propriul self, spre deosebire de subiecții din culturile colectiviste, ce rețin mai multe informații despre self-ul colectiv și rețelele sociale în care sînt inserați (1989
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Tegumentul în diabetul zaharat 1. Introducere Tegumentul uman deservește funcțiile de metabolism, de protecție fizică, de estetică, de organ de simț și de organ imunologic. El are o suprafață de 1,5-1,8 m2, având o grosime ce variază între 0,2- 4 mm la un adult, în funcție de zonă, și o greutate totală de 16% a corpului
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
asociate diabetului zaharat fără însă a fi cauzată de el. Manifestările cutanate ale diabetului zaharat pot avea o mortalitate ridicată (TENS, fasceita necrotizantă), pot avea o morbiditate importantă (ulcere, infecții cutanate), pot afecta calitatea vieții pacientului prin simptomatologie sau prin estetică (durere, prurit, necrobioza lipoidica, carotenodermia, hiperhidroza) și pot anunța boli cu potențial mare de mortalitate (glucagonomul, xantoame), iar neuropatia vegetativă cutanată anunță posibilitatea existenței neuropatiei diabetice vegetative în alte organe mai vitale. În fine, manifestările cutanate ale diabetului zaharat au
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
L'Harmattan, Paris, 2005. Date despre autori Dana BĂDULESCU (n. 1967) este conferențiar doctor la Catedra de Engleză a Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Arii de cercetare: literatură britanică și americană modernistă și postmodernistă; ideologii și estetici moderniste și postmoderniste; postcolonialism; postcomunism; migrație, hibriditate, globalizare, transnaționalism; poetică; traduceri; traducerea ca fenomen cultural; Salman Rushdie. Dintre principalele publicații menționăm: Impressionistic Modes and Metaphoric Structures in E. M. Forster's Fiction and Criticism (2001); PoMo Mosaics. PoMo City and PoMo
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nivelu l de generalitate la care aces ta dorește să-și plaseze demersul evaluative. Modele de referate de evaluare a proiectelor și a activității de elaborare a acestuia Exemplul 5 Unitatea de învățământ:..................................................... Candidat:...........................Clasa:......... Specializarea: ............................................................... Îndrumător: .................................................................. Tema lucrării:............................................................... 1. Estetica lucrării:.................................................. ..................................................................... 2. Sistemat izarea conținutului științific și rigoarea științifică:................................... ............................ ............ 3. Interpretarea, ordonarea și valorificarea informației: ..................................................................... 4. Acoperirea elementelo r majore ale conținutului............... ............................................................................ 5. Contribuția proprie și originalitatea lucrării:.................. ...................................................................... 6. Conștiinciozitate și responsabilitate.......................... Propunere de acordare a calificativulu i: ............................... Îndrumător pro
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
că În orașele unde temperaturile ajung până la 35 de grade Celsius acoperișurile ating temperaturi de aproape 80 de grade Celsius. Suprafețele acoperite cu iarbă păstrează, Însă, răcoare, sub 25 de grade Celsius. Ca să nu mai vorbim de faptul că Îmbunătățesc estetica peisajului urban. Acoperișurile verzi oferă și avantaje economice, deoarece au o durată de viață mai mare decât acoperișurile convenționale. Majoritatea celor construite În Germania au o garanție de până la 30 de ani. Istoria veche Acoperișul verde este considerat a fi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu ALBU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93121]
-
de Massica, cel care îmi aduce uitarea", scria el. De asemenea, odată cu Horațiu, acest poet al "après boire"-ului, dixit Rabelais, se conturează profilul bețivului, a celui îmbătat cu vin, pe scurt, apare ceea ce într-un mod agreabil se numește "estetica bețivanului"100. Începând cu Horațiu până la saga alcoolică a lui René Fallet, trecând prin romanele naturaliste ale secolului al XIX-lea, personajul bețivanului va îmbiba literatura franceză. Băutorul glorios se va metamorfoza în victimă, vinul civilizator în flagel social. Anticii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
atrage după sine nicidecum exclusivitatea manifestărilor modei. Astfel, putem repera comportamente "dictate" de modă în cele mai diverse sectoare ale vieții umane, fie că ne referim la doctrinele politice, la descoperirile științifice și tehnologice, la curentele literare și artistice, la estetica corporală (îmbrăcăminte, coafură, menținerea siluetei etc.) sau chiar la sferele utilitare ale vieții de zi cu zi (amenajarea locuinței și a grădinii, gastronomia etc.). Istoricul francez Fernand Braudel (1902-1985) a surprins fațetele conceptuale ale modei: Moda nu reglementează doar îmbrăcămintea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
parmi les hommes (1754), afirmând că moda, ca fenomen social, a fost unul din factorii declanșatori în trecerea individului de la starea sa naturală la societatea civilă, semnele reprezentative ale bogăției generând inegalități sociale (J.-J. Rousseau, 1754/2001, 69). O dată cu estetica și literatura franceză a secolului al XIX-lea, semnificațiile ideii de modă capătă alte metamorfoze. Un sens îl reperăm într-un tratat dedicat vieții elegante semnat de Honoré de Balzac (1799-1850). Moda, arată acesta, reprezintă "opinia publică în materie de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
300 de eseuri, au fost reunite în 24 de volume (D. Frisby, 1984/2002, xiv). Titlurile acestora Über soziale Differenzierung (1890); Philosophie des Geldes (1900); Soziologie Untersuchungen über die Formen der Vergesellschaftung (1908) indică paleta impresionantă de subiecte abordate: economie, estetică, analiza culturală, literatură, artă, istorie (ibidem). Potrivit lui Georg Simmel, sociologia trebuie să investigheze diversitatea "formelor interacțiuniii sociale" (Wechselwirkung) mai degrabă decât fondul acestora. Astfel, sociologia este interesată de toate formele și modurile de socializare, care trebuie studiate istoric și comparativ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de interacțiune, aspect care relevă influența filozofiei lui Immanuel Kant asupra scrierilor lui Georg Simmel. Kant und Gothe (1906); Rembrandt (1916); Philosophische Kultur (1919). Philosophie des Geldes (1900), afirmă David Frisby (1984/2004, xviii), conțin aproximativ 40 de exemple din estetică. Eseul lui Georg Simmel (1904) despre fenomenul modei a fost valorificat în sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gust" sunt fluctuante "într-o societate de masă atât de bogată în determinări și posibilități". În termenii teoriei culturii de masă, avem de-a face cu divulgarea de forme recunoscute și consumate doar pentru a produce efecte, fenomen care, în estetica germană, este denumit prin intermediul termenul de kitsch. 1.7.2. Stilul Un alt concept care se regăsește în teoriile explicative ale modei vestimentare este cel de "stil" (style). Sensul propriu al acestui termen derivă, în mare parte, de la stilus, cuvânt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sassatelli, 2000, 42; S. Dungaciu, 2003, 18) și poate "sociologul clasic cel mai important" (D. Frisby, 1984/2004, 3). Nu întâmplător, concepția lui Georg Simmel despre fenomenul modei a fost valorificată deopotrivă în sociologia consumului, în analiza comportamentelor colective, în estetică și în filozofie. Însă textul eseului a fost interpretat divergent. În sociologia modei, argumentele lui Georg Simmel sunt relaționate cu cele ale contemporanului său, economistul și sociologul american Thorstein B. Veblen și reunite sub denumirea teoria trickle-down, cu toate că "nu există
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
două niveluri. Aceasta apare, prin inovație, în cadrul clasei loisir-ului, ai cărei membri crează continuu noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și ornamente pentru a-și reafirma poziția pe care o ocupă în cadrul ierarhiei sociale și pentru a se distinge prin "estetica pecuniară" (idem, 120). Îndeosebi regula risipei ostentative de bunuri își găsește exprimarea în vestimentație, cu toate ca și celelalte principii înrudite ale reputației pecuniare se văd exemplificate în același gen de articole. [...] cheltuiala pe haine are acest avantaj dinaintea majorității celorlalte, că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
după S.W. Baron, 1989, 293) Genul social Clasa de mijloc Clasa de jos Nu știu Total Bărbați 11 8 2 21 Femei 7 7 0 14 Total 18 15 2 35 Un alt rezultat al cercetării se referă la estetica corporală. Deseori, așa cum arată experimentul în discuție, opoziția tinerilor față de mediul de proveniență se manifestă prin intermediul practicilor corporale: înfățișarea, costumația, coafura, accesoriile, artefactele exprimă opoziția față de tendința dominantă. Iată ce declară un subiect al cercetării: Singurul mod în care mă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de perfecționare si aprobata de Ministerul Educației Naționale - Direcția Formarea Continuă a Cadrelor Didactice, precum și alte teme propuse de candidați sau de instituțiile de învățământ cu atribuții de perfecționare, îndeosebi teme vizând reforma curriculară, reforma în evaluarea randamentului școlar, educația estetica, moral-civică etc., optimizarea activității instructiv-educative fi inovarea practicii școlare. Lucrarea metodico științifică trebuie să prezinte contribuții ale candidatului la perfecționarea activității instructiv-educative, cercetări personale privind procesul instructiv-educativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condițiile concrete în care își desfășoară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că „se poate citi, în liceu, în trei feluri: 1. obicinuit, 2. explicat și 3. intonat sau cu terminologia pedagogică - reprodusă după A. ContaKernbach, a cărui lucrare de pedagogie generală este adesea citată - 1. mecanic (curent, cursiv), 2. logică (inteligent), estetică (artistic).” (Papadopol, 1925: 34-35), dar adaugă apoi noi diviziuni: „individual /colectivă” și „în minte și cu voce tare”. Discuțiile pe margine acestui aspect vin din experiența predării, atunci când Papadopol oferă o strategie a lecturii în funcție de profesor, clasă și elevi, observațiile
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sa (Papadopol, 1925: 153-156), punctul său de vedere fiind susținut și în alte părți ale lucrării cu varii ocazii. Fl. Ilioasa consacră un capitol aspectului metodologic, plecînd în discuție de la considerente de pedagogie generală, interrelaționată cu psihologia, logica, etica și estetica, în legătură cu care pune în discuție conceptele transversale logico-lingvistice de „noțiune, judecată, proces, (raționament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, definiție” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiție, apercepție, imaginație, memorie; estetico literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
considerente de pedagogie generală, interrelaționată cu psihologia, logica, etica și estetica, în legătură cu care pune în discuție conceptele transversale logico-lingvistice de „noțiune, judecată, proces, (raționament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, definiție” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiție, apercepție, imaginație, memorie; estetico literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de fapt o prezentare a principalelor concepte cu care ar trebui să opereze profesorii și pe care ar trebui să le urmărească în formarea atitudinilor elevilor. În ceea ce privește abordarea acestei chestiuni la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
DARIE, ALEXANDRINA, în jurul unor probleme de tehnologie didactica, LL.2, 1975, 357-361. [17] DIACONESCU, ION, Câteva observații cu privire la predarea sintaxei, LL, 2, 1975, p. 362-366. [18] DOGARU, GHEORGHE, Vorbirea estetică și profesia didactică. în volumul lui Liviu Cîmpeanu, “Elemente de estetică vocală”, București, 1975, p. 187-192. [19] DOMNICA, GHEORGHIU, Predarea limbii și literaturii române. Probleme de metodică. Curs, Timișoara, Tipografia Universității, 1975. [20] DUȚU, PETRE, Compunere înseamnă comunicare plus organizare, în Limbă și literatură”, II, 1975, p. 143-146. [21] FRÎNCULESCU, MIRCEA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1980, 163 p. [94] LAZĂR, MONICA, Identificarea, descrierea și evaluarea elementelor de detaliu artistic în textul literar, LL, 3, 1980, 468-477. [95] LĂZĂRESCU GH. Comentariul literar - principii și modalități de realizare, Radio-teleșcoală, nr. 5-6, 1980. [96] LĂZĂRESCU GH., Noțiuni de estetică și teorie literară în liceu, în “Limbă și literatură”, București, nr. 2, 1980, p. 291-294. [97] LEAHU, LIDIA; SEMEONOVA, GALINA; REVAI, ELISABETA; GUTH, ROSEMARIE; FISCHER, ODETTE; RĂDULESCU, ANGELICA, Culegere de texte de specialitate de limba română. Pentru ani I - II
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
OBROCEA, NICULINA, Limba română, Clasa a III-a. Manual pentru elevii cu deficiente mintale moderate, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. [88] PARFENE, CONSTANTIN, Compozițiile în școală, ed. a II-a, 1996, Ed. Moldova, Iași. [89] PARFENE, CONSTANTIN, Cunoașterea și receptarea estetico poetică, ConvDid, 7, nr.21, 1996, 3-10. [90] PENEȘ, MARCELA, Limba română, clasa a II-a, Citire. Comunicare. Lectura, Editura Aramis, 1996. [91] PENEȘ, MARCELA, MOLAN,VASILE, îndrumător pentru folosirea abecedarului, București, Earamis, 1996, 144 p. [92] PENEȘ, MARCELA, VASILE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
34, p. 35-38. 2001 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București, Petrion [2] AGRIGOROAE, DAN, Limba română. Clasa a III-a. Teme de evaluare. Piatra Neamț, Adan, 2001, 64 p. Conține bibliografie [3] AILENEI, SERGIU, Opera literară - estetică și receptare. [Marcel Giurgea, "Metodologia receptării operei literare", Iași, Editura Eurocart, 2001]. în: Dacia literară, v. 12, 2001, nr. 43, p. 61-62. [4] ANCHETA Revistei, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.80. (privind utilizarea manualelor de limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]