4,858 matches
-
au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin desprinderea și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al ploilor favorizează pluviodenudarea și capătă intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
aproape de granița cu otomanii. Astfel, după 1738 nu s-a mai construit circa 10 la sută din dispozitivul gândit inițial, renunțându-se la construirea unei a patra linii de apărare ce trebuia să înglobeze o parte din oraș pe latura estică și, la fortul de pe Dealului Furcilor, iar dintre șanțurile exterioare n-a fost terminat decât cel dinspre oraș. În 1747 s-au reluat lucrări sub conducerea generalul Bohn (care a și propus un nou proiect - nerealizat - de fortificare exterioară spre
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
144 m. Toate contragărzile și unele raveline vestice au fost prevăzute cu baterii de artilerie în cazemate, precum și cu tunele înzestrate cu metereze pentru trageri sau, cu încăperi pentru adăpostul trupei ori cu rol de depozite, grajduri, etc. Pe latura estică dinspre oraș unde se afla o terasă abruptă, contragarda - denumită anvelopă, se prezintă sub forma unor valuri înalte de pământ susținute la baza de un zid scund din cărămidă. Aici au fost amenajate în unghiurile ieșinde terase pentru artilerie. Planul
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
UE în Moldova a devenit Cesare de Montis (octombrie 2005 - noiembrie 2009), iar din noiembrie 2009 ambasador este Dirk Schuebel. În iunie 2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE. Începând cu 7 mai 2009 Republica Moldova participă la inițiativa Parteneriatului Estic contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale și a celei multilaterale. La 1 ianuarie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Comunității Energetice Europene. În ianuarie 2010, a fost lansat Grupul pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), la inițiativa
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/327472_a_328801]
-
privind aderarea Republicii Moldova la Spațiul Aerian Comun cu Uniunea Europeană. În octombrie 2013, Consiliul European a anunțat că liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova ar putea fi stabilită deja în 2014. La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc pe 28 și 29 noiembrie 2013 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o Zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) și de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană. Pe 27
Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/327472_a_328801]
-
Satul este atestat documentar în anul 1224 într-o diplomă eliberată de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, diplomă care reglementa obligațiile și drepturile sașilor de aici. Tot în acest document se specifică faptul că Drăușeni este cel mai estic punct atins de către coloniștii germani pe Pământul crăiesc. Așezarea a aparținut de Scaunul Rupea. a fost ridicată în stil romanic pe un plan bazilical, în secolul al XIII-lea. Ea a avut inițial un turn masiv în partea de vest
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
de vest care prezenta elemente romanice și gotice timpurii, un valoros portal vestic cu pilaștri și mici coloane și trei nave. Navele laterale și tribunele au fost demolate în secolul al XV-lea. Tot atunci s-a demolat și absida estică și corul a fost înălțat creându-se astfel un etaj de apărare. În partea superioară a navei principale sunt afișate opt ferestre duble precum și una cu boltă în semicerc. Naosul prezintă pe părțile laterale bolți încrucișate. Se remarcă nava, tribuna
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
ai navei principale se poate observa o pictură murală datată în secolul al XIV-lea care conține scene din legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria. Stilul arhitectural al bisericii îmbină cu succes elemente gotice cu cele romanice. Biserica este cel mai estic edificiu religios al sașilor în Transilvania. În ziua de astăzi biserica se regăsește înconjurată de o grădină sălbatică cu arbuști și flori de câmp. În a șaptea decadă a secolului al XX-lea au început să se facă planuri pentru
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
până în anul 1989, când, ca urmare a unor săpături arheologice s-a identificat vechea fortificație construită în secolul al XV-lea și se restabilește cronologia mormintelor din incintă. Se descoperă de asemenea și un șant de apărare în partea sud estică. Lucrările care s-au făcut au fost neprofesioniste și au dus la prăbușirea unui turn care a fost reconstruit împreună cu o parte din zid. După restaurarea picturii murale de pe peretele de sud al navei, dispare finanțarea, fapt care duce la
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
datorită Drumului Mătăsii. Principalele orașe sunt Samarkand și Bukhara, centre culturale și științifice După cucerirea arabă a Iranului, Transoxiana devine refugiul a numeroși nobili persani până în secolul al VIII-lea când este cucerită de musulmani. Dinastia chineză Tang ocupă partea estică ca în 1219, Gingis Han să integreze întreaga regiune în imperiul său. În 1369, Timur Lenk creează din Samarkand o capitală a viitorului său imperiu.
Transoxiana () [Corola-website/Science/326956_a_328285]
-
se numește "marcha Orientalis" ori "marcha Austriae". Denumirea în limba germană veche, "Ostarrîchi", apare abia în 996 în documentul unei donații a împăratului german, de unde "Österreich" este denumirea Austriei în prezent. Mai târziu, pentru a putea fi deosebită de marca estică saxonă, aceasta este denumită marca estică bavareză. Prime mărci stabilite pe teritoriul actualele state Austria și Slovenia, au fost marca avară și marca de Carintia. Stabilite amândouă spre sfârșitul secolului al VIII-lea de Carol cel Mare cu scopul apărării
Marca de Austria () [Corola-website/Science/327003_a_328332]
-
Austriae". Denumirea în limba germană veche, "Ostarrîchi", apare abia în 996 în documentul unei donații a împăratului german, de unde "Österreich" este denumirea Austriei în prezent. Mai târziu, pentru a putea fi deosebită de marca estică saxonă, aceasta este denumită marca estică bavareză. Prime mărci stabilite pe teritoriul actualele state Austria și Slovenia, au fost marca avară și marca de Carintia. Stabilite amândouă spre sfârșitul secolului al VIII-lea de Carol cel Mare cu scopul apărării Imperiului Franc de invadatorii avari. Statul
Marca de Austria () [Corola-website/Science/327003_a_328332]
-
o perioadă obscură, nu se cunoaș exact, dar se crege că împotriva acestora s-a constituit o marcă panonică sau austriacă, alături de altele conduse de ducii bavarezi. În 976, din ordinul lui Otto al II-lea, se stabilește o marcă estică condusă Leopold Ilustrul din Casa de Babenberg. Sub Leopold al III-lea, fiind un prieten al Bisericii Catolice, aceasta cunoaște o dezvoltare largă de independență. În 1139, Leopold al IV-lea a moștenit Bavaria. Austria este ridicată la gradul de
Marca de Austria () [Corola-website/Science/327003_a_328332]
-
a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La data de 6 noiembrie 2007 a fost reamplasat în curtea bibliotecii, lângă corpul estic, unde se găsește și în prezent. Bustul este vizibil din Bulevardul Ana Ipătescu.
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Murfatlar. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în Podișul Medgidiei, pe teritoriul estic al satului Siminoc, în vestul orașului Basarabi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
a familiei Kapodistrias fusese făcut conte de Carol Emmanuel al II-lea, duce de Savoia, iar titlul a fost înscris în 1679 în "Libro d'Oro" a nobilimii din Corfu; titlul provine de la "Capodistria" (fost Justinopolis), un oraș pe malul estic al Golfului Veneției, astăzi Koper, Slovenia. De acolo provine familia lui Kapodistrias, care s-a mutat în Corfu în secolul al XIII-lea, elenizându-se și trecând la ortodoxie. Mama lui Kapodistrias a fost "Adamantine Gonemis" (Αδαμαντία (Διαμαντίνα) Γονέμη), fiica nobilului
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
două arce cu deschidere semicirculară ("arce în plin cintru"). Nava este iluminată cu ajutorul unor ferestre strâmte semicirculare și este acoperită de către o șarpantă aparentă, Navele laterale au bolți semicilindrice iar cele două absidiole (abside mai mici) aflate în partea terminală estică a colateralelor, sunt acoperite cu niște semicalote. Bazilica are un cor pătrat ce este boltit pe arce frânte în timp ce o semicalotă acoperă absida principală semicirculară. Pe peretele sudic al corului se regăsește o ușă, în prezent zidită, pe care privirea
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
finalizarea acestor lucrări, biserica a fost sfințită la 9 iunie 1930 de către protoiereul de Fălticeni, preot iconom stavrofor E.V. Grigorescu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Cu acest prilej, pe peretele estic al pridvorului s-a amplasat o pisanie pe care s-au înscris următoarele: Pereții exteriori au fost căptușiți ulterior cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Inițiativa înființării unui schit la Buciumeni i-a aparținut în 1993 preotului Gheorghe Brădățeanu
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
din fața autorităților. Unul dintre ultimii combatanți a fost eliminat în Munții Banatului în 1962, în timp ce un alt luptător din Munții Făgăraș a fost capturat în 1976. Rezistența română a fost una dintre mișcările de rezistență cele mai longevive din cadrul Blocului Estic. Este important de subliniat că subiectul reprezintă o descoperire relativ recentă în România, grație deschiderii parțiale a arhivelor Securității, fapt care a permis examinarea de date istorice precise, unele necunoscute istoricilor înainte de anul 2005. La nivelul anului 2010, acest proces
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
contra regimului comunist reprezentau o mană cerească pentru serviciile de informații din lumea liberă. Printre aceștia se aflau și numeroși legionari gata de luptă. CIA a văzut în asta oportunitatea de a forma o rețea de agenți infiltrați în Blocul Estic și a recrutat pe unii dintre ei, refugiați cel mai des în Germania, Austria și Iugoslavia. Decizia a fost luată împreună de președintele american Harry Truman și de președintele francez Vincent Auriol. Deja organizați, solidari și beneficiind de formare militară
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
Ciortea" și "Dealurile Cepturei". Această structură este delimitată la nord de valea Nișcovului și de dealul Ciolanu, la sud de Câmpia Română, la vest de valea Cricovului Sărat și de dealurile Bucovelului, iar la est de râul Buzăuși de subunitatea estică a Subcarpaților Buzăului. Alcătuirea sa este dominată de un corp masiv central prelungit spre vest și este alcătuită predominent din gresii și calcare sarmațiene rezistente la eroziune. Se caracterizează prin masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse de structură și
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
dealului se găsesc fosile - cel mai frecvent de tipul scoicilor și melcilor. Reacția solurilor pe versanții favorabili culturii viței de vie este alcalină sau slab alcalină. Multe dintre pantele sudice sunt expuse eroziunii pronunțate a solului, dar pantele nordice și estice sunt mai puțin afectate, deoarece sunt parțial împădurite. Grupa sudică a subcarpaților Buzăului - din care dealul Istrița face parte, are caractere specifice reliefate prin contact brusc cu câmpia (în partea de vest cu cea a Gherghiței și, în partea de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
sulfurat la nivelul anticlinalului nord-estic al Văii Rele. Se întâlnește la nivelul Istriței o mare varietate de condiții de microclimat pe suprafețe mici, destul de clar separate. Apar astfel trei tipuri de zone de vegetație: Împădurite (parțial), sunt pantele nordice și estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
("Československá socialistická republika" în limbile cehă și slovacă, abreviat ČSSR) a fost numele oficial al Cehoslovaciei din 1960 până la sfârșitul anului 1989, un stat satelit sovietic din Blocul Estic. În urma loviturii de stat din februarie 1948, când comuniștii au sprijinit Uniunea Sovietică, aceștia au preluat puterea. Cehoslovacia a fost declarată republică populară. Numele tradițional "Československá republika" (Republica Cehoslovacă) a fost schimbat la 11 iulie 1960 în urma punerii în aplicare
Republica Socialistă Cehoslovacă () [Corola-website/Science/323128_a_324457]