7,156 matches
-
în Adevărul lui luminos. Imaginea fotografică era fixă, iar filmul proiectat era înregistrat. Amprente, dar păstrate la rece, decalate. Indicele TV arată dominația vieții la cald. Odată cu iluminarea sa infuzantă, micul ecran difuzează, fără știrea lui și a noastră, noua Evanghelie: lumea sensibilă este propria ei cunoaștere, realitatea și adevărul sunt acum totuna. Știre falsă, dar satisfăcătoare. O iluzie care are însă forța dorinței noastre. Să fie de ajuns să vedem pentru a ști, nu este aceasta cea mai veche dorință
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este aceasta cea mai veche dorință a noastră? Ce promisiune mai frumoasă de fericire poate exista, ce garanție mai bună a efortului minim? Privirea vede bătând pulsul lumii, te duce în miezul lucrurilor (funcția de martor în societatea creștină, de la Evanghelia Sfântului Ioan, este legată de organul vederii). Bunavestire se anunța sub specie aeternitatis, știrile, sub specie temporis. Dar noua divinitate este actualitatea: Întruparea împinsă până la limită. Micul ecran nu face să vibreze lumina celei de-a opta zile, cea a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și mai influențabile, fiindcă sunt lăsate singure, fără legături și referințe simbolice. Fascinați de reușita individuală, ariviști și cinici, incapabili de sacrificii, necrezând în nimic decât în bani, și mai ales nu în Lege, expresie a voinței generale. O singură evanghelie: egoul. Egoiști buni la inimă. Sunt aceiași. "Nominalismul este calea regală a materialismului. La drept vorbind, este o cale care nu duce decât la sine" (Althusser). Inaptitudinea pentru punerea în ordine: ființe "conștiente de ambiguitatea realului", preferând spiritului de sistem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dezastru în calendare. Pentru a-l accepta pe zero, filozofii apuseni ar fi trebuit mai întâi să își distrugă întreg universul. Originea filozofiei grecești a numerelor La început era Cuvântul, și Cuvântul era la Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul. SFÂNTA EVANGHELIE DUPĂ IOAN, 1 : 1 Egiptenii, inventatorii geometriei, nu au dat foarte mare importanță operațiilor matematice. Pentru ei, matematica era doar o unealtă cu ajutorul căreia urmăreau trecerea zilelor și își măsurau parcelele de pământ. Grecii, însă, aveau o atitudine total diferită
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
putere a mântuirii (Rom. 10, 9-13; Efes. 2, 8, Gal. 2, 26), rod al Duhului Sfânt (Gal. 5, 22), cunoaștere spirituală a tainelor dumnezeiești (Col. 2, 2), încredere și ascultare față de cuvântul lui Dumnezeu (Rom. 10, 17), acceptarea personală a Evangheliei lui Hristos (Ioan 6, 69), principiu al unei vieți noi în Duhul Sfânt și al libertății spirituale (Gal. 3, 2, 14; In. 3, 18), relație ontologică cu Hristos (Efes. 3, 17), cauză și putere a faptei bune, fără de care este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
săvârși în lume și cu oamenii fapte mai presus de puterile lor naturale. Această credință are siguranța într-un Dumnezeu personal mai presus de lume, dar Care a creat lumea și ține la ea”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 321) „Credința înseamnă a cunoaște pe Dumnezeu Cel Unul prin fire și a-L mărturisi sincer și cu adevărat”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 321) „Credința înseamnă a cunoaște pe Dumnezeu Cel Unul prin fire și a-L mărturisi sincer și cu adevărat”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 799) „Credința este rădăcina tuturor virtuților”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Cain și Abel, cartea a doua, II, 28, în PSB, vol. 52, p. 166) „După părerea mea, a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în PSB, vol. 72, p. 233) „Credința este un bine mare; da, sigur, credința este un bine destul de mare și izvorul tuturor bunurilor; prin ea pot face oamenii lucrurile lui Dumnezeu în numele ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 323) ,, Când noi primim cele ce prin raționamente nu le putem afla defel, atunci este credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VI, p. 58) „Credința este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și după întruparea Lui. Dar e un dar ce se adresează, prin vorbirea Tatălui, libertății sufletului. Ca atare, credința e puterea de percepere a înțelegerii Fiului dăruită de Tatăl ... (n.s. 702, p. 390) footnote>”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Patra, cap. 1, în PSB, vol. 41, p.389-390) „Pentru ce Pavel numește credința duh al credinței (II Cor., 4, 13)? Pentru că vrea să arate că la început credința este o faptă a gândului nostru celui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci nu voiește să fie cinstit pe ascuns de cei ce minunează, ci, pe față. Iisus arată că credința trebuie pusă în inimă, și mărturisirea ei prea înțeleaptă să fie făcută cu mult curaj”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 784) Păstrarea și apărarea dreptei credințe „... se cere să luăm aminte ca la vremea marilor încercări să nu cădem din credință, ci să o păstrăm nestrămutată în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
înțelepciune, iar altuia, după același Duh, cuvântul cunoștinței (I Cor. 12, 8-9), credință care nu e numai dogmatică, ci lucrătoare a celor mai presus de om, putând muta și munții (I Cor. 13, 2)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 754-755) „Credința, de care a spus Apostolul că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vieții noastre nu ne însoțește și nu ne apără, nimic nu va împiedica, ca noi să nu fim aruncați în flăcările iadului, și veșnic arși în aceste flăcări care nu se sting niciodată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VI, 1, p. 36) „Chiar când se va crede cu desăvârșire în Tatăl, și în Fiul, și în Duhul Sfânt, dacă nu se trăiește bine, credința singură nu va folosi la nimic pentru mântuire. Atunci când zice Iisus
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca singurul și adevăratul Dumnezeu (In. 18, 3); să nu credem că această credință ne este îndeajuns pentru mântuire, ci mai avem nevoie încă de o viață bună și de o purtare ordonată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 1, p. 144) „Acela crede că a înviat Hristos, care se dă pe sine primejdiilor, care se împărtășește de patimile Lui, fiindcă acela care e părtaș Celui Înviat, este părtaș Celui Viu”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. 21, cap. 5, în Filocalia..., vol. XII, p. 159-160) „Iar care este credința pe care Dumnezeu o cere de la noi și pe care trebuie să o avem în El, a arătat El însuși în Evanghelie, zicând: Cel ce voiește să vină după Mine și să se lepede de sine și să-și ia crucea sa, și să-Mi urmeze Mie (Lc. 9, 23); Căci cel ce vine la Mine și nu urăște pe tatăl său
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu poate fi ucenicul Meu (Lc. 14, 26). Și iarăși: Cel ce a aflat sufletul său, rămânând alipit la cele spuse, Îl va pierde pe el (Mt. 10, 39), iar cel ce va pierde sufletul său pentru Mine și pentru Evanghelia Mea, împlinind poruncile Mele, Îl va afla pe el în viața veșnică (Mc. 8, 35; Mt. 16, 25). Ați auzit semnele credinței? Vă ajung acestea sau aveți nevoie să vi le reamintesc și pe cele următoare? Dacă voiți să aflați
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după veșnicie. În acest sens, credința e anterioară cercetării. Dar chiar în această credință e și o logică. De abia pe urmă vine întemeierea rațională mai explicită a credinței. (n.s. 738, p. 407) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a patra, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 407) „Fiindcă nu trebuie să se înlăture cu totul cercetarea celor dumnezeiești, deoarece ele trebuie să fie primite prin credință. Ci trebuie să se experieze și să se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci e o rădăcină a înnoirii spirituale a umanității. Puterea bunătății lui Dumnezeu se face putere a bunătății noastre prin firea omenească asumată, făcând posibilă unirea noastră cu El. (n.s. 823, p. 445) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Patra, cap. 4, în PSB, vol. 41, p. 445) „Dar când zicem credință, înțelegem cunoașterea adevărată despre Dumnezeu, și nu altceva<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu poate fi credință adevărată fără cunoașterea Dumnezeului adevărat, Care este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
despre cuvântul Mântuitorului că este cu siguranță adevărat, căci cunoașterea e viață, fiindcă naște (în noi) puterea tainei și aduce împărtășirea de binecuvântarea tainică, prin care ne unim cu Cuvântul viu și de viațăfăcător”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a Unsprezecea, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 1015) „De fapt, Proorocul Isaia zicea către unii: De nu veți crede, nici nu veți înțelege (Is. 7, 9) <footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Se exprimă raportul dintre credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și absolut — care nu pot fi înțelese perfect — nu înțeleg cele mărginite și relative, nu înțeleg că ele pot fi depășite, așa cum o cere de fapt mintea noastră. (n. s. 2073, p. 1099) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a douăsprezecea, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 1099) Credința, cunoașterea și știința „Patru sunt cele din care rezultă adevărul: din simțire, minte, știință și supoziție; mintea, prin natura ei, este prima; simțirea este în noi și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de mintea omenească. Dar cum a pierdut oare înțelepciunea înțelepților? Prin Pavel și prin ceilalți apostoli făcându-se cunoscut nouă, a arătat că înțelepciunea omenească este de prisos. Pentru a primi propovăduirea Evangheliei nici cel înțelept nu se folosește cu ceva din înțelepciunea lui, nici cel prost nu se vatămă de neînvățătura lui, ba încă, dacă s-ar putea spune, și ceva de admirat este, că mai îndemânatică este și mai ușor primește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Îndoiala ne închide în noi înșine și în lumea aceasta, a unor legi crezute de nedepășit, lipsindu-ne de darurile mai presus de creație. (n.s. 1419, p. 755) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 755) „Atunci când această întrebare îndoielnică și periculoasă: Cum intră în sufletul omului, necredința intră atunci cu ea în el”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 755) „Atunci când această întrebare îndoielnică și periculoasă: Cum intră în sufletul omului, necredința intră atunci cu ea în el”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLVI, 2, p. 221) „Căci de aceea am fost numiți credincioși, pentru ca fără clătinare să credem celor spuse, pentru ca deloc să nu ne îndoim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia I
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Unii, necunoscându-L, Îl tăgăduiesc; dar, mai bine spus, ei sunt tăgăduiți de El; aceia sunt mai mult avocați ai morții decât ai adevărului; pe ei nu i-au convins nici profețiile, nici legea lui Moisi, dar până acum nici Evanghelia, nici suferințele fiecăruia din noi”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către smirneni), cap. V, 1, în PSB, vol. 1, p. 220-221) „Nu știi oare că credința premerge tuturor lucrurilor pe care le face omul? Care plugar poate secera, dacă nu crede
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
totul, ei sunt orbi și nu văd lumea decât cu ochi de animale fără judecată, cu ochi de dobitoace. Ei nu simt prezența unei înțelepciuni într-o lume în care se vede atât de clar îndrumarea Înțelepciunii”. (Origen, Din omiliile Evangheliei de la Luca, omilia a XXII-a, IX-X, în PSB, vol. 7, p. 114-115) „Poate fi ore vreo pierdere mai grea și vreo nenorocire mai mare decât aceea ca în contemplarea frumuseții și a ordinii din lume să nu poți recunoaște
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu, sau chiar de icoană vie a Lui, cum i se spune chipului în grecește. La această stare de icoană a ajuns Hristos ca om și, asemeni Lui, Sfinții. (n.s. 247, p. 143) footnote>”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a doua, cap. I, în PSB, vol. 41, p. 142-143) „... Spunând că Se dă pe Sine Însuși pentru viața lumii, îndeamnă să înțeleagă îndată de ce pedeapsă se fac vinovați cei ce nu dau nici un preț unui har
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]