5,941 matches
-
ca frizer, Zandra într-un restaurant, Kevin la magazinul Comme des Garçons de la parter, Geraint bodigard într-un club nou și Lisa într-un magazin de haine din centru, de unde fura mai multe haine decât vindea. Aveau un sistem de favoruri minunat. Charlie îi aranja părul Lisei, ea fura câte un tricou pentru Geraint, Geraint îi lăsa să intre la Taboo pe gratis, Zandra le dădea câte un Tequila Sunrise gratuit când veneau la restaurantul unde lucra ea. (Și acolo avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Lisei, ea fura câte un tricou pentru Geraint, Geraint îi lăsa să intre la Taboo pe gratis, Zandra le dădea câte un Tequila Sunrise gratuit când veneau la restaurantul unde lucra ea. (Și acolo avea loc un mic sistem de favoruri, deoarece barmanul nu îi număra paharele Zandrei, în schimbul unor mici amabilități sexuale.) Singurul care nu intra în calcul era Kevin, deoarece magazinul în care lucra era atât de scump și atât de mic încât, dacă fura un singur articol, întregul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mult decât ceva pur fizic. În acele zile îndepărate, nu toată lumea cu care lucra o ura, dar, cu cât devenea mai mult favorita lui Oliver, cu atât era mai detestată de colege. Mai ales după ce a început să îi facă favoruri speciale. Când a reușit să descopere trei role de film care lipseau, Oliver a tras la răspundere tot colectivul de la Chic: — Ascultați aici, adunătură de fraieri nefolositori, fata asta e un geniu. Voi de ce nu puteți fi ca ea? La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
toate astea erau nimic pe lângă bomba pe care el tocmai o lansase - faptul că „întâlnise pe altcineva“. Fierbea de furie și era foarte umilită. Mai ales pentru că, undeva în mintea ei, își imaginase mereu că ea îi făcea lui o favoare, că fusese cea mai norocoasă zi a vieții lui când ea renunțase la căsnicia ei și îi căzuse în brațe. O deranja destul de mult că îi fuseseră dați papucii. Nu se mai întâmplase de când Greg, sportivul american, își pierduse interesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a băgat într-o grămadă de scandaluri prin străinătate, iar comandantul lui zice că-și bate nevasta. — Domnule maior, Dulange se află în clipa asta lângă dumneavoastră? — Da. E-ntr-o celulă de vizavi. — Vă rog să-mi faceți o favoare. Rugați-l să vă descrie semnele din naștere ale lui Elizabeth Short. Dacă le descrie cu acuratețe, eu și cu partenerul meu o să luăm primul avion spre Camp MacArthur. — Bine, domnule, răspunse maiorul. Conversația cu Fort Dix se întrerupse. Russ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Cât mă costă s-o iau la mine acasă vreo oră? Barmanul oftă. — Domnule, avem trei camere aici. Fetelor nu le place... I-am închis gura cu o bancnotă de cincizeci nou-nouță. — Faci o excepție pentru mine. Fă-ți o favoare. Bancnota dispăru. La fel și individul. Mi-am umplut paharul și l-am dat pe gât. Am rămas cu privirea ațintită asupra tejghelei până când am simțit o mână pe umăr. — Bună, eu sunt Lorraine. M-am întors. De aproape arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a aruncat cadavrul mai aproape de acest tomberon decât de oricine altcineva de pe stradă. Împărți declarațiile În două, cele la maxim două numere de numărul 17 și cele mai Îndepărtate. Tot mai erau treizeci de apartamente. — Poți să Îmi faci o favoare? Întrebă el, notând numele de pe fiecare declarație pe o foaie nouă de hârtie. Du-te cu astea la Arhiva Criminală. Vreau să știu dacă vreunul din ei are antecedente de orice fel. Avertismente, arestări, Încălcarea regulilor de circulație. Orice. Watson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
care să demonstreze vreo legătură Între cazuri. Miller se lăsă din nou În scaun, oftă și Își puse un nou pahar de Chardonnay. — Înțeleg deci, Încă nu ai Încredere În mine, spuse reporterul. Accept asta. Așa că Îți voi face o favoare, așa poate Îți dai seama că sunt băiat bun. Copilul pe care l-ați tras afară În port, ăla fără genunchi, se numea George Stephenson. Geordie pentru prietenii lui. — Mai departe. — Era recuperator pentru Malk Cuțitul. Ai auzit de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se prostise recent pe scenă pe când copiii erau răpiți, uciși și violați, ordonase să fie eliberat. Asta În ciuda sfaturilor eroului local al poliției, sergentul Logan „Lazăr“ McRae. Logan mormăi. Afuristitul de Colin Miller! Probabil Își Închipuia că-i face o favoare, făcându-l să pară vocea rațiunii, dar Insch avea să-și iasă din pepeni. Va părea că Logan fusese cel care se dusese cu povestea la Press and Journal.Ca și cum l-ar fi Înjunghiat pe inspector pe la spate Tatăl vitreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lui M. Într-un hol ca un cazac călare. Nu vreau să descalec și mă ferec În cuirasa orgoliului; brusc, Însă emoția intelectuală mă face să privesc cu reculegere busturile din holul Facultății. Mă simt timorat ca de o mare favoare ce mi s-a făcut, favoare căreia nu știu de voi putea vreodată să-i răspund prin ceva. Nu Înțeleg ce dracu’ m-a apucat. Am venit la filologie fiindcă În perioada de admitere pentru electronică mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un cazac călare. Nu vreau să descalec și mă ferec În cuirasa orgoliului; brusc, Însă emoția intelectuală mă face să privesc cu reculegere busturile din holul Facultății. Mă simt timorat ca de o mare favoare ce mi s-a făcut, favoare căreia nu știu de voi putea vreodată să-i răspund prin ceva. Nu Înțeleg ce dracu’ m-a apucat. Am venit la filologie fiindcă În perioada de admitere pentru electronică mi-am dat seama că nu mă mulțumește ambianța „feminină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
După ce-am plecat, am avut o stare difuză de dezamăgire; mă intriga faptul că E. mă purtase În camera ei, adică În intimitatea spațiului ei de visare, dar În același timp mă obseda Întrebarea dacă nu cumva o asemenea favoare o făcuse și altora, mai maturi și mai rafinați. De ce m-a purtat acasă la ea când nu era nimeni altcineva? Ce aștepta de la mine? Pe de o parte, eram fericit, primeam gestul ei ca pe o ofrandă, de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu știu dacă senzația ei a fost identică celei probate de mine, dar, de atunci, mă privea (dar ce Înseamnă a privi din partea ei?!) mai des, se Întorcea cu tot corpul către mine; așa Încât să se observe de către toți marea favoare ce-mi făcea doar mie, de care nu se rușina; o făcea dinadins, să priceapă toată lumea; se uita doar la mine, surâzându-mi fin, Îndoind colțul gurii foarte puțin, cu ironie sau cu timiditate; Își masca fără a reuși deplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pildă, locul în care a fost pe vremuri Sala Egipteană, care era centrul universului pentru magicieni. Pentru mine, să merg acolo ar fi un fel de pelerinaj. Între timp, Rhyme privea foarte concentrat spre ușă. - Poți să-mi faci o favoare? - Sigur. Ce anume? - Am nevoie de un medicament. Kara privi în jur și văzu câteva tuburi de pastile pe o masă. - Nu, nu. Acolo, pe raft. - Aha, acum am înțeles. Care din ele? întrebă ea. - Cel din capăt. Macallan, optsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
văzut pe aici. - Mă aflu în oraș pentru două-trei zile cu niște treabă. - Aha, spuse ea cu tonul specific al oamenilor beți. Vreau un foc. Rostise ultima propoziție ca și cum ar fi dorit să transmită ideea că îi face o mare favoare dându-i șansa să-i ofere un foc. - Sigur că da, răspunse el. Aprinse o brichetă și o întinse spre ea. Până și flacăra brichetei se trage înapoi, observă el, la apropierea de această femeie și de degetele ei roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
unduirile sale de șolduri în vreme ce desfăcea lanțul care atârna în dreptul casei goale, se legănă de partea cealaltă și apoi ridică lanțul la loc în urma sa. —Brenda! strigă el îndreptându-se către camera frigorifică. Brenda, draga mea, îmi poți face o favoare în drum spre casă în seara asta? O fată ștearsă cu păr castaniu creț și care purta mănuși groase de piele se îndreptă de unde stătea aplecată peste mâncarea congelată. Lentilele ochelarilor îi erau acoperite de condens și cu o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mai blând, dar deja se simțea foarte obosită. — De cum? insistă Mackenzie. Adriana îi întâlni privirea. — Atât de disperată. Mackenzie trase scurt aer în piept, iar Adriana simți o undă de compasiune, însă își aminti că în fond îi făcea o favoare lui Mackenzie. Dacă nu-i spusese nimeni până acum, soarta îi era pecetluită. O s-o urască, ei, și? Adriana avea alte lucruri mai importante pentru care să-și facă griji decât pentru încă o femeie care o urăște. — Nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
aproape de plajă. Lângă piața țăranilor, cred. Emmy se întoarse spre Leigh și oftă. — Leigh, îți vine să crezi? Fetița noastră se maturizează. Se descurcă singură! Adriana ridică mâinile ca să fie ascultată. — Nu te grăbi, querida. Am să-ți cer o favoare și încă una mare. Simțea că devine mai emoționată, rugându-se ca Emmy să spună da. Emmy se uită curioasă la ea. — Una mare, zici? Mai mare decât Penthouse A? Ia să auzim, Adi. — Mă gândeam că poate ai vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ai grijă de toți. MÎine o să fim pe drum. Ei... s-ar putea să fie un drum lung. Al doilea cartof Îl Întărise pe Jim și, pentru prima oară, Îi păru rău pentru rănile infectate de pe fața doctorului Ransome. Întorcîndu-i favoarea, Îi spuse: — Dacă te duci vreodată la debarcaderele funerare de la Nantao, să nu bei apa de acolo. Jim se Întinse pe rumegușul moale, cu mirosul lui mîngîietor de pin. Prin ușile deschise ale depozitului de cherestea, urmări luminile de navigație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
dar Înțelegea că, probabil, era Înțelept să faci orice ca să supraviețuiești. După trei ani de lagăr, noțiunea de patriotism nu mai Însemna nimic. Cei mai curajoși deținuți - iar colaborarea era o chestiune riscantă - erau cei care Își cumpărau drumul spre favorurile japonezilor și astfel Îi ajutau pe camarazii lor cu cîteva alimente și pansamente. În plus, erau puține activitățile ilicite care să fie trădate. Nimeni În Lunghua nici măcar nu visa să Încerce să scape și toată lumea Îl denunța, pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
parte ca să fie primul la coada pentru mîncare, cînd aveau să ajungă la Nantao, dar și ca să se elibereze de toate Îndatoririle pe care lagărul i le impusese. Pentru că era singur, fusese obligat să facă prea multe servicii În schimbul unor favoruri care rareori se materializaseră. Era clar că domnul Maxted avea nevoie de ajutor și că spera că se va putea bizui pe Jim. Refuzînd cu Încăpățînare să coopereze, Jim ședea pe cutia lui de lemn, gîndindu-se la domnul Maxted, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
un membru al familiei mele și a ajuns să vrea să controleze totul... Pe mine nu mă interesează să controlez nimic. Și oricum, ce să știe un bătrânel ca mine despre bebeluși?... Ia banii. Mi-ai face și mie o favoare. Mi-ai curăța conștiința. Încă mă mai simt vinovat despre felul În care l-am Încurajat pe Sam să te mintă. Și mai știu și că o să ai mare succes cu noua ta afacere. —Uite, ești foarte drăguț cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ce comandase Italia, mi-ar fi plăcut să o servesc cu un pahar de vin. Nu-i aduseseră încă nimic, poate uitaseră de ea, mă uitam în jur căutându-l cu privirea pe chelner. Nu era liniștită, îmi făcuse o favoare iar acum, cu coatele pe masă, își pișca bărbia cu o mână, nedorindu-și altceva decât să plece. Îi simțeam stânjeneala chiar și de la distanța aceea. Chelnerul se aplecă spre ea ridicând capacul în formă de cupolă care ținea caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
acel bărbat care poate știe despre cea care avea să fie soția lui, a lui Augusto, intimități ignorate de acesta; de acel bărbat care... Era ceva care-i unea. — Vin, domnule - începu cu suspușenie Mauricio -, spre a vă mulțumi pentru favoarea deosebită pe care, prin intervenția Eugeniei, ați binevoit să mi-o faceți... — Nu aveți de ce să-mi mulțumiți, domnule, și nădăjduiesc că de acum înainte o veți lăsa în pace pe cea care îmi va fi soție. Dar cum, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fi soție și cu atât mai mult să nu insinuați că ea ar fi adus fie și cea mai mică atingere adevărului. Consolați-vă cum puteți și lăsați-ne în pace. — E adevărat. Și îmi reînnoiesc față de amândoi mulțumirile pentru favoarea pe care mi-ați făcut-o procurându-mi acest serviciu. Mă voi duce acolo și mă voi consola cum voi putea. Sigur, am de gând s-o iau cu mine pe-o fetișcană... — Și ce mă privește asta pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]