6,757 matches
-
apuca zdravăn de studii, romii ar înnegri toate topurile muzicale. În fiecare moleculă de vin bun un carpe diem stă gata să rupă lanțurile. Mitingul acest miriapod în călduri. Măcar privirea să nu ne fie indiferentă. Insomniile te fac ori filozof ori nevropat. Pentru amărât și pentru valul de fum, direcția nu are nici o importanță. Admirația dar și invidia sunt bune pentru a menține talentul în starea de funcționare. Durerea este mută, bucuria - flecară. Kafka - un mesia pe dos, a strâmbat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe cei din jur. UMOR Există femei care simt lipsa bărbatului o singură zi pe an : când își cumpără lemne de foc. Fără acces la zâmbet, gândirea se zaharisește. O anecdotă potrivită frăgezește expunerea. Pe bolnavi îi doare mijlocul, pe filozofi - scopul. Timpul este cel mai mare umorist. El știe să râdă de toți și de toate. Râsul - un dans în jurul fricii. Jovialitatea zeflemistă ne-a salvat pe noi, românii, de multe hăuri. Dar și de piscuri. Campaniile electorale salvează umorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cauză și orice formă în timpul a trebuie să fi fost precedată de-o alta în timpul b c d... ș. a. m. d., el caută a vedea cum s-a născut formă din formă, cugetare din cugetare, maximă din maximă. Prin urmare filozoful nu susține numai simpliciter sau absolute, ci totdeauna relative, [... ]. Rămâne acuma să vorbim despre obiectul metafizicei: Există metafizică? Pân -acuma încă nu. Căci, daca ar exista, atunci ea ar fi o știință bine hotărâtă, cari n-ar avea nici nevoie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au născut chemia, din criticismul lui Kant eliberarea minții de sub dogmele unilaterale ale 20 {EminescuOpXV 21} religiei pe de-o parte, a materialismului brutal pe de alta, dar rezultate pozitive despre "ființa lumei sau lucrul în sine" nu conține nici filozoful cel mai adânc. Simțurile omului nu sunt făcute decât pentru calitățile lucrurilor, adică, viind în atingere mediată sau imediată c-un obiect într-un mod hotărât, lăsând cu totul nedezlegată cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
neplăcută ar fi o istorie care ar arăta pur și simplu pe om dezbrăcat de închipuirile cu care-și îmbracă voința, un motor orb și surd, care zdrobește sau e zdrobit, în fine această dinamică a puterilor soțiale, dezbrăcate de filozofii și politică, de formele, vorbele, pompele esterioare strălucite. Prin urmare, chiar în istorie ne interesează paradele ei, pompa, haina - minciuna - iară nu acea rădăcină întunecoasă a tuturor acestor nerozii: egoismul. {EminescuOpXV 37} ["O DINAMICĂ DE PUTERI... "] 2255 O dinamică de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sângele rece. Sufletul liniștit și mulțămit are o influință binefăcătoare prin puterea de reacțiune ce o reprezintă față cu puterile lumei... De aceea un rege care poartă cu sânge rece căderea sa e sublim, de aceea martirul * este, de aceea filozoful care se leapădă de toate deșertăciunile ei. Viața noastră însăși, corpul nostru nu este decât un complex de puteri de reacție contra tuturor puterilor naturei și rezultatul acesteia e simțirea. Adevărul este negativ. Reacțiunea este singurul control al realității, fără
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
societate în lupta sa pentru esistență se numesc, în suma lor, morală. Marginele puse individului de stat în lupta sa pentru esistență se numesc, în totalitatea lor, drept. Îngustarea celor de sus o caută întotdeuna moraliștii, lărgirea acestor din urmă filozofii de drept - dintr-asta se naște antiteza între republică și morală, de es. Ci republica reflectează la aceea că societatea să se confunde cu statul. [SOLIDARITATEA NAȚIONALĂ] 2264 Și cine zice un popor zice mult: oamenii vin la un semnal
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
logice și această lege se numește principiul contrazicerei: principium contradictionis. După glasul acestui principiu, un lucru ale căruia note nu se nărăvesc laolaltă este logicește cu neputință, este un nimic logic. Principiul contrazicerei s-au obicinuit a se închipui de filozofi prin această spunere: cu neputință este ca un lucru totdeodată să și fie și să și nu fie. Însă această spunere n-are temei; căci multe sunt cari se pot cugeta si pentru aceea totuși nu sunt în aievea de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să se înțeleagă pentru ce este Petru bogat... pentru că, de es., au găsit o comoară... această comoară găsită este temeiul bogăției lui Petru, iară bogăția este urmarea care firește este împreună-legată cu găsirea unei comori... Pentru aceea au și obicinuit filozofii a numi acel princip a împreună-legărei principiul temeiului de agiuns (principium rationis sufficientis) și pre acest princip îl închipuiesc // ei cu următoarele cuvinte: nimic este fără temei de agiuns - Nihil est sine ratione sufficiente. Însă numirea acestui principiu, precum și formula
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
după cea dinlăuntru; cîtățimea cea din afară, adică întinderea, ținutul sau cungiura concepturilor nu este alta decât suma înfățoșărilor pre cari le cuprind în sine concepturile, adică cătră cari se pot ele raporta ca și o notă. De exemplu: conceptul filozof cuprinde sub sine înfățoșările: Socrat, Platon, Aristoteles, Kant, Cartesius și alții, fiindcă acel concept se cuprinde întru toate acestea ca și o notă și pentru aceea alcătuiesc pomenitele înfățoșări cungiura acestui concept, - iară cîtățimea acea dinlăuntru sau întingerea concepturilor este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
3-a) să întrebuințăm terminii însămnători și să mărginim pre cele săci, de cari se află o mulțime la scolastici; [a] 4-a) Terminii [să] fie înțeleși, ca nu cumva să nu se priceapă, precum s-au întîmplat multor din filozofii cei mai de curând; al 5-le, mai pe urmă să nu întrebuințăm termini străini, însă fiindcă descoperirile cele nouă au nevoie de termini noi carii n-au fost cunoscuți vechimei, în știință ni-i iertat de-a întrebuința termini
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-i îngrădită Nici cu pari, nici cu nuiele Numai cu cuvinte rele. {EminescuOpXV 1035} {EminescuOpXV 1036} {EminescuOpXV 1037} Astfel curentul general dă ocaziune la dezvoltarea tuturor caracterelor, deși presează *, conform mișcării, numai într-o lature, în cea politică. luptătorul Poetul filozoful * Redă-mă neființei 5000000: 50 000 * O frunte boltită (N. [aturi] C. [atilinare]) (p. 227) Sunt atâția oameni cu priviri mari încît n-a mai rămas nimic cu privirea mică, îngustă, însă sigură a risipitelor referințe reale. Dacă privirea e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Socrate ține să fie consecvent cu sine și să creeze o societate bazată exclusiv pe rațiune, așa cum au făcut-o toți utopiștii care i-au urmat. Firește că tocmai rațiunea, aplicată ființei umane, duce la monstruozitate. în cetatea platonică guvernează filozofi care au dreptul să-și mintă supușii. Puterea ei e dată de un corp militar "de elită", îndoctrinat ideologic, ușor asimilabil polițiilor secrete din toate statele bazate pe doctrina socialistă. Ființa umană individuală 68 este strict funcțională, exercitând câte o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
putea. încetarea, în '90, a ședințelor acestui cenaclu a fost pentru mine un șoc, o ieșire din ritual ireparabilă. Dacă m-am apucat mai târziu să conduc și eu un cenaclu a fost mai ales din nostalgie, ca să văd, ca filozoful danez, dacă întoarcerea este posibilă. Și n-a fost, 121 oricât am încercat să pastișez acea atmosferă. Atmosfera o fac oamenii și, lăsând la o parte faptul că eu nu eram nicidecum Crohmălniceanu, nici nu s-ar mai putea repeta
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și menținea cele spuse. 177 Mi-am amintit deodată un alt moment din prăfoasa noastră viață culturală. Acum... cât să fie? vreo doi ani, un tânăr poet, prozator și "gînditor" (ca să nu mă-ncurc cu termeni nu știu cât de proprii, ca "filozof al culturii", "analist politic", "ideolog" etc.) a publicat într-o revistă culturală un articol în care vorbea, chiar dacă sub un prudent semn al întrebării, despre "fascismul" unui foarte cunoscut filozof român de azi, director de mare editură. Sânt convins că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ca să nu mă-ncurc cu termeni nu știu cât de proprii, ca "filozof al culturii", "analist politic", "ideolog" etc.) a publicat într-o revistă culturală un articol în care vorbea, chiar dacă sub un prudent semn al întrebării, despre "fascismul" unui foarte cunoscut filozof român de azi, director de mare editură. Sânt convins că tânărul autor n-a fost conștient de contextul în care venea acel articol: filozoful era în acea perioadă acuzat, ca și alte personalități ale lumii intelectuale, de antisemitism. Articolul nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
articol în care vorbea, chiar dacă sub un prudent semn al întrebării, despre "fascismul" unui foarte cunoscut filozof român de azi, director de mare editură. Sânt convins că tânărul autor n-a fost conștient de contextul în care venea acel articol: filozoful era în acea perioadă acuzat, ca și alte personalități ale lumii intelectuale, de antisemitism. Articolul nu se referea la acest lucru, dar, sprijinindu-se pe un vechi text al lui Walter Benjamin, echivala presupusul elitism și aderența la cultura înaltă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în acea perioadă acuzat, ca și alte personalități ale lumii intelectuale, de antisemitism. Articolul nu se referea la acest lucru, dar, sprijinindu-se pe un vechi text al lui Walter Benjamin, echivala presupusul elitism și aderența la cultura înaltă a filozofului în cauză cu fascismul ca sistem de gândire. Nici pe departe nu intenționez să reaprind, aici, această controversă, sau măcar să mă declar, aici, de-o parte sau de alta. Sânt conștient, desigur, că atât marele prozator cât și tânărul gânditor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Gabriele D'Annunzio. Sau pe sublimul filolog clasic, părinte al lui Zarathustra. Doi oameni foarte simpatici. Cât despre tânărul gânditor, nici el nu reflectează prea mult la cât de nedrept și de înjositor, de mînjitor e acest termen aplicat cunoscutului filozof. Firește, pentru el totul e o speculație teoretică, pe care o aplică la un caz concret sine ira et studio... Pentru el, a fi fascist înseamnă altceva decât înseamnă pentru toată lumea. Ești fascist, de exemplu, dacă crezi în cultura înaltă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a mediocrității, cu binecunoscutele coterii și încîlceli de interese, cu totala lipsă de apetit pentru însăși literatura de azi, pentru cultura însăși dintotdeauna. S-au reîntors criticii care nu citesc nimic, scriitorii care n-au scris nimic, ideologii fără idei, filozofii care nu iubesc înțelepciunea. Se scriu cronici în care sânt lăudați doar prietenii și aliații literari ai criticului (azi e aproape o regulă), se acoperă de ocări pe care hârtia n-ar trebui să le-ndure orice autor în care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și de corectitudine politică din ultimele decenii, produse de ineluctabila noastră alunecare spre o lume postmodernă, ne-au deprins, în ciuda exagerărilor și aspectelor lor uneori caricaturale, să fim circumspecți în privința afirmării dreptului nostru de întîi născuți întru marea cultură. Dacă filozoful grec citat de Diogenes Laertios putea spune cu trufie: "Sînt fericit că m-am născut om și nu animal, bărbat și nu femeie, grec și nu barbar", 206 astăzi aceste discriminări par ele însele un atribut al barbariei. Căci, în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
bădăran, agresiv sau intolerant, cum păruse la început. De fapt, aducea mereu la masă (masa comună obligatorie, care devenea curând o corvoadă groaznică, pentru că după câteva zile nu mai aveai ce să discuți nici cu matematicianul rus din dreapta, nici cu filozoful german din stânga, și pe de altă parte te saturai să vezi toți ochii-ndreptați asupra ta de câte ori venea vorba despre Romînia) un fel de exaltare, de bucurie iresponsabilă la care nu se putea să nu răspunzi la fel. Din cel
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
azi, idolii culturii romînești? Ei, aici legătura cu televiziunea e nițel mai slabă. Și tocmai din cauza asta, la o primă aproximare, am putea zice că, aproape prin definiție, această zonă se află într-o mare umbră. Pentru oamenii tineri, scriitorii, filozofii sau oamenii de știință nu sânt vedete. Cel puțin până nu ajung să aibă plete cărunte zbârlite, să scrie pe tablă E=mc2 și să scoată limba din răsputeri. Am întîlnit foarte rar inși care să-și fi făcut un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nimic de-a face cu experiențele extatice, extreme. Dimpotrivă, e vorba 309 de faimoasa "aurea mediocritas" a antichității, de cultivarea grădinii proprii, de tihna și pacea unei vieți înțelepte, potrivite omului, lipsite de zbucium și de excese. în acest sens filozofii invidiau viața simplă și mulțumită a păstorilor, împlinirea celor ce n-au ambiții mari, ci se mulțumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacă fericirea orgasmi-că despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numită transcendentă, avem în schimb de-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
XXXV Dincolo de țărmul Mării dintre Pământuri, la marginea unui oraș din țărișoara Uț, pe un maidan, zăcea un om lepros care de multe luni se tânguia și-și blestema zeul căruia altădată i se închinase smerit. Omul acesta nu era filozof, nu se îndeletnicea cu înțelepciunea: își închipuise un zeu, lăudat ieri, pe care azi îl blestema. Odinioară bogat și sănătos, de când se îmbolnăvise și se făcuse sărac era nevoit să blesteme pe cineva și să caute cuiva pică. Ținta cea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]