6,379 matches
-
prima oară. Eram excitată și a intrat ușor, dar mi s-a încețoșat și mintea de durere. Am crezut că a intrat de tot, dar mi-a ridicat puțin picioarele și a pătruns și mai adânc. M-au trecut niște fiori reci de nedescris. Parcă mă pusese cineva în apă cu gheață. ~mi amorțiser\ mâinile și picioarele și aveam frisoane. Mi se părea că o să mor acolo, pe loc. Și-a dat seama că mă doare și s-a oprit, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
I — Haideți să luăm prânzul. Mor de foame! strigă Davey. Așteaptă cinci minute. La naiba cu toate calculele astea. Ai puțină răbdare. Cu coada ochiului îl pot vedea pe Davey stând pe marginea mesei de biliard. Scena îmi dă întotdeauna fiori, încă din copilărie, când am văzut O împușcătură în întuneric, în care Peter Sellers, în rolul inspectorului Clouseau, a intenționat să lovească bila, dar n-a reușit decât să rupă postavul cu tacul. Asta m-a inhibat pe viață. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fi impresionați. Mai mult decât atât, orice amintire tristă legată de Patrick ar dispărea pentru câteva momente sau chiar pentru câteva ore bune. Îmi revin și-mi dau seama că n-aș mai putea dormi toată noaptea și mă apucă fiorii la gândul că aș fi nevoită să experimentez singurătatea patului (n-am de gând să-l însoțesc pe Liam în alcovul lui de burlac) și n-aș face altceva decât să scrâșnesc din dinți și să-mi înec amarul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Acesta are o voce de tenor, care nu mi s-a părut niciodată prea sexy. La începutul relației noastre, ascultam mesajele pe care mi le lăsa pe robot și-mi doream să sune mai dur, mai profund, să-mi dea fiori pe șira spinării. Apoi n-a mai contat. După ce am făcut dragoste prima dată - a fost cea mai bună partidă de sex din viața mea - iubirea m-a orbit cu totul. Îi adoram chiar și defectele: vocea lui neatrăgătoare, expresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
paralizantă. Mă cam temeam, în sinea mea, că nimeni n-o să mă mai atragă vreodată. Știu că sună ridicol, dar eram speriată la culme. Iar acum sunt - îmi verific starea, amintindu-mi cum arăta Jake în seara asta și înregistrând fiorul dureros de emoție care-mi taie în două stomacul - da, hotărât, sunt atrasă de un alt bărbat. Doamne, simt o bucurie vecină cu nebunia. Mă întreb dacă de asta mi-a displăcut așa de tare Jake când l-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
picioarele îmi rămân prinse sub măsuța de cafea și durează ceva până mă eliberez. Ne rostogolim și, cu coatele proptite lângă umerii lui, chicotesc, iar el începe să râdă, apoi ochii noștri se întâlnesc și veselia se îneacă într-un fior, pentru că-i simt tot corpul sub mine, și mișc puțin șoldul ca să-i văd reacția, iar el închide ochii și mă strânge și mai tare în brațe, apoi mă sărută, mă sărută, mă sărută pasional, în timp ce eu îmi trag burta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
se îngrijoreze. Sunt chiar impresionată de această solidaritate masculină; fetele nu se sinchisesc nici pe jumătate. Cred că toate l-am considerat pe Jim o prezență incomodă, deoarece ședea mereu tăcut, cu un aer profund deprimat. Nu-ți dădea chiar fiori, totuși - Jim era mult prea trist ca să dea fiori; nu avea mutră de criminal în serie în devenire. Și exact din pricina tristeții sale profunde, fetele se simt nasol în preajma lui. Simțim că ar fi cazul să facem ceva - ca femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fetele nu se sinchisesc nici pe jumătate. Cred că toate l-am considerat pe Jim o prezență incomodă, deoarece ședea mereu tăcut, cu un aer profund deprimat. Nu-ți dădea chiar fiori, totuși - Jim era mult prea trist ca să dea fiori; nu avea mutră de criminal în serie în devenire. Și exact din pricina tristeții sale profunde, fetele se simt nasol în preajma lui. Simțim că ar fi cazul să facem ceva - ca femei, suntem presate de uzanțe sociale să-l înveselim, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
damnațiunii lui panta rhei și credea că-i treaba Lui, nu și a ei. Și Într-adevăr, Îndată ce perechea se depărtă, el bine instruit din vreun manual care-i obtenebrase putința de-a se mai minuna, ea nepăsătoare, inaccesibilă la fiorul infinitului, amândoi fără a fi Înregistrat În propria lor memorie experiența Înfricoșătoare a Întâlnirii aceleia - prima și ultima - cu Unul, cu En-Sof, cu Indicibilul. Cum să nu cazi În genunchi dinaintea altarului certitudinii? Eu priveam cu reculegere și teamă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu negru, vestitul Beaucéant, gata oricând să meargă - și Încă splendid - la petrecerea lor de moarte și de cutezanță, iar sudoarea de care vorbea sfântul Bernard era probabil un luciu arămiu ce Împrumuta o noblețe sarcastică surâsului lor dătător de fiori, În timp ce erau gata să-și celebreze cât se poate de crunt despărțirea de viață. Adevărați lei În război, cum zicea Jacques de Vitry, miei plini de blândețe pe timp de pace, dârji În bătălie, plini de credință În rugăciune, cruzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de lucru cu penseta de toaletă ca să scoată pământul din tăietura care mi se deschisese Înăuntrul gurii. Fapt e că mi-a rămas un nodul În dreptul caninului drept inferior, și când Îmi trec limba pe deasupra lui simt o vibrație, un fior. Dar nodulul ăsta nu mă absolvă, pentru că m-am ales cu el din inconștiență, nu din curaj. Îmi trec limba peste buze, și ce fac? Scriu. Dar literatura proastă nu răscumpără nimic. După ziua marșului nu l-am mai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe coapsele mele, mă fixează cu o privire șerpească. Alunec în ea până departe, am senzația că nu mă mai pot opri. O văd cum se îmbujorează, cum respiră repede, se zbate. Se agață de mine cu disperare, mă trec fiori, friguri, ape. Nu pot ejacula.Ca să mă relaxeze, se ridică în picioare în pat: ai văzut ce pot face? nu? uite! Dă repede din fund, fesele proaspete și roz îi tremură, râde într-o cascadă de sunete. Dimineața o conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fundul în formă de pară. Talia dezgolită e fină și se desface într-un tors rotund cu sâni plini, urcați până lângă clavicule. Deși cumplit de obosit după noaptea petrecută în mesteacănul de lângă Clubul Diplomaților, simt cum mă trece un fior de-a lungul șirei spinării. Ca să câștig timp, aprind un Winchester. Îi surprind chipul: bărbie rotundă, nas rotund, ochi rotunzi, privire rotundă - nimic energic. Nu, nu e Adelina! Arunc țigara cu gust de cartof crud și intru în cancelarie. Directoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
frecat cu zăpadă spre buzele-i fragede și catifelate, la care le râvnea demult, o strânge tare în brațe și dintr-o dată i le acoperă cu un lung sărut neașteptat care, stârnește în cei doi cea mai plăcută plăcere. Sub fiorul dragostei inimile lor se încălzesc, făcând-o pe Teofana să cedeze din încăpățânare lăsându-se purtată de un sentiment puternic, frumos, ce o animă pe care nici ea nu-l înțelege pe deplin și pe care se preface că nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și se depărtează fugind, știind la ce făcea aluzie studentul. El aleargă, o ajunge, o prinde, o îmbrățișează în timp ce ea râde amuzându-se și-o sărută lung simțindu-i buzele calde și fragede. În acel moment au simțit din nou fiorul dragostei care le încălzea inimile provocându-le o nespusă plăcere. — Dacă n-ai vrut să dai Cezarului ce i se cuvine, a luat singur, zâmbea afectuos Cezar. Sâc! Sâc! — Caramba! Obraznicule, își continuă alergarea Teofana vioaie și însuflețită de dragoste
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
permanentă circulație de simboluri între arta literară și celelalte genuri artistice. Astfel, Benedeto Croce susținea în finalul celebrei sale ,,Estetici” că, paradoxal, nu există genuri artistice, ci doar opere de artă, adică creații în care, prin emoții artistice, prin efectul fiorului, atingem și trăim sublimul, intrăm în extaz, ne purificăm și astfel ne cufundăm în universal, ne îndumnezeim. Arta a reusit să ne dezvaluie misterul cosmic, misterul vieții și misterul sufletului uman. Rostul ei este de a structura personalitatea pentru viață
Literatura si arta. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Marcuta Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2368]
-
după dealul țepos, lăsând în urmă nori trandafirii și, în noaptea ce vine, luna se ridică fantomatică pe cer. Ca niște păsări cu aripile întinse și pline de diamante, apar stelele. Toamna domnește în noaptea feerică, umedă și răcoroasă. Un fior mă străbate căci știu că în locul ei va veni iarna cu veșmânt alb, catifelat.
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
că pretutindeni vedea numai stafii. Își blestema în gând inspirația nenorocită de a se lua după capriciile unei cucoane inconștiente. Ce-i trebuia lui să-și părăsească pacea și siguranța din București și să se aventureze prin satele străbătute de fiorii răzvrătirii? Nu i-ar ședea lui mai bine, ca un om în vârstă ce este, să citească despre tulburările țărănești în jurnale, acasă la el, în fotoliu, sorbind o cafeluță dulce și fumând o țigară de foi, în loc să tremure pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răcnind furios: ― Ia mâna de pe mine!... De ce pui mâna pe mine?... Ce-s eu, sluga ta, să pui mâna pe mine?... Mă batjocorești pe mine... De ce-ai pus mâna pe mine? Mulțimea de țărani fu pătrunsă brusc de un fior, parcă răcnetele lui Petre i-ar fi răscolit toate durerile. Înainte ca lumea să se dezmeticească și să pornească pe făgașul deschis de feciorul Smarandei, primarul Ion Pravilă sări la dânsul și-i zise prietenos, dar și poruncitor, găsind tocmai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pe urmă nimeni nu mai îndrăzni să deschidă gura. În tăcerea grea parcă se auzeau trosniturile flăcărilor ce se răsuceau și se zvârcoleau pe bolta cerească. Împrejur, satul dormea sau se prefăcea că doarme într-o liniște de mormânt, sporind fiorii de groază ce stăpâneau văzduhul. Și totuși cei din uliță simțeau că în fiece casă și la fiecare geam ochi lacomi priveau luminile focului, așteptând un semn sau o chemare tainică. Apoi deodată, pe uliță, dinspre Ruginoasa, se văzu venind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să umble acasă, în dormitorul ei, între oglinzile care-i răsfrângeau toate rotunjimile corpului și-i măguleau încrederea în frumusețea ei. Acuma nu se gândise să-și admire goliciunea. Gestul fusese instinctiv. Deși în odaie era cald, o cutremura un fior de frig. ― Aide, Ilenuțo, aide, că mi-e răcoare, murmură ea strîngîndu-și sânii cu brațele încrucișate pe piept. ― Doamne, coniță, frumoasă mai sunteți! făcu Ileana în extaz, aducîndu-i halatul și văzînd-o goală-goluță. Nadina surâse fără să vrea. Admirația o încînta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pot să mor, că dacă încerc, mă prăbușesc în gol. - Folosește coarda de coborâre!... - N-o am la mine, raportez! Am uita s-o iau!... - Cum n-ai luat-o cu tine? Și majurul Babuloi simte cum îi trece un fior rece pe coloana vertebrală, parcă electrocutându-l. Nenorocitul nu și-a luat coarda de siguranță și uite în ce încurcătură l-a pus. Ce să facă acum? Să ordone altuia să urce cu coarda la Trafulică? Dar dacă și următorul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pildă). Eram, clar, pe cale să ne vindem țara, sarmalele și neamul... Și a venit ora integrării porcului. A fost, poate, primul moment după revoluție cînd românii au simțit că lumea lor se clatină din temelii și cînd s-a născut fiorul euro-scepticismului. „Dacă UE înseamnă să nu mai cresc porci, eu nu mai vreau în Europa !” - a declarat scurt, pentru mass-media, un țăran asomat de vestea asomării porcului. Dar totuși, „nu-i mai elegant, nu-i mai frumos ?” - a încercat să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ritualurile de purificare sau repa ra torii propuse de preoții pieței (body building, jogging, gimnastici și tehnici ale corpului de toate soiurile, regimuri alimentare, medicine naturiste, chirurgie estetică etc.), este propovăduit de misionarii publicității și, mai ales, este venerat cu fiori mistici de milioane de adepți care, la rîndul lor, visează să-și aducă și vecinii pe drumul cel bun, să facă prozeliți și să-i denunțe pe eretici. Tot acest sistem social de semne și practici își predică valorile și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
E așa de blînd și de bun ! Da’ ce să faci, mai sînt și zile proaste în viață, filosofează bătrîna doamnă, cu un zîmbet calm pe buze : azi s-a terminat pensia... Haita de cîini din mijlocul străzii îmi dă fiori. Noroc că sînt cu mașina și reușesc să trec nevătămat printre ei. Sînt însă, evident, furioși, latră și aleargă după mașină. „își apără teri toriul”, îmi explică doctorul veterinar la care tocmai mă duceam. „Sînt maidanezi ?”, mă inte resez eu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]