4,728 matches
-
(n. 18 martie 1957, București) este un scriitor, fizician, filosof și eseist român contemporan. Tatăl său, Denis Patapievici, s-a mutat de la Cernăuți (acum în Ucraina) în Polonia ocupată, în 1940, după ce Uniunea Sovietică a ocupat Bucovina Patapievici este căsătorit din 1981 și are un fiu, născut în 1989
Horia-Roman Patapievici () [Corola-website/Science/297613_a_298942]
-
două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de "radioactivitate". Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
îi rezervă o surpriză fericită, care avea să îi deschidă porțile către o nouă lume de oportunități și de noi orizonturi: întâlnirea la Paris cu viitorul soț, Pierre Curie. Pe acesta îl cunoaște datorită faptului că avea nevoie de un fizician cu experiență care să o ajute în cercetările privind proprietățile magnetice ale oțelului, temă de cercetare încredințată Mariei de către profesorul îndrumător Gabriel Lippmann. Prin intermediul lui Josef Kovalsky, profesor de fizică de la Universitatea din Freiburg ce tocmai venise la Paris pentru
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
Curie va scrie o biografie în care evocă viața și activitate soțului. Descoperirea radioactivității aducea o nouă lumină în ceea ce se cunoștea până atunci despre atom. Marie Curie nu era interesată să descopere legile naturii și universale ale materiei, asemeni fizicianului, ci, asemeni, chimistului, s-a concentrat pe natura și structura lucrurilor. Cu toate acestea, abordarea sa în studiul radiației a constituit un punct de plecare pentru investigațiile asupra structurii atomului care vor fi inițiate în secolul XX. În comparație cu soția sa
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
investigațiile asupra structurii atomului care vor fi inițiate în secolul XX. În comparație cu soția sa, Pierre Curie își desfășura activitatea cu prudență și logică bazându-se pe deducție, în timp ce Marie se baza pe inducție. Astfel se poate spune că Pierre era fizicianul, iar Marie chimistul. Numai prin colaborarea a două firi aparent contrarii, dar complementare, s-ar fi putut ajunge la rezultate novatoare. Decesul lui Pierre Curie, reprezintă o puternică lovitură pentru Marie. Trece peste acest eveniment nefericit și continuă munca, nu
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
Sfârșitul conflagrației mondiale va aduce deplină satisfacție femeii-savant: Tratatul de la Versailles stipulează și independența Poloniei. Ca expresie a dragostei pentru patria natală, la înmormântarea Mariei Curie, fratele ei, Jozef, și sora sa, Bronislava, au presărat pământ polonez peste sicriul ei. Fizicianul Lord Kelvin a fost printre primii savanți care au recunoscut valoarea științifică a operei soților Curie. Între cei trei s-a legat o relație strânsă și se întâlneau discutând teme de interes reciproc. În momentul când soții Curie au primit
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
rezultatele obținute de termodinamică pe cale fenomenologică. Există diverse incercări de axiomatizare a acestei discipline. Prima dintre ele a fost cea a lui Constantin Carathéodory publicată in 1909 intr-un periodic de matematică. Axiomatizarea lui Carathéodory a fost relativ ignorată de fizicieni datorită publicării intr-un periodic de matematică și nu a fost bine primită de Max Planck. După accentul pus pe anumite domenii aplicative din termodinamica generală sau fundamentală se individualizează ramurile termodinamica sistemelor fizice, termodinamica sistemelor chimice și termodinamica tehnică
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste interogații. Primii filozofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale. Primele texte filozofice au apărut în India, în filozofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele clasice filozofice au apărut pe la 500 î.e.n., o dată cu înființarea
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918. s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al
Henri Coandă () [Corola-website/Science/296590_a_297919]
-
de poduri și șosele" din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de "miracolul vântului", după își va și aminti mai târziu. a fost mai întâi elev al Școlii "Petrache Poenaru" din București, apoi al Liceului "Sf. Sava" 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani
Henri Coandă () [Corola-website/Science/296590_a_297919]
-
vremi a fost episcopul maghiar de origine croată Ioan Viteaz de Sredna (în maghiară Vitéz János). Oradea devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, folosind locația Oradiei drept meridianul de 0 în lucrarea sa "Tabula Varadiensis", publicată în 1464. Toate hărțile terestre și maritime ale lumii din acea vreme menționau acest fapt. În prezent numai unele hărți maritime
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
științifice. Premiul Nobel a fost înmânat celor 103 laureați germani. Munca lui Albert Einstein și Max Planck a fost decisivă pentru fondarea fizicii moderne, pe care Werner Heisenberg și Max Born au dezvoltat-o ulterior. Aceștia au fost precedați de fizicieni precum Hermann von Helmholtz, Joseph von Fraunhofer și Gabriel Daniel Fahrenheit. Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit razele X, care sunt denumite în limba germană "Röntgenstrahlen" (Razele Röntgen). Această realizare l-a făcut primul câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică în
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
care îl găsea bine intenționat, dar lipsit de voință. Iorga este uneori creditat ca tutore al Prințului Carol (viitorul Rege Carol al II-lea), care frecventa cursurile școlii din Vălenii. În polemica sa cu Vasile Sion din octombrie 1915, un fizician germanofil, Iorga și-a justificat suspiciunile avute despre Germanii din România și i-a felicitat pe românii care plecau din armata austriacă. Antantiștii care doreau Transilvania înapoi s-au întors împotriva poporaniștilor, care deplângeau soarta românilor din Basarabia, regiune aflată
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Sunt destui oameni de știință care dau informației o accepțiune fizică, admițând că informația, alături de materie și energie este una din componentele originale a Universului, și, ca și acestea, ea are a realitate fizică a sa. În 1990, biologul și fizicianul Tom Stonier, susținea ideea că informația este „o expresie a organizării energiei și materiei în evoluția Universului. Oamenii sunt expresia evoluției naturale a organizării materiei, energiei și informației.” Există o creștere exponențială, în spirală a informației: „complexitatea utilizează complexitatea anterioară
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
gură”, timp de câțiva ani buni, la un dialog deschis și permanent al celor doi titani, Leibnitz și Newton. Doar după ce cei doi oameni de știință au ajuns la înțelegerea abordării conceptelor și noțiunilor din ambele puncte de vedere (al fizicianului și al matematicianului), după ce s-au pus de acord cu noțiunile preliminare, limitele și metodologia de abordare a conceptelor etc., cei doi au putut explica și restului lumii științifice despre ce este vorba. Derivata a apărut din necesitatea de a
Derivată () [Corola-website/Science/298215_a_299544]
-
(n. 29 septembrie 1901; d. 28 noiembrie 1954) a fost un fizician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, descoperitorul fisiunii nucleare. A avut un rol important în conceperea proiectului Manhattan de punere la punct a bombei nucleare. "„Pentru demonstrațiile sale despre existența de noi elemente radioactive produse prin
Enrico Fermi () [Corola-website/Science/298241_a_299570]
-
Ludwig Eduard Boltzmann (n. 20 februarie 1844, Viena - d. 5 septembrie 1906, Tybein, Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei de Stiințe din Viena, faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor. A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universittea din Viena (1867), la Universitatea din
Ludwig Boltzmann () [Corola-website/Science/298264_a_299593]
-
efectuate au avut o eroare relativă de măsurare sub 0,005%.Rezultatele măsurătorilor ulterioare convergeau spre valoarea de 299 792 450 m/s.Cunoașterea valorii cu o precizie atât de mare a ridicat problema redefinirii etalonului pentru unitatea de lungime.Fizicianul maghiar Zoltán Bay propune în 1965 înlocuirea etalonului unității de lungime cu un etalon bazat pe definiția unității de timp și valoarea vitezei luminii.El a motivat propunerea pe baza studiilor sale legate de stabilitatea și precizia de măsurare a
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
egală cu diametrul orbitei Pământului în 22 de minute. Cu distanțele astronomice cunoscute în acele timpuri, Rømer ar fi ajuns la o viteză a luminii de aproximativ 213.000 km/s. În anul 1849 Armand Hyppolite Louis Fizeau (1819-1896), un fizician francez, a măsurat pentru prima dată viteza luminii pe o cale neastronomică, obținând valoarea de 3,15x10 m/s.În figura alăturată este prezentat montajul experimental folosit de către Fizeau în experiența sa.
Viteza luminii () [Corola-website/Science/298266_a_299595]
-
Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie 1865, București - d. 31 mai 1954, București) a fost un fizician și inventator român, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie. Provine dintr-o familie obișnuită fiind fiul cel mare a
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
îndrumarea unuia dintre profesorii săi Gabriel Lippman și alături de Maria Sklodowska (cunoscută ca Marie Curie) și Pierre Curie. În această perioadă este ales membru al „Societății Franceze de Fizică”, membru al „Comitetului savanților străini din Franța” și membru al „Societății Fizicienilor Germani” Pentru pregătirea tezei a proiectat și construit un dinam cu voltaj mare (dinam cu patru induși fixați pe același arbore pentru obținerea unei tensiune de peste 2000 V), experiment care a atras atenția cercetătorilor vremii. O parte din cercetările sale
Dragomir Hurmuzescu () [Corola-website/Science/298286_a_299615]
-
(n.18 februarie 1745, Como, Ducatul Milanului, astăzi în Italia - d. 5 martie 1827, Camnago lângă Como, Lombardia-Veneția), fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt). s-a născut în orașul italian Como, într-o familie nobilă. A studiat în școlile publice din orașul sau, intrând apoi, în 1758, la
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
un fir metalic între care se producea un curent electric continuu de joasă intensitate. Volta descria invenția sa ca un "organ electric", similar celui al peștelui-torpilă. La originea invenției se află teoria " electricității animale" și experiențele asupra broaștelor ale altui fizician italian, Luigi Galvani. Repetând experiențele acestuia, Volta a avansat ipoteza că originea curentului electric apărut când mușchiul este în contact cu două metale diferite nu este țesutul organic, ci contactul între metale - și a demonstrat această ipoteză înlocuind țesutul broaștei
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (n. 23 martie 1749, Beaumont-en-Auge - d. 5 martie 1827, Paris) a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică "Kant-Laplace", conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. A formulat ecuația Laplace și a pus la punct transformata Laplace, care apare în multe ramuri ale fizicii matematice, un domeniu
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
a dovedit mai apoi a fi și el divizibil și conținînd nucleoni (protoni și neutroni). La începutul anilor 1970 s-a demonstrat însă experimental că și nucleonii sunt de fapt compuși, iar componenții lor, botezați „quarcuri” (en: Quark s) de către fizicianul teoretician Murray Gell-Mann, sunt considerați a fi indivizibili, adică particule elementare ca și electronii. urile sunt particule de spin 1/2, din familia de fermioni (un fermion, doi fermioni), nume generic atribuit particulelor care au proprietatea că nu se pot
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]